OraNoua.ro
Publicat în 28 ianuarie 2014, 21:58 / 203 elite & idei

Cristian Unteanu: Intervenţiile „Salvare şi căutare” – Protocoalele internaţionale. Cine ar trebui să le citească?

Cristian Unteanu: Intervenţiile „Salvare şi căutare” – Protocoalele internaţionale. Cine ar trebui să le citească?

de Cristian Unteanu

Am cerut, la Bruxelles, să pot vorbi cu diverse autorităţi în domeniul acţiunilor de salvare şi intervenţiilor în caz de urgenţe umanitare şi catastrofe. La început, toată lumea m-a rugat, mai ales că erau la curent cu derapajele incredibile din România în cazul accidentului aviatic din Apuseni, să consult textele de bază.

Tratate sau Convenţii la care România este parte, obligându-se să le urmeze şi să le pună în aplicare. Asta înseamnă că ne-am obligat, extrem de sever, şi să aplicăm formulele de intervenţie indicate în protocoale. Să vedem ce se spune acolo şi să comparăm cu ce-am ajuns noi să avem…

Sursa de bază se intitulează „Manualul internaţional privind operaţiunile aeronautice şi maritime de căutare şi salvare” (IAMSAR – DOC OACI 9731 an958), editat în 3 volume şi reprezintă o completare a măsurilor SAR  (Search and Rescue) ale OMI (Organizaţia internaţională a aviaţiei civile).

Primul volum priveşte organizarea şi gestiunea operaţiunilor. Al doilea volum descrie modalităţile de coordonare a misiunilor. Cel de-al treilea volum descrie procedurile de cercetare şi salvare, stând la baza tuturor modelelor naţionale dezvoltate acum de cea mai mare parte a statelor lumii, în orice caz de către ţările din spaţiul UE. Există şi Anexa 12 a OACI, anexă la Convenţia de la Chicago şi care descrie în amănunţime sistemul operaţiunilor de căutare şi salvare. Mai există Manualul NATO ATP (Allied Tactical Publication)10 C/D care reia în linii mari prevederile cuprinse în documentul menţionat anterior. (Dăm un exemplu prin definiţiile date de documentul interministerial francez din 23 februarie 1987 şi reluat într-un manual de instructaj privind SAR din ianuarie 2014, îl puteţi viziona aici).

Mai dăm şi o sursă alternativă, de data aceasta indicând tehnicile de căutare în teren şi standardizarea acestora în termini SAR – puteţi accesa aici documentul  (scuze, decidenţilor noştri politici, documentele sunt în limbi străine, dar asta e situaţia!)

Iată despre ce e vorba, fireşte în baza acestor texte de circulaţie internaţională:

Serviciu SAR (la noi acel organism naţional pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă care şi-a dat pe deplin măsura competenţei) trebuie să execute:

–      misiuni de monitorizare ( de ex. prin intermediul unui RCC (Rescue Coordination Center)

–      asigurarea comunicaţiilor (prin sisteme şi relee proprii conectabile la orice frecvenţă civilă sau militară, capabile să recepţioneze semnalele balizelor de urgenţă, să poată crea hărţi de localizare în 3 D pe care să le transmită echipelor din teren

–      coordonare, căutare şi salvare (folosind unităţile proprii specializate)

–      asigurarea asistenţei medicale iniţiale cu ajutorul echipei medicale specializate în asemnea intervenţii de urgenţă

–      trebuie să asigure evacuarea medicală primară folosind mijloace publice şi private, mai ales avioane, elicoptere, nave de toate dimensiunile sau alte mijloace strict necesare.

Foto interior EUROCOPTER  misiuni SAR

Serviciile  SAR funcţionează 24/24 şi, în caz de alertă, beneficiază de prioritate absolută pe toate canalele administraţiei civile şi militare.

Cum se primeşte alerta?

Principalele surse sunt: Centrul naţional de control al misiunilor din sistemul COSPAS-SARSAT, staţiile terestre sau aeropurtate care urmăresc frecvenţele de urgenţă şi pericol aeronautice (121,5 MHz – aparate de linie sau 243 MGh – aparate militare), staţiile radar militare sau civile, companiile aeriene, aerocluburile, comandamentele militare zonale, proprietarii de avioane private, etc.

În cazul unei misiuni terestre de salvare, direcţia generală a operaţiunilor se asigură prin intermediul Centrului de comandă şi control al forţelor aeriene care atribuie şi controlează misiunile de cercetare, coordonează misiunile aeriene din zonă precum şi salvarea victimelor, pe cât posibil pe cale aeriană.

Aveţi detaliate în documentul francez toate fazele successive ale operaţiunii de salvare în cazul unui accident aviatic, dar o menţiune specială este interesantă în relaţie cu ceea ce s-a întâmplat (sau nu) la noi. În Franţa se aplică imediat prevederile legale ale localizării GSM-urilor în termenii legii nr.95 din 1973 modificată cu nr. 2002 11-38  care spun că,  în cazul unei operaţiuni SAR, serviciile de poliţie sau ale jandarmeriei pot solicita organismelor publice sau private să le fie comunicate orice date care ar putea permite localizarea imediată a persoanei. Răspunsul operatorilor de telefonie mobile este estimate a veni în minimum o oră şi maximum patru ore.

Mijloacele aeriene de care dispune fiecare comandament regional cuprind sunt patru elicoptere special de intervenţie de intervenţie la care se pot adăuga, imediat, la cerere, detaşamentele aeriene ale jandarmeriei sau/şi ale armatei, specializate în operaţiuni SAR în zone dificile.

Echipamentul standard de care dispune fiecare echipă SAR cuprinde un troliu cu coardă între 50 şi 90 m lungime cu desfăşurare cu viteză fixă sau variabilă şi care poate ridica una sau două personae, instalaţii mobile pentru localizarea emisiilor de urgenţă sau percol ale balizelor aeronavelor sau a celor individuale, ochelari pentru viziune nocturnă plus o camera termică (Forward Looking I.D) care accentuează contrastele de temperatură.

Un centru regional SAR dispune de elicoptere tip Super Puma, rezervor de 2000 l, plafon de operare 7500 m, autonomie 4.30 h, poate transporta 18 pasageri sau 12 pasageri culcaţi, încărcătura de 2,5 t, sau EC145 versiunea special concepută pentru operaţiuni SAR (folosit de jandarmerie şi securitatea civilă) care dispune de un cockpit cu GPS integrat, pilot automat 3 axe şi troliu de 90 m cu sistem special de iluminare la sol şi de afişare a lungimii cablului desfăşurat. Mai există elicopterul CARACAL (EC 752) aflat în serviciu operaţional din 2006. Este conceput special pentru misiuni de salvare militare şi civile care dispune de camera video termic amplasată într-o turelă FLIR care-I permite intervenţii complexe pe timp de noapte şi în condiţii meteo extreme.

Doresc să vă atrag atenţia asupra pag. 30-31 ale manualului SAR unde se prezintă codificarea anunţurilor care, fiecare pe un anumit nivel, declanşează un anume tip de alertă şi implică modibilizarea unui alt tip de mijloace şi competenţe, civile şi militare. Nu ştiu dacă cineva în lumea asta îşi poate imagina că există un anunţ ca cel folost de unitaţile operaţionale în suborbinea tinerei şi blondei noastre ministre a Transporturilor: „e naşpa, a căzut avionul!”….

Aşa cum veţi vedea că există codificate reguli stricte privind perimetrele de securitate care trebuie instalate imediat în jurul aeronavei accidentate, cu indicarea spaţiului de no-entry….cred că, iarăşi, numeni nu şi-ar fi imaginat pe lumea asta că resturile unui avion accidentat sunt cărate de localnici deoarece autoritatea de sub egida aceluiaşi nefericit minister al Transporturilor nu avea  sau nu dorea să găsească mijloacele necesare, distrugându-se cu nonşalanţă probe şi indicii esenţiale.

Dincolo de toate acestea, veţi vedea că filozofia esenţială a operaţiunilor de acest gen este existenţa unui plan naţional unitar şi integrat, pe faze cu complexitate etapizată, pe măsura amplificării acestora crescând şi numărul actorilor implicaţi şi numărul mijloacelor afectate precum şi activarea planurilor de urgenţă (deasemeni etapizate) pentru spitale din regiunea unde s-a produs dezastrul sau, dacă este nevoie, pentru solicitarea de sprijin şi cooperare din partea comunităţii internaţionale.

Există o codificare strictă a responsabilităţilor, a modului de angajare a instituţiilor, a operării centrelor de monitorizare cu activitate permanentă (ca cele care la noi emit comentarii despre evenimente „naşpa”). Dar şi o reglementare la fel de clară şi severă a responsabilităţilor care, după caz, revin actorilor civili sau militari din teritoriu, asupra rolului prefecturii din regiunea respective…cu alte cuvinte, deter

Ultima ora:

ObservatorHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla

PoliticLudovic Orban: La nivelul primăriilor este nevoie de o reechilibrare a bugetelor locale

EconomieSilviu Cerna: Pericolele populismului macroeconomic

ExternClara Volintiru: Taking stock of ‘election season’ in the Eastern Partnership countries

SocialCiprian Negură: Micro-sesiune marca Skills Of The Future

EvenimenteIon M.Ioniţă, Iulian Fota: Dezbatere Historia Live – Rusia şi Turcia în Nagorno-Karabah, consecinţele războiului

CulturaCristina Popescu: Nuduri în pictura românească

EditorialHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe