OraNoua.ro
Publicat în 12 februarie 2014, 08:04 / 168 elite & idei

Cristian Socol: Mituri despre rata lui Ponta

Cristian Socol: Mituri despre rata lui Ponta

de Cristian Socol

Nu cred că ar trebui să ne îngrijoreze măsura privind creditul fiscal acordat celor care au credite la bănci, în condiţiile propuse. Cred că trebuie să privim sideraţi la pleiada de opinii fără argumente, la discuţiile „tehnice” fără a înţelege ce înseamnă credit fiscal, la exprimarea unor păreri fără nicio fundamentare, s.a.

Sigur dezbaterea este bună, mai ales când ai argumente. Când singurul argument este cel legat de caracterul „electoral” al măsurii, cred că putem fi îngrijoraţi, uimiţi. Adevărul este că prim-ministrul Ponta le-a pregătit o mare surpriză analiştilor economici de serviciu, cei care îşi numără banii de la diverse partide sub plapuma independenţei şi a rigorii profesionale. Voci tremurânde, discursuri incoerente, schimbarea sensului întrebărilor pertinente ale jurnaliştilor, exprimarea unor opinii de genul celor de la „colţ de stradă”, fără a înţelege măcar ce presupune mecanismul, explicat de premier atât de simplu. Priviţi la o întreagă pleiadă de „cunoscători” şi „oameni de afaceri” reprezentaţi de oameni politici din România (totuşi, merită un respect imens oamenii de afaceri adevăraţi, care îşi folosesc timpul pentru inovarea modelului de business, ne punem în genunchi în faţă lor, sunt mulţi) cum înjură orice măsură de stimulare a economiei. Nu am înţeles foarte bine, nu convine o măsură anticiclica care lasă populaţiei ACUM venituri disponibile mai mari pentru a consuma şi care în VIITOR prevede un ajutor de la stat pentru a nu scădea venitul acesteia? Nu ne văitam până acum că nu există cerere, iată o măsură care stimulează consumul şi va ajută să produceţi mai mult. Iată o măsură care scoate parţial românii din cercul psihologic vicios criză ‒ precauţie + economisire ‒ înclinaţie spre consum mică ‒ cerere redusă ‒ ofertă redusă? Nu este bună măsura de scutire de impozitare la profitul reinvestit cu posibilitatea deducerii din punct de vedere fiscal a amortizării aferente echipamentelor cumpărate din profitul reinvestit? Nu ajută măsură privind schema de ajutor de stat privind suportarea a 50% din cheltuielile salariale în cazul în care se creează minim 20 de locuri de muncă noi? Nu ajută că pentru prima dată se respectă legea ce prevede 0,4% din PIB ajutor pentru IMM-uri?   Hai să revenim la mituri. Nu stimulează consumul. Păi, dacă cei care accesează programul vor plăti doar jumătate din rată nu le rămân mai mulţi bani în buzunar să consume? Un exemplu practic. X a luat un credit de 50.000 de lei cu o maturitate iniţială de 10 ani şi o rată a dobânzii de 16%. Are o rată de 840 ron, plăteşte 36 luni după care vine la restructurare după schema propusă de Guvern. Are un venit net să spunem de 15 milioane lei vechi, plăteşte impozit pe venit în jur de 200 lei. Venitul disponibil iniţial este de 660 ron, venitul disponibil în cei doi ani de restructurare este de 1080 ron, iar venitul disponibil în următorii doi ani când statul dă creditul fiscal este de 640 ron. Rezultat: în cei doi ani de restructurare are mai mult cu 400 de ron lunar, iar după aceea statul îl ajută şi faţă de rata iniţială plăteşte doar cu 20 ron mai mult. Nu-i lasă mai mulţi bani la dispoziţie pentru a cumpăra mai mult? Nu stimulează consumul? Nu stimulează creşterea economică. Totuşi în România consumul populaţiei este componenta predominantă la formarea PIB, deci în mod evident va fi stimulată creşterea economică. Se consumă mai mult, se cumpără mai mult, se produce mai mult, cresc veniturile, se dau salarii mai mari, se consumă mai mult …. Economia creşte. Plusul estimat de modelele econometrice folosite pentru impactul acestei măsuri este de minim 0,3 puncte procentuale şi maxim 0,55 puncte procentuale în funcţie de câţi debitori vor intra în program şi cât din cerere va fi reprezentată de bunuri din producţia internă. Nu este o măsură economică, este o măsură electorală. Da, ar fi fost o măsură electorală populistă dacă anul acesta nu ar fi continuat ajustarea fiscală. Reamintesc, în 2013, deficitul bugetar a fost de 2,5% cu tot cu clauza de investiţii în anul electoral 2014 deficitul bugetar ţintit (din nou reamintesc că ţintele sunt îndeplinite în ultimii ani) este de 2,2% din PIB. Măsuri electorale pot fi considerate şi scutirea de impozit pe profitul reinvestit, măsură electorală este şi reîntregirea salariilor bugetarilor şi schemele de ajutor de stat pentru IMM-uri. Totul poate fi etichetat drept electoral în condiţiile în care, scuze, în orice democraţie guvernul este condus de oameni politici. Aşa funcţionează statul de drept şi democraţia. Da, acesta este rolul guvernului, să redistribuie, să reducă polarizarea socială, să reducă inegalităţile, să mărească acceptabilitatea populaţiei la reforme. Sunt „n” studii care arată că o societate polarizată precum cea a României în care 85% din câştiguri merg la 15% din populaţie nu are cum să funcţioneze sustenabil. Ce-ar fi trebuit, să primească tot cei care au câştigat din introducerea cotei unice şi merg în weekend să cumpere de la Paris sau aiurea? Să oferi facilităţi pentru restructurare celor cu yachturi, cu palate de 3000 mp?! Se aruncă în spatele guvernului din 2016. Hazliu. Efectele estimate ale relansării consumului şi influenţa asupra creşterii economice, încasărilor bugetare, locurilor de muncă s.a. arată, tot conform modelelor macroeconomice un impact bugetar marginal de 0,1% din PIB, în 2016. În 2016 când foarte probabil se va închide decalajul recesionist 0,1% înseamnă aproape nimic. Asta este cea mai tare, guvernul care aproape a achitat arieratele vechi din sănătate, guvernul care stinge toţi cartofii fierbinţi aruncaţi de guvernarea pe datorie acordând numai anul acesta 2 miliarde ron despăgubiri pentru plata salariilor şi 900 milioane ron despăgubiri ‒ restituirea proprietăţii şi CEDO să fie acuzat? Merită? Măsura ajută băncile, nu populaţia. Am explicat cum ajută persoanele care vor accesa schema. Măsura este opţională. În plus, ce guvern din lumea aceasta îşi doreşte că băncile să fugă cu banii în străinătate, ce guvern din lumea aceasta îşi doreşte ca sistemul financiar să aibă probleme, să crească rata creditelor neperformante şi să distorsioneze toată economia? Nu, este un interes simplu al Guvernului ‒ balta de lichiditate să între în mod real în piaţă. Ce guvern se bucură că peste 30% din gospodării sunt supraîndatorate, cum este cazul României?

Ultima ora:

ObservatorIulian Fota: Urmatoarea rupere de Occident va fi, mai intai, pe vector tehnologic?

PoliticNicușor Dan: Opţiunea mea pentru alegerile de duminică este Partidul Naţional Liberal

EconomieMirela Iovu: Impactul disruptiv al tehnologiei asupra industriei bancare in era post-Covid!

ExternThierry De Montbrial, senior Adviser Club România, a fait de L’IFRI de 2ème Think Tank le plus influent du monde

SocialOvidiu Nahoi: Și dacă, totuși, trăim în cea mai bună perioadă din istoria României?

EvenimenteMireille Rădoi: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a oferit Înaltei Curți de Casație și Justiție una din cele 8 copii autentificate ale fundamentului legislației moderne – Magna Carta

CulturaCristina Popescu: Emisiunea de mărci poștale „Urși”

EditorialVasile Pușcaș: Un proiect jurnalistic pentru Unire



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe