Matei Bogdan
Publicat în 31 octombrie 2018, 15:56 / 45 elite & idei

Cristian Unteanu: America, în aşteptarea decretului prezidenţial de modificare a unui amendament simbolic al Constituţiei

Cristian Unteanu: America, în aşteptarea decretului prezidenţial de modificare a unui amendament simbolic al Constituţiei

de Cristian Unteanu

Absolut senzaţional şi cu semnificaţii ce se pot extinde uşor la scară globală este acest anunţ al Preşedintelui Trump (într-un interviu pentru Axios) în care vorbeşte despre intenţia sa de a modifica amendamentul 14 din Constituţia SUA.

Preşedintele Trump spune foarte clar că poate modifica în mod direct şi personal acest amendament, fără a mai trece prin Congres, printr-un simplu Decret Prezidenţial. Schimbare absolut neaşteptată în raport cu prevederile juridice care cer, pentru modificarea Constituţiei, „un vot a două treimi din Camera Reprezentanţilor şi din Senat precum şi de aprobarea a trei sferturi dintre legislatorii Statelor“.

Acest amendament stipulează că „orice persoană născută sau naturalizată în SUA şi supusă juridicţiei lor, va fi cetăţean al SUA şi al Statului unde îşi are rezidenţa“, ratificat în 1868 şi având ca scop protejarea drepturilor foştilor sclavi proveniţi mai ales din Statele Confederate din sud care fuseseră învinse în Războiul Civil. Iată principala prevedere a acestui amendament:

„All persons born or naturalized in the United States, and subject to the jurisdiction thereof, are citizens of the United States and of the State wherein they reside. No State shall make or enforce any law which shall abridge the privileges or immunities of citizens of the United States; nor shall any State deprive any person of life, liberty, or property, without due process of law; nor deny to any person within its jurisdiction the equal protection of the laws.“

Preşedintele Trump intenţionează să modifice acest amendament ca parte a efortului de stăvilire a migraţiei ilegale. Răspunde astfel presiunilor din ce în ce mai puternice ale grupurilor anti-imigraţioniste, foarte numeroase şi influente mai ales în zonele care constituie baza electorală a lui Trump, că se află în creştere exponenţială fenomenul aşa numiţilor „bebeluşi-ancoră“. Copii născuţi din părinţi ajunşi ilegal pe teritoriul american şi care, obţinând acum automat cetăţenia SUA, în momentul în care vor avea 21 de ani, vor putea să invoce dreptul de regrupare familială pentru a-şi aduce în SUA multe rude din ţara de origine.

Dacă reuşeşte, atunci va desfiinţa aplicarea în SUA a „dreptului solului“ şi îşi va alinia ţara alături de cele mai multe state ale lumii în care, în diverse forme şi cu diverse pachete mai mult sau mai puţin complicate de condiţionalităţi, este recunoscut „dreptul sângelui“. Iată harta ţărilor care, acum, recunoscu total sau parţial „dreptul solului“ şi cele care au abolit legea respectivă:

 

Dar este şi legală procedura?

Este, răspunde preşedintele american:

„Mi s-a spus întotdeauna că e nevoie de un amendament constituţional. Dar ştiţi ce? Nu e cazul. Se poate face cu un decret.“

Până aici, totul pare să fie o poveste care ţine de politica internă americană. Din punctul meu de vedere, nu este şi nici nu poate fi numai aşa deoarece discuţia are semnificaţii globale.

Arată, în primul rând, că apariţia unor ameninţări globale non-tradiţionale, sărăcia endemică şi conflictele regionale care generează fluxuri necontrolate de migraţie ilegală, minimalizate sau neluate în considerare la timp, au dus la situaţia de acum în care diverse state ale lumii abandonează speranţa unei acţiuni globale şi se refugiază înlăuntrul graniţelor naţionale pe care vor să le fortifice şi cu ajutorul unor noi prevederi legale. Fiecare în funcţie de ceea ce consideră sau va considera că reprezintă cea mai bună soluţie de supravieţuire, exact aşa cum s-a întâmplat înainte de cel de-al Doilea Război Mondial. Şi, excat ca atunci, vedem cum apar din ce în ce mai mulţi lideri pentru care cadrul constituţional existent va deveni constrângător şi desuet tocmai pentru că limitează măsurile tip „mână forte“ ce sunt specifice guvernării pe timp de criză şi haos instituţional.

Trump răspunde în forţă unei situaţii de criză ce ameninţă să se transforme într-o problemă politică regională şi să genereze o situaţie internă complicată dacă armata sau unităţile Gărzii Naţionale şi poliţiei de frontieră vor riposta intrării pe teritoriul naţional a caravanelor de migranţi şi vor exista victime.

Dar este absolut limpede că situaţia respectivă închide în ea o lecţie globală pentru că este de aşteptat ca asemenea valuri migratorii să apară cu o frecvenţă din ce în ce mai mare şi disperarea celor din „caravanele foametei“ să-i poată împinge la acte extreme, declanşând conflicte spontane cu locuitorii din zonele pe care le străbat sau în care vor să se stabilească. Uitaţi-vă numai la tragedia oamenilor care fug acum din Venezuela şi nu-şi găsesc locul în statele din America de Sud, şi ele sărace şi cu multe probleme.

Poate, văzând ce face acum Trump, vor înţelege liderii europeni cât de urgentă este nevoia de a găsi o soluţie eficientă de protecţie a graniţelor comune în paralel cu adoptarea unei politici comune de azil în care să fie formalizate extrem de clar condiţiile acordării de cetăţenie. Şi poate vom înţelege cu toţii cât de importantă este imensa pierdere istorică pe care am înregistrat-o cu toţii în momentul în care a fost respins Proiectul Constituţiei Europene în care se statua, ca punct central, principiul cetăţeniei europene.

Suntem oare într-un asemenea moment în care semnalele multiple ale crizei se repetă, aceleaşi cu cele s-au produs înaintea căderii tuturor marilor imperii dizolvate prin incapacitatea lor de a mai rezista asaltului populaţiilor migratoare aflate în căutare de noi teritorii? Cred că da. Soluţii? Puţine. Sau, mai degrabă, puţine şi ciudate sau greu de acceptat în lumina lecţiilor din manualele de „good governance“. Dar oare câte dintre ele mai sunt valabile acum şi câţi mai le citesc în afara studenţilor de la facultăţile de ştiinţe politice care trebuie să-şi treacă examenele recitând pe de rost paragrafe despre situaţii care nici nu mai există?

De fapt, pe fond, discuţia este despre nevoia la nivel social (sau refuzul) unui exerciţiul de putere personală cât mai amplu, cu siguranţă din convingerea că toul se face în numele binelui suprem al naţiunii.

Trump dă un răspuns a cărui validitate va putea fi probată în perioada imediat următoare. Dar semnalul trebuie analizat cu toată seriozitatea pentru că este un semn al evenimentelor ce vor veni. Şi nu vor fi deloc uşoare. Febrilitatea burselor e în creştere, anticipând corect marele eveniment de peste câteva zile, pe 4 noiembrie, când intră în vigoare întreg sistemul de sancţiuni americane împotriva Iranului. Toţi, inclusiv americanii, se pregătesc pentru asta şi îşi iau cele mai diverse măsuri de apărare împotriva fenomenelor de criză ce s-ar putea naşte.

Noi unde vom fi? Pe cine interesează asta?

Ultima ora:

ObservatorSilviu Cerna: Morala îndoielnică și pericolele statului social

PoliticKlaus Iohannis se va întâlni astăzi, la Londra, cu premierul Theresa May

EconomieSilviu Cerna: Morala îndoielnică și pericolele statului social

ExternValentin Naumescu: It’s not the economy, stupid! Trump pierde controlul în Camera Reprezentanţilor dar polarizarea ideologică a Americii se adânceşte

EvenimenteMugur Isărescu: Invitație BNR, 25 octombrie 2028 – Conferință ELEC „The Danube Triangle”

CulturaRadu Preda: Memoria abandonată

SocialIoan-Aurel Pop: În anul Centenarului Marii Uniri, ţara are nevoie de o vlagă nouă şi de energii de viitor

MoldovaArmand Goșu: Victoria lui Andrei Năstase reînvie speranța unei schimbări în Republica Moldova



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe