OraNoua.ro
Publicat în 4 mai 2016, 16:26 / 474 elite & idei

Cristian Unteanu – Eurovision: scandalul steagurilor interzise

Cristian Unteanu – Eurovision: scandalul steagurilor interzise

de Cristian Unteanu

Un eveniment muzical poate să genereze tensiuni politice extrem de serioase şi, în ultimă instanţă, să nască potenţiale probleme majore de securitate.

Vineri, EBU (European Broadcasting Union) a prezentat poziţia sa oficială asupra folosirii steagurilor naţionale la ediţia din acest an a Eurovision. Pentru prima oară, pe site-ul oficial al organizatorilor, a apărut o listă a steagurilor interzise. Printre acestea cele ale Kosovo, Nagorno-Karabah, Ţării Bascilor (retrasă acum de pe listă), ISIS, Tătarilor din Crimeea şi Republicii Crimeea, Palestinei, Republicii populare din Doneţk, Republicii turce din Ciprul de Nord şi Transnistria.

Scandalul a răbufnit instantaneu. Spre exemplu, foarte influenta Organizaţie Islamică pentru educaţie, ştiinţă şi cultură, a condamnat în termeni duri interzicerea steagului palestinian, spunând că este vorba despre un gest ostil, contrar legislaţiei internaţionale a ONU care, într-adevăr, recunoaşte Palestina ca Stat Membru, dar şi membru UNESCO, exact cum o face şi Suedia, ţara organizatoare a ediţiei din acest an a concursului Eurovision.

„O decizie ruşinoasă şi inacceptabilă care trebuie imediat revocată – spune, la rândul său, Saeb Erakat, adjunctul comandantului Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei – şi trebuie ca EBU să adreseze imediat scuzele necesare Palestinei şi milioanelor de palestinieni aflaţi peste tot în lume”.

Viceprim-ministrul spaniol Soraya Saenz de Santamaria protestează la EBU spunând că steagul basc este „unul constituţional acceptat, legitim şi pe care guvernul spaniol îl va apăra ori de câte ori va fi necesar”, poziţie imediat preluată de ministrul de Externe Jose Manuel Garcia-Margallo care şi-a împuternicit ambasadorul de la Stockholm să intervină pentru scoaterea steagului basc de pe listă. Organizatorii şi-au cerut scuze şi au modificat lista în consecinţă.

Dar, conform unei declaraţii oficiale, toate celelalte steaguri / bannere, inclusiv toate cele care nu au întrunit criteriile iniţiale sau conţin mesaje comerciale sau mesaje comerciale sau unele considerate ca jignitoare de către organizatori, sau cele discriminatoare, nepotrivite, politice sau religioase vor fi interzise. Chiar dacă se ajunge la situaţii complet ciudate, la limita ridicolului: cei de la WalesOnline anunţau că în ultima versiune a listei „steagurilor interzise” ar figura şi cel al Ţării Galilor, dar şi cel al Angliei, Scoţiei şi Irlandei de Nord deoarece nu sunt „steaguri naţionale ale unei ţări participante”, concurentul britanic urmând să intre sub culorile oficiale ale Marii Britanii.

Scandalul tinde să se amplifice odată cu confirmarea ştirii că a fost aprobat, ca steag oficial, însemnul comunităţii internaţionale a persoanelor gay, homosexuali, lesbiene şi trans-sexuali, comunitatea LGBTQ, însemn recunoscut de organizatori drept „un simbol al toleranţei şi diversităţii”.

Scandalul este într-atât de mare încât organizatorii au dat deja un comunicat în care spun că lista respectivă nu era destinată publicităţii, schimbând deja pagina oficială cu un document în care regulile de acceptare a steagurilor naţionale au rămas, dar fără exemple concrete, ceea ce face să se spună deja că au început negocieri la nivel statal în care sunt implicate şi organizaţii internaţionale.

Foarte posibil, deoarece semnalul dat arată cât de rapid şi de uşor pot fi zgândărite orgolii naţionale, cu urmări care ar putea fi dezastruoase. Şi aici nu vorbim doar despre domeniul strict muzical.

Semnificaţiile unei asemenea liste sunt în primul rând politice şi se leagă imediat de problematici cu înalt potenţial exploziv. Interzicerea steagului Kosovo, spre exemplu, este o asemenea opţiune politică, acceptată cu aplauze frenetice de unii, dar stârnind tensiuni majore (dar şi semnale de forţă imediate) în rândul comunităţii statelor care au recunoscut în mod oficial Kosovo drept entitate independentă…

Va fi menţinută interzicerea prezentării steagului palestinian? Decizie politică ultra-sensibilă şi care poate produce antagonizarea unei largi zone a lumii arabe moderate care vede că steagul unui stat a cărei existenţă este oficial recunoscută drept legală de ONU şi organismele sale, este pus sub aceeaşi zonă de interdicţie cu cel al ISIS…ceea ce ar putea să fie, în ultimă instanţă, o provocare periculoasă şi absolut inutilă.

La fel de complicată şi sensibilă este problema steagului comunităţii tătare din Crimeea, acum cu probleme extrem de serioase după anexarea ilegală a regiunii de către Federaţia Rusă, chiar dacă se încearcă o compensare prin interzicerea steagului Republicii din Doneţk sau al Transnistriei şi provinciei Nagorno-Karabah, teritorii autoproclamate ca autonome sau independente. Şi la fel stau lucrurile cu Republica turcă din Nordul Ciprului, zonă tradiţională de maximă sensibilitate a Turciei şi una dintre problemele cele mai greu de rezolvat în cadrul procesului de aderare a Turciei la UE…

Desigur, există o logică politică în alcătuirea acestei variante după cum se vede foarte provizorii a listei respective. Se caută transmiterea unui mesaj puternic împotriva oricărei formule statale apărute în urma unei anexări ilegale de teritorii, afirmării unilaterale a autonomiei sau independenţei sau, în cazul ISIS, al unei organizaţii teroriste.

Dar dacă aşa stau lucrurile, logica respectivă a fost extinsă peste limitele jocului general acceptat pe plan internaţional atunci când se interzice prezentarea drapelului naţional al unor entităţi legale precum Palestina. Şi problema politică devine cu atât mai serioasă cu cât, oficial, se pune un semn de egalitate între steagurile naţionale ale unor state şi simbolul comunităţii internaţionale a persoanelor aparţinând minorităţilor sexuale.

De unde şi de ce diferenţa între problematica minorităţilor naţionale şi cea a minorităţilor sexuale din moment ce ambele sunt ocrotite de lege şi acţionează legal pentru apărarea drepturilor lor? Discuţie extrem de delicată şi dificilă, căci poate duce extrem de departe şi poate avea efecte de durată, inclusiv asupra comportamenentelor politice ale unor state şi devenirii unor naţiuni.

Aceasta deoarece, cu siguranţă, va ieşi până la urmă şi lista oficială a „steagurilor interzise”. Poate ea deveni precedent oficial acceptat şi acceptabil pentru alte competiţii sau evenimente internaţionale? Putem vedea, în continuare, cum evenimente culturale, muzicale, ştiinţifice să devină câmp de luptă acerbă pentru jocuri politice majore de culise şi pentru interse de cu totul şi cu totul altă natură decât cele enunţate în vitrina evenimentului sau competiţiei respective?

De ce nu? Este atât de uşor şi atât de tentant. Numai că, astfel, aproape pe neobservate, se deschide un alt sertar al Cutiei Pandorei cu care se joacă acum lumea, aşteptând cu interes să vadă ce drăcuşor poate să mai ţâşnescă la lumină…

Ultima ora:

ObservatorCsibi Magor: Cele mai nesănătoase culturi sunt cele care cer oamenilor nesănătoși să performeze zi de zi

PoliticDan Mihalache: Am primit săptămâna trecută delegația consiliului local Baia Mare

EconomieVictor Negrescu: Deficitul bugetar va fi mai scăzut decât cel prognozat de CE

ExternGrațian Mihăilescu: Alte 23 de orașe au primit Mission Label la Bruxelles

SocialCsibi Magor: Cele mai nesănătoase culturi sunt cele care cer oamenilor nesănătoși să performeze zi de zi

EvenimenteVictor Vevera: ICI București a sărbătorit alături de Comitetul Olimpic și Sportiv Român (COSR) 110 ani de la înființarea acestuia, prin lansarea NFT-ului „110 ani de Olimpism în România”

EditorialAlexandru Grumaz: Noua hartă strategică a Europei

CulturaCristina Popescu: Anul Avram Iancu, 200 de ani de la naștere



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe