Adriana
Publicat în 4 iulie 2018, 06:21 / 34 elite & idei

Cristian Socol: #Newdevelopmentalism ca Proiect de Ţară

Cristian Socol: #Newdevelopmentalism ca Proiect de Ţară
+ Observator

Haosul provocat de politicile neoliberale provine din dezechilibrele structurale inerente ale acestei ideologii. Singura şansă de dezvoltare a României pe termen mediu este aceea de a adopta politici alternative celor neoliberale.

Varianta de capitalism primitiv implementată în România post Revolutie îşi va consuma ultimele clipe în următorii ani. Insuccesul reţetei de politici publice bazată exclusiv pe virtuţile pieţei se constată în toată lumea.

În România, agenda neoliberală aplicată mai ales în primii 10 ani ai tranziţiei a condus la rezultate suboptimale: recesiuni transformaţionale profunde, pierderea a milioane de locuri de muncă, distrugerea clusterelor industriale de competitivitate şi degradarea plasei de siguranţă socială. Polarizarea economică şi o societate plină de ură sunt doar consecinţe ale acestui model. Haosul provocat de politicile neoliberale provine din dezechilibrele structurale inerente ale acestei ideologii, o doctrină a cărei aplicare în România a condus la polarizare dramatică, la căderea ofertei agregate autohtone şi la scăderea consistentă a imunităţii economiei româneşti în faţa oricăror tipuri de şocuri potenţiale ce pot apărea în economia mondială.

Singura şansă de dezvoltare a României pe termen mediu este aceea de a adopta politici alternative celor neoliberale.

Dacă până acum am explicat primul pilon al viziunii macroeconomice ce a stat la baza guvernării României încă din 2012 – #wageledgrowth, voi încerca să explic al doilea pilon al acestei strategii – un pachet de măsuri ce ţine de #nouldezvoltationism. Pornind de la contribuţia teoretică majoră a lui Bresser Perreira, dar şi aderarea la aceste principii a unui profesor român prestigios – Cornel Ban (Boston University; London University), strategia #nouldezvoltationism este o strategie inovativă ce presupune ajungerea din urmă a ţărilor dezvoltate de către cele în dezvoltare / mediu dezvoltate prin creştere economică şi dezvoltare. Este o alternativă la strategia neoliberală, viziune ce şi-a dovedit eşecul în anii de tranziţie în Europa Centrală şi de Est. Este o nouă formă de activism în economie – „noul structuralism”, o alternativă la terapia bazată aproape exclusiv pe virtuţile pieţei libere, o viziune ce consideră raţională intervenţia statului pentru dezvoltare.

Cele două strategii #wageledgrowth şi #newdevelopmentalism trebuie aplicate împreună pentru a potenţa efectele de multiplicare la nivelul economiei. Deşi se aplică parţial de câţiva ani, #nouldezvoltationism a fost ranforsat în ultimul an şi jumătate şi va fi accelerat în următorii ani.

Dar să vedem cum a implementat / cum va trebui să implementeze România câteva dintre principiile strategiei #Nouldezvoltationism invocate de economiştii de seamă ce împărtăşesc valorile macroeconomiei dezvoltării structurale.

1. Un rol strategic al statului la nivel macroeconomic prin ţinerea sub control a stabilităţii macroeconomice, investiţii publice şi asigurarea unei datorii guvernamentale sub pragul de sustenabilitate. România respectă criteriul deficitului bugetar efectiv mai mic de 3% din PIB, nivel apropiat de pragul de sustenabilitate care stabilizează ponderea datoriei guvernamentale în PIB. În 2017, aceasta s-a redus cu 2,4 pp faţă de nivelul din decembrie 2016. România are a cincea cea mai mică pondere a datoriei guvernamentale în PIB din UE. Nivelul actual este de 35,1% din PIB (în luna martie 2018, ultimele date oficiale publicate de Ministerul Finanţelor Publice) şi reprezintă în continuare minimul ultimilor ani. Mai mult, România este imunizată împotriva şocurilor de pe pieţele financiare internaţionale. Deficitul de cont curent este finanţat integral din fluxuri de venituri negeneratoare de datorie – investiţii străine directe şi transferuri de capitaluri din fonduri europene. BNR raportează public la 31 mai 2018 rezerve totale de 36,8 miliarde euro, confortabile după toate criteriile relevante definite în metodologia FMI. Estimările FMI arată pentru România o scădere a necesarului brut de finanţare de la 8,5% din PIB în 2018 la 7,8% din PIB în 2019.

2. Un stat puternic, activ şi creşterea puterii soft a României. Întărirea agenţiilor de reglementare în contextul liberalizării puternice implementate în ultimii 10 ani în sectoare strategice din economie. O politică externă activă.

3. Existenţa unei Strategii Naţionale de Dezvoltare pe termen mediu – Snagov 2.0. Strategia România 2040, document ce cuprinde obiectivele pe termen lung, liniile directoare cu privire la dezvoltarea economico-socială şi setul de politici publice alternative ce ar trebui implementate, în concordanţă cu strategiile şi direcţiile de dezvoltare pe termen mediu şi lung asumate la nivelul Uniunii Europene. Cinci mari ţinte de atins până în 2040: România în Zona Euro 2023-2024; România – a 8-a economie a UE (în funcţie de PIB la paritatea puterii de cumpărare); România – lider regional în Europa de Sud Est/ Top 30 competitivitate şi dezvoltare umană la nivel global; România în Top 30 dezvoltare umană (IDU) la nivel global (cf. metodologiei ONU); România în rândul ţărilor dezvoltate din UE la nivelul indicatorilor de dezvoltare sustenabilă (conform metodologiei Comisiei Europene).

4. Implementarea programării economice orientative. Haosului provocat în economie de selecţia darwinistă specifică agendei neoliberale i s-a răspuns cu programare sau planificare, cum vreţi să-i spuneţi. Am mai spus – programarea economică inteligentă, abordarea policentrică bazată pe clustere competitive, implementarea teoriei centrelor magnet, oraşe inteligente dar şi specializarea industrială sunt piloni importanţi în arhitectura instituţională în toate ţările dezvoltate sau nu ale lumii. Crearea Consiliului de Programare Economică în cadrul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză vine să suplinească nevoia unei instituţii care să programeze economia, să adopte şi să implementeze o strategie naţională de dezvoltare.

5. Bancă de Dezvoltare şi ghidarea spre „capitalul răbdător“. România trebuie să încurajeze un sistem bancar care să finanţeze economia pe termen lung. Incompatibilitatea dintre matricea de risc ataşată diverselor sectoare economice de către decidenţii din capitalele băncilor mamă nu corespunde cu nevoia de a consolida anumite industrii strategice definite de ţara noastră. De aici imposibilitatea atingerii ţintelor strategice. Băncile aflate în proprietatea statului român ar trebui să deţină minimum 20% din activele bancare totale, pe termen mediu. Finanţarea se va face în primul rând pe baza economisirii interne pentru a reduce dependenţa de volatilitatea pieţelor financiare internaţionale şi a calificativelor acordate de agenţiile de rating.

6. Reindustrializarea României prin cumpărarea de licenţe, brevete, patente, mărci. Constituirea unui Fond de Investiţii pentru Industrializare pe baza de Licenţe pentru industriile selectate drept competitive în Strategia 2040 la propunerea şi fundamentarea Consiliului de Programare Economică. În prima etapă se vor propune ramurile industriale cu avantaj competitiv – ramuri pe care România doreşte sa le dezvolte. În a doua etapă se identifică dacă se pot construi / consolida fabrici autohtone în aceste industrii sau dacă pot fi create prin PPP. În cazul in care exista / sau se pot crea fabrici cu capital romanesc majoritar se identifică nevoile de cumpărări de licenţe pentru producţie. În a treia etapă se iniţiază negocierile cu marii producători în domeniu pentru cumpărarea de Licenţe plus know-how-ul de producţie. În a patra etapă, Fondul de Investiţii pentru Industrializare pe baza de licenţe contribuie total sau parţial în funcţie de necesar la cumpărarea acestor licenţe pentru fabricile autohtone urmând ca aceste fabrici să returneze anual din încasări un procent pentru folosirea acestor licenţe. Fondul îşi va recupera astfel banii investiţi şi va finanţa alte cumpărări de licenţe.

7. Un Big Push Investiţional – trecerea către #investmentledgrowth. Proiecte mari de investiţii publice plus investiţiile mici din programele de dezvoltare locală. Implementarea noii legi a Parteneriatului Public Privat dar şi updatarea proiectului Ro Invest sau Invest România pentru atragerea de investiţii străine directe de calibru sunt priorităţi. Dacă nu se implementează proiecte investiţionale din toate sursele posibile din buget, din fonduri europene, din PPP dar şi din surse atrase, România nu va mai atinge rate de creştere economică de 5% din 2019 încolo.

8. Scheme de ajutor de stat pentru capitalul autohton şi infant industries (industrii în dezvoltare). Stimularea instrumentului garanţii guvernamentale (mai ales pentru IMM-uri) pentru a reduce efectul puternic generat de înăsprirea dură a politicii monetare.

9. Introducerea contractelor de performanţă în administraţia centrală şi companiile de stat (minimum 10 indicatori principali; evaluarea anuală pe baza indicatorilor; bonusuri în funcţie de evaluare şi de gradul de satisfacţie a publicului faţă de serviciile administraţiei). 10. Creşterea salariului minim astfel încât acesta să fie corelat cu valoarea coşului minim de consum ce poate fi calculat de experţii Institutului de Cercetare al Calităţii Vieţii (Academia Română) pe baza analizei normative şi poate fi publicat semestrial de către Guvern. Este nevoie de decuplarea dinamicii salariului minim de ciclul electoral (ideologii de guvernare) prin introducerea în legislaţie a unui prag minim al raportului salariu minim brut/câştigul mediu brut la 42-45%. Sunt doar câţiva piloni pe care România trebuie să-i consolideze şi în următorii ani. Altfel, ţara noastră va intra în capcana venitului mediu, confruntându-se cu o creştere economică redusă, plafonarea veniturilor bugetare la un nivel scăzut, subfinanţare în domeniile bugetare şi creşterea polarizării economice şi sociale. Pe scurt, reintrarea în cercurile vicioase ale subdezvoltării.

Citeste mai mult: adev.ro/pbb9le

Ultima ora:

ObservatorKlaus Iohannis a convocat-o la Cotroceni pe Viorica Dăncilă, în contextul dezbaterii publice privind OUG de amnistie şi graţiere

PoliticDaniel Constantin (Pro România): Nu vrem neapărat la guvernare, vrem să contribuim ca acest guvern să-și înceteze mandatul

EconomieSilviu Cerna – Rolul economic al statului: O veche problemă rămasă deschisă

ExternOvidiu Nahoi: Populiștii se pregătesc și ei pentru viitoarea Uniune Europeană

EvenimenteMircea Geoană: La mila sorţii şi la pomana împrejurărilor externe?

CulturaScriitorul Mircea Cărtărescu, la aniversare

SocialRaed Arafat: 41% din maşinile de pompieri pentru intervenţii la incendii au o vechime mai mare de 30 de ani

MoldovaArmand Goșu: Victoria lui Andrei Năstase reînvie speranța unei schimbări în Republica Moldova



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe