OraNoua.ro
Publicat în 17 septembrie 2014, 17:58 / 183 elite & idei

Cristian Socol: Unirea tuturor romanilor. De azi si de maine

Cristian Socol: Unirea tuturor romanilor. De azi si de maine

de Cristian Socol

A doua Mare Unire a tuturor Romanilor – tinta strategica a Proiectului de Tara propus de Victor Ponta inseamna nu numai un exemplu de cultura politica – iesirea din logica adversitatii dar si o punte aruncata dinspre prezent spre viitor. Cred că trebuie să avem o atitudine corectă faţă de cei care vin după noi.

A lăsa datorii din ce în ce mai mari de plătit, proces tradus foarte probabil în impozite şi taxe mai mari în viitor nu reprezintă ceva sustenabil. Este ceea ce s-a intamplat in perioada 2008-2012 si ceea ce noi am refuzat sa facem. 
Macroeconomic , un indicator important care ne arata cata povara vrem sa lasam generatiilor viitoare – copiiilor nostri – este serviciul datoriei publice. Daca un Guvern are responsabilitate, daca prefera un consum prezent mai mare aruncand datorii in viitor, amanand plati, acoperind diverse probleme prin imprumuturi – am numit-o guvernarea facila, daca prefera modelul cresterii pe datorie sau pune accent pe oportunitatea unei imagini bune in ochii electoratului in prezent in dauna viitorului – cand altcineva se poate afla la guvernare, toate acestea se pot citi in rata de crestere a datoriei publice si serviciul datoriei publice, datoria externa si serviciul datoriei externe, evolutia cheltuielilor cu dobanzile – de citit in executia bugetara, analize de sustenabilitate ale datoriei publice / externe s.a.m.d
Ca Guvernul actual strica viitorul sau nu, ca amaneteaza viitorul sau nu trebuie sa vedem din datele statistice oficiale, nu din propaganda. Sa vedem rand pe rand argumentele.
Rata de creştere a datoriei publice este din ce în ce mai mică, ceea ce înseamnă că răspundem angajamentului privind renunţarea la modelul guvernării pe datorie, îmbrăţişat cu success în urmă cu câţiva ani.

                           Datoria guvernamentala bruta ca pondere in PIB (metodologia UE)

Sursa: Ministerul Bugetului, www.mbuget.gov.ro, 2014

Se observa din grafic panta de crestere a datoriei publice, cu o triplare a procentului din PIB in perioada 20 08 – 2012 si cu relativa stagnare a ponderii in perioada 2012-2014. Doar cei care nu vor nu recunosc ca nu mai aruncăm in spatele generaţiilor viitoare finanţarea cheltuielilor prezenta, în excedent faţă de venituri. Nu mai suim povară pe umerii copiilor noştri. Sigur, era mai comod să guvernezi pe datorie şi să arunci toate problemele în viitor. Am spus stop acestui sistem, încercând măsuri de stimulare în matricea de constrângeri bugetare existentă, fără a afecta echitatea intergeneratională.

Este adevarat. Consolidarea fiscală din anii 2009-2013 a condus la deficite bugetare mai mici şi deci la o presiune mai redusă pe creşterea datoriei publice. Dar perioada 2009 – aprilie 2012 a adus si acumularea unor datorii care au trebuit/ vor trebui sa fie platite in urmatorii ani: 8,4 miliarde RON despagubiri titluri executorii salarii bugetari ptr perioada 2012-2016 (taind salariile cu 25% practice statul s-a imprumutat la bugetari, iar acum datoria o platesc toti romanii); 1,4 miliarde RON pentru restituire CASS pensionari calculate si luata gresit de la aceasta categorie platite in 2012 si 2013; 3,5 miliarde RON despagubiri restituirea proprietatii si CEDO de platit in perioada 2012-2015.

In perioada mai 2012 pana in prezent am platit datorii aruncate din trecut astfel: 2012 – 3 miliarde RON pentru titluri executorii salarii bugetari, restituiri CASS pensionari, restituirea proprietatii si arierate ale companiilor de stat monitorizate; in 2013 – peste 6 miliarde RON arierate la spitale /medicamente, arierate la nivelul autorităţilor locale, despagubiri ptr titluri executorii salarii bugetari, restituiri CASS pensionari si pentru restituirea proprietatii si CEDO – 637 milioane lei. Am redus platile restante ale companiilor de stat active in 2012 si monitorizate de MFP cu 6 miliarde RON de la 12,7 mld RON in 2012 la 6,7 mld RON in dec 2013. In 2014 am platit peste 3 miliarde RON despagubiri ptr titluri executorii salarii bugetari, ptr restituirea proprietatii si CEDO. In perioada 2012-2014 am platit / platim in total din buget rate si dobanzi catre FMI si UE de 12 miliarde ron din care dobanzi de 2,7 miliarde ron. Mai raman de platit din buget in perioada 2015-2019 inca 25,2miliarde ron rate si dobanzi la imprumutul contractat in 2009.

Astazi, România se află cu circa 4 puncte procentuale din PIB sub pragul de sustenabilitate pe datoria publică, ţinând cont că avem un buffer de 6 miliarde euro în Trezorerie, utilizat pentru finanţarea necesarului brut de finanţare pentru o perioadă de peste 5 luni. Creşterea încrederii în economia românească a condus la randamente minim istorice la împrumuturile interne şi externe, fapt ce s-a transpus, alături de alţi factori, în plăţi mai mici cu dobânzile la datorie.

Din punct de vedere macroeconomic, o rată de creştere mai mică a plăţilor cu dobânzile are o serie de efecte benefice în economie. Ne poate ajuta să ieşim din prociclicitatea politicii fiscal-bugetare şi poate mări spaţiul fiscal pentru măsuri de stimulare a sectorului privat competitiv, singurul în măsură să creeze locuri de muncă stabile. Mai mult, asociate unei datorii mai mici, reducerea plăţilor de dobânzi poate fi asignată pe termen mediu unor rate reduse ale dobânzii pentru sectorul privat şi foarte probabil cu rate mai ridicate de creştere economică. În plus, se reduce senzitivitatea economiei româneşti la şocurile exogene, externe sau interne.

Evolutia unui alt indicator confirm faptul că procesul de consolidare fiscal poate oferi – în condiţii normale – premise pentru finanţe publice sănătoase în viitor, ipoteză în care se pot consolida măsurile de stimulare începute în 2012 si anl curent. Astfel, proiecţia nevoii de finanţare pentru România arată o reducere a dependenţei de pieţelefinanciare interne şi externe. In 2015 fata de 2014 necesarul brut de finantare va scadea cu 14 miliarde de lei.

Mai mult, daca ne uitam la ultima executia bugetara in primele 7 luni ale anului 2014 comparativ cu aceeasi perioada din anul trecut cheltuielile cu dobanzile au scazut cu 3%, ramanand in urma momentele cand citeam la iulie cresteri de 50% in 2009, 27,4% in 2010, 27,3% in 2011, 26,5% in 2011 sau 6,5% in 2013 (detalii la http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=domenii). Iar datoria externa totala a scazut de la 99 miliarde euro in mai 2012 la 93 miliarde euro (detalii la http://www.bnro.ro/Datoria-externa–5711.aspx#).

Qoud erat demonstrandum…

 Sursa: http://adevarul.ro/

 

Ultima ora:

ObservatorAneta Bogdan: Meaning 2021

PoliticLudovic Orban, despre comunicarea în Coaliţie: Nu fac bine declaraţiile polemice, coeziunea în comunicare e esenţială

EconomieCorina Popescu: Electrica anunță finalizarea primei etape a fuziunii prin absorbție a celor trei companii de distribuție a energiei electrice din cadrul Grupului

ExternRobert Lupițu: Președintele Klaus Iohannis îl decorează pe ambasadorul american Adrian Zuckerman pentru implicarea în dezvoltarea Parteneriatului Strategic România – SUA

SocialVictor Negrescu: Recomandări pentru sprijinirea educației și reducerea decalajelor

EvenimenteRăzvan Orășanu: Vrem să creăm un program săptămânal – un soi de mix de conferințe dedicate subiectului și webinarii dedicate profesorilor, toate legate de digitalizarea în educație

CulturaCristina Popescu: ZIUA CULTURII NAȚIONALE. 150 DE ANI DE LA PRIMA SERBARE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI

EditorialAneta Bogdan: Meaning 2021



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe