Adriana
Publicat în 20 iunie 2018, 07:47 / 72 elite & idei

Cristian Unteanu: Europa pe timp de mari neliniști: la probleme globale, soluții din ce în ce mai locale

Cristian Unteanu: Europa pe timp de mari neliniști: la probleme globale, soluții din ce în ce mai locale
+ Observator

Cu ceva ani în urmă, când realizam un ciclu de documentare TV sub egida Academiei Franceze, a Clubului de la Roma şi a Academiei Române, am avut ocazia să-l întâlnesc foarte des pe Alexander King, unul dintre fondatorii instituţiei care grupa în acel moment, alături de cei de la Bilderberg, tot ce însemna avangarda gândirii novatoare în cele mai diverse domenii ale activităţii umane.

Îmi repeta Alexander King, cu foarte mare convingere, motto-ul Clubului: „La probleme globale, soluţii locale“. Fără să bănuiască faptul că, doar peste trei decenii, pe timp de criză şi în perspectiva unei uriaşe modificări a tuturor jocurilor care are loc acum, soluţiile respective vor deveni într-adevăr din ce în ce mai locale. Dar nu în sensul la care se gândea el, ci ca o revenire destul de rapidă şi de brutală a politicilor naţionaliste şi protecţioniste, de izolare naţională şi chiar locală, răspuns la crizele globale nerezolvate de politicieni depăşiţi de situaţie şi fără orizont, cu atât mai puţin în stare să propună soluţii pe baza unei viziuni pe termen lung.

Soluţiile pe care cei de la Clubul de la Roma le imaginau la nivelul filozofiei jocurilor politice sau liniile generale în ce priveşte predicţia marilor trednduri sociale, politice şi economice discutate de cei de la Bilderberg favorizau într-adevăr acţiunile locale. Dar nu vorbeau niciodată despre revenirea la concepţia statelor închise între graniţe din ce în ce mai impenetrabile şi izolându-şi cetăţenii cu ajutorul unor doctrine naţionaliste, xenofobe şi super-protecţioniste. Iar dacă asta are loc acum este pentru că marile crize – precum cea a migraţiei – nu au fost corect anticipate, iar încercarea de a găsi soluţii a fost făcută sub presiunea uriaşă a evenimentelor, soritită de la bun început să fie, cel mult, numai parţiale dacă nu chiar ineficace din cauza fragmentării extreme a mijloacelor folosie. Drept care, în acest moment, criza migraţiei a devenit motorul care generează schimbări politice care, în principiu, au potenţialul de a dilua sau chiar anihila proiectul european.

Dar a provocat şi reapariţia unui început de revenire la „frontiere dure“, ziduri frontaliere de protecţie care, departe să fie un exemplu excepţional de răspuns la o situaţie excepţională, sunt condiserate din ce în ce mai mult ca o soluţie la care multe dintre statele UE doresc s-o dezvolte şi s-o permanentize. În plus, cu o frecvenţă crescândă, statele membre încep săfacă apel la procedeul reintroducerii controalelor de frontieră în interiorul UE în previziunea unor evenimente la care se aşteaptă participarea unui număr mare de oameni. Iată harta valabilă în luna februarie a acestui an:
Foarte normal, veţi spune. Oare? Nu este asta tocmai semnul că actuala politică privind migraţia şi dreptul de azi dar şi cea de management a frontierelor este fie prost concepută, fie extrem de prost pusă în practică? Sigur că acum, foarte, foarte târziu, Comisia Europeană începe să prezinte planurile de finanţare pentru întărirea capacităţilor reale de control a frontierelor externe ale UE, printre care este şi România. Dar, absolut evident, mişcare vine foarte târziu şi, în plus, are în vedere alocări financiare din bugetul multianual 2021-2027.

Între timp însă, creşte exponenţial sentimentul de neîncredere al populaţiei în faţa ineficienţei autorităţilor naţionale şi a celor comunitare. Nu mai contează că Europa însăşi a fost punctul de plecare al celei mai mari emigraţie din istoria modernă. Una voluntară, din cauza sărăciei (vezi cazul irlandez sau italian) sau datorită persecuţiilor religioase (diverse biserici neo-protestante sau comunităţi evreieşti). Apoi emiragţia silită, rezultat al deportărilor în masă decise de autorităţi, de exemplu trimiterea de ocnaşi sau de „marginali” ai societăţii în Australia, Noua Zeeleandă sau în coloniile din America de Nord sau din cea de Sud. Nu mai contează, exact aşa cum, în cazul nostri, nici nu vrem să intre vreodată în discuţie faptul că România a generat o migraţie economică, din disperare pe bază de sărăcie, de peste 3 milioane de oameni doar în trei decenii…

Citeste mai mult: adev.ro/pagj9u

Ultima ora:

ObservatorKlaus Iohannis a convocat-o la Cotroceni pe Viorica Dăncilă, în contextul dezbaterii publice privind OUG de amnistie şi graţiere

PoliticDaniel Constantin (Pro România): Nu vrem neapărat la guvernare, vrem să contribuim ca acest guvern să-și înceteze mandatul

EconomieSilviu Cerna – Rolul economic al statului: O veche problemă rămasă deschisă

ExternOvidiu Nahoi: Populiștii se pregătesc și ei pentru viitoarea Uniune Europeană

EvenimenteMircea Geoană: La mila sorţii şi la pomana împrejurărilor externe?

CulturaScriitorul Mircea Cărtărescu, la aniversare

SocialRaed Arafat: 41% din maşinile de pompieri pentru intervenţii la incendii au o vechime mai mare de 30 de ani

MoldovaArmand Goșu: Victoria lui Andrei Năstase reînvie speranța unei schimbări în Republica Moldova



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe