OraNoua.ro
Publicat în 21 iunie 2017, 16:24 / 312 elite & idei

Cristian Unteanu: Corespondenţă din Bruxelles. Deciziile europene din zilele următoare: mai interesează pe cineva în România?

Cristian Unteanu: Corespondenţă din Bruxelles. Deciziile europene din zilele următoare: mai interesează pe cineva în România?

de Cristian Unteanu

În premieră, la finele acestui articol, veţi găsi un document cu circulaţie limitată, propunerea de concluzii ale Consiliului European care va avea loc joi şi vineri la Bruxelles, eveniment la care urmează să participe şi Preşedintele României.

În afară de tema despre care v-am vorbit ieri, adică extrem de posibila confirmare a prelungirii pentru încă şase luni a sancţiunilor economice şi politice împotriva Rusiei din cauza susţinerii acordate separatiştilor ucrainieni (măsură care se adaugă prelungirii cu încă un an a celui de-al doilea pachet de sancţiuni, cel care priveşte anexarea ilegală a Crimeei), pe agendă se află o serie de teme urgente.

Prima este „securitatea internă şi lupta împotriva terorismului”. Se va exprima dorinţa de cooperare şi mai intensă care să permită acţiuni contra „dezvoltării fenomenului de radicalizare pe internet, coordonarea muncii de prevenire şi luptă împotriva extremismului violent” dar şi a finanţării terorismului şi facilitarea schimbului rapid de date şi accesul la bazele de date.

În acest sens, tocmai deoarece rapoartele europene privind lupta împotriva fenomenului terorist au arătat o dezvoltare exponenţială a activităţilor de propagandă şi recrutare pe internet desfăşurate de organizaţiile teroriste, liderii europeni subliniază că deţinătorii companiilor care gerează internetul au o „responsabilitate în a ajuta în combaterea terorismului şi criminalităţii online… Consiliul european se aşteaptă ca industria de profil să dezvolte noi tehnologii şi mijloace pentru îmbunătăţirea detectării automate şi scoatere din sistem al conţinuturilor care incită la violenţă”. Se reaminteşte că trebuie rezolvată problema pusă de sistemele care permit teroriştilor să comunice prin mijloace ”la care autorităţile nu au acces, incluzând aici sistemele cu criptare la fiecare dintre dintre capetele conversaţiei”.

Se anunţă că se aşteaptă să se ajungă în foarte scurt timp la un acord asupra Sistemului European comun de Intrare/ieşire precum şi finalizarea, înainte de sfârşitul anului, a sistemului ETIAS (European Travel Information and Authorisation System), două dintre componentele esenţiale a ceea ce începe să fie o arhitectură europeană coerentă în ce priveşte controlul graniţelor şi al intrărilor/ieşirilor în spaţiul UE şi al fenomenului migraţiei ilegale.

În domeniul securităţii externe şi apărării se anunţă consemnarea unor „progrese semnificative în implementarea Strategiei Globale a UE în domeniul securităţii şi apărării, dar şi a Declaraţiei comun semnată la Varşovia de liderii UE şi NATO”. Este semnificativ şi foarte important, în contextul creşterii continue a factorilor de risc pe care-i implică tot mai agresiva politică rusă, faptul că liderii europeni insistă asupra faptului că „relaţia transatlantică şi cooperarea UE-NATO rămân cheia securităţii noastre globale, permiţându-ne să răspundem ameninţărilor de securitate în evoluţie, inclusiv terorismului”. Context în care se reaminteşte că, la Helsinki, a fost implementat un Centru european de excelenţă pentru combaterea ameninţărilor hibride.

Continuă şi urmează se amplifice considerabil activităţile privind dezvoltarea capacităţilor comune, a „tehnologiilor viitorului”, liderii europeni anunţând aprecierea şi susţinerea pe care o oferă Comunicării făcute de Comisia Europeană privind Fondul European pentru Apărare, cu ale sale sectoare dedicate cercetării şi dezvoltării de capacităţi comune de apărare. Context în care urmează deja pasul aşteptat, adică apelul făcut acum de şefii de state şi guverne pentru ajungerea la un acord rapid asupra propunerii privind Programul de dezvoltare european pentru industria de apărare în vederea implementării sale urgente „înainte ca alte programe mai ample să poată fi concepute pe termen mediu”, cerându-se totodată şi identificarea de proiecte utile în acest sens. Se mai solicită Statelor Membre să coopereze în elaborarea de proiecte privind achiziţionarea în comun de capabilităţi în domeniul apărării folosind mecanismele puse la dispoziţie de Fondul European pentru Apărare. Se anunţă şi sprijinul pentru ideea lansată deja în documentul elaborat de Comisie, anume identificarea şi finanţarea activităţii unor IMM-uri în domeniul furniturilor pentru apărare sau a proiectelor de înaltă tehnologie.

O noutate importantă este decizia ce va fi anunţată în concluziile finale privind „nevoia de lansare a unei iniţiative cuprinzătoare şi ambiţioase denumită Cooperarea structurală permanentă (PESCO) în care se vor putea angaja State Membre, urmând ca „în intervalul următoarelor trei luni, să fie elaborată o listă cu angajamente suplimentare în domeniul securităţii şi apărării, cu un calendar precis şi cu mecanisme specifice de evaluare, aceasta pentru a permite Statelor Membre care se află în poziţia de a face acest lucru, să poată îndeplini misiunile cele mai solicitante”. Este vorba despre primul proiect în linia anunţată în Declaraţia de la Roma, colaborare extinsă, în cadrul general al proiectului european, dar între state care vor, pot şi demonstrează că au mijloacele de a se angaja într-un proiect ambiţios comun conform prevederilor art. 42.6 şi 46 din Tratatul de Funcţionare al UE şi Protocolului 10 din Tratat. La nivel general, importantă este şi decizia Consiliului ca desfăşurarea Grupurilor de luptă să se facă prim asumarea comună a costurilor, pe o bază permanentă, prin intermediul „mecanismului Atena” manageriat de către UE.

În ce priveşte Acordul de la Paris privind lupta împotriva schimbărilor climatice, Consiliul European îşi reafirmă „cu putere” sprijinul pentru aplicarea acestuia, rapid şi pe deplin. Motiv pentru care anunţă cooperarea lărgită cu partenerii internaţionali în cadrul acestui acord, mai ales cu ţările cele mai vulnerabile, „demonstrând solidaritatea cu generaţiile viitoare şi responsabilitatea pentru întrega planetă”.

În ce priveşte Piaţa Unică, mi se pare foarte importantă – în contextul în care se semnalează o intrare uşoară, dar stabilă pe creştere economică la nivel european – sublinierea „rolului esenţial al industriei ca element major al creşterii economice, creării de locuri de muncă şi inovaţie în Europa”, solicitându-se un acord din zona legislativă pentru „extinderea şi întărirea Fondului European pentru Investiţii Strategice”. Multe măsuri conexe privind stimularea creşterii economice le puteţi găsi descrise în subcapitolul dedicat comerţului.

Capitolul privind migraţia este neconcludent  şi constituie proba că soluţiile comune sunt doar în parte agreate. De aici şi lipsa de concluzii – altele decât îndemnul de a se lucra mai departe în identificarea de soluţii comune – în ce priveşte atât de necesara şi aşteptata reformă a Sistemului comun european privind azilul. Nelămurite sunt în continuare criteriile prin care se defineşte „ţara terţă sigură” pentru repatrierea migranţilor ilegali a căror cerere de azil a fost refuzată de autorităţile dintr-un stat UE… şi totul, la modul general, este trecut în sarcina noii preşedinţii rotative a UE, în speranţa că, vreodată, se va putea ajunge la o concluzie.

În fine, importantă pentru Europa şi poate chiar şi pentru politicienii noştri, este atenţia deosebită (cu fondurile aferente considerabile) dată marelui proiect a Europei Digitale, subliniindu-se „importanţa covârşitoare a unei «viziuni digitale» ambiţioase asupra Europei, în societate şi economie”. Sigur că, se spune, asta înseamnă „aplicarea Strategiei digitale a Pieţei Unice în toate elementele sale”, anunţându-se şi o regândire până la finele acestui an a Strategiei Cibernetice a Comisiei, cu implicaţii asupra pieţelor, infrastructurii, cu noi norme şi standarde, e-government şi cercetare. Poate ne interesează sau ne va interesa vreodată, ştiind că multe dintre dezvoltările viitoare în zona marilor proiecte (inclusiv cele anunţate în domeniul apărării şi securităţii) sunt strâns legate de capacităţile naţionale pe care fiecare Stat Membru le are în acest sector strategic.

Ce va vrea să decidă România? Să vedem cum decurg lucrurile, cine se aşează pe mult doritele scaune, ce idei vor avea noii puşi la butoane şi apoi, dacă vreodată cândva se va şi putea, atunci vom vedea născându-se strategii sectoriale subsumate unei viziuni naţionale de dezvoltare pe termen mediu şi lung, răspuns, punct cu punct, priorităilor europene descrise în acest document. Ceilalţi nu mai au timp să aştepte, anunţă deja primele proiecte comune ale celor care „vor şi pot”.

adevarul.ro

Ultima ora:

ObservatorMireille Rădoi: Micul Paris la Biblioteca Centrală Universitară „CAROL I”  

PoliticKelemen Hunor: Acest guvern rămâne şi va face treabă până în 2024. UDMR nu va vota nicio moţiune de cenzură

EconomieCristian Grosu: Săptămâna care modelează Europa și România ei

ExternAntonia Colibasanu: What the EU’s Green Deal Means for Europe and Russia

SocialAdrian Hatos, la dezbaterea despre meditații organizată de Societatea Academică din România

EvenimenteMireille Rădoi: Micul Paris la Biblioteca Centrală Universitară „CAROL I”  

CulturaCristina Popescu: Pictorul Dimitrie Știubei, un pictor de …marcă

EditorialTeodor Baconschi: D-ale pandemiei. Un final cu repetiție



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe