OraNoua.ro
Publicat în 5 februarie 2014, 02:17 / 145 elite & idei

Cristian Unteanu: Şefii marilor servicii de informaţii nu fac vizite de curtoazie

Cristian Unteanu: Şefii marilor servicii de informaţii nu fac vizite de curtoazie

de Cristian Unteanu

Şi atunci de ce vin? Ce au de transmis? Ce nouă strategie europeană într-un context global se pune acum la punct, trebuind, în linie, să fie informaţi rapid şefii de state şi guverne?

Avem o serie de răspunsuri. Primul este generat de un document pe care îl puteţi lectura aici în premieră în spaţiul media din România. Este vorba despre o Comunicare adresată de Comisia Europeană către toate celelalte instituţii din arhitectura europeană: Consiliul, Parlamentul, Comitetul Regiunilor şi Comitetul Economic şi Social. Intitulată, destul de sec şi neutru,“Prevenirea radicalizării care duce la terorism şi extremism violent”. Extrem de interesant document care trebuie citit pentru ceea ce se spune explicit în propoziţie şi, mai ales, pentru ceea ce sugerează ca linii viitoare de acţiune.

Pentru prima oară, în clar, se face o legătură nouă, esenţială, între terorismul în spaţiul european şi ideologiile naţionaliste şi separatiste, „cele inspirate de reţeaua Al-Qaeda, de ideologiile violente ale stângii, cele anarhiste sau de dreapta”.

În plus, se adaugă în documentul respectiv, „activităţile teroriste şi extremist-violente din UE nu mai sunt doar apanajul exclusiv al unor organizaţii violente centralizate şi iearhizate. Ameninţarea a evoluat progresiv şi, din acest moment, vine şi din partea unor grupări mai mici, a unor celule sau indivizi izolaţi, stabiliţi în Europa şi care funcţionează într-un mod din ce în ce mai liber şi imprevizibil…Printre teroriştii care planifică atentate pe solul european, mulţi sunt europeni. Aceste atacuri nu imăplică numai pierderi de vieţi omeneşti şi distrugeri materiale: ele pot implanta germenii diviziunii în Europa, suscitând opinii din ce în ce mai reacţionare şi extrmiste în alte segmente ale societăţii. Aceasta contribuie la formarea unui teren fertil pentru extremism şi, astfel, va perpetua cercul vicios al radicalizării, atacurilor şi reacţiilor violente”.

Prima ameninţare directă identificată de CE este prezenţa viitoare, extrem de probabilă, a luptătorilor cu cetăţenie sau /şi de origine europeană înrolaţi acum în diversele brigade islamiste fundamentaliste care sunt angajate în operaţiuni militare în Orientul Apropiat sau Africa „şi care ar putea constitui o reală primejdie la reîntoarcerea lor din zonele de conflict. Pe termen mai lung, ar putea avea rolul de catalizator al terorismului. Fenomenul „combatanţilor străini” nu este nou, dar vedem cum, pe măsură ce continuă conflictul din Siria, se măreşte şi numărul extremiştilor care participă la lupte. Iar ameninţarea pentru securitatea noastră se amplifică odată cu mărirea numărului de combatanţi europeni…”.

Logic, urmarea nu poate fi decât aceasta:”Dată fiind procuparea din ce în ce mai mare privind radicalizarea în linie şi dezvoltarea notabilă a grupărilor în mod din ce în ce mai pe faţă extremiste în Europa, din ce în ce mai multe dintre statele membre sunt confruntate cu ameninţări legate de fenomenul radicalizării. Creşte riscul radicalizării care să evolueze în violenţă  a grupurilor extremiste…”.

Sericiile de informaţii anunţă guvernele Statelor Membre asupra apariţiei unei duble ameninţări: pe de o parte, cea a „luptătorilor străini”pe cale să se întoarcă acasă, în diversele ţări europene de origine şi, pe de altă parte, semnalarea posibilităţii ca aceştia să fie racolaţi şi înregimentaţi în difeite celule, fie unele deja existente, fie în unele noi. De inspiraţie teroristă sub influenţa unor grupuri externe, în principal fundamentalist islamiste, mutând în Europa tensiunile din alte părţi ale lumii. Perfect posibil şi chiar pe termen foarte scurt. Dar mai există posibilitatea racolării acestor personaje în miliţiile para-militare sau „de auto-apărare”care iau fiinţă în jurul multora dintre partidele extremiste (de stânga sau de dreapta).

Toate acestea în contextul din ce în ce mai îngrijorător al unei destabilizări care se produce în multe dintre ţările din flancul de sud-est şi de est al UE şi NATO, Turcia, Grecia, acum Ucraina, cu un element potenţial urmând aceeaşi linie: conflictul îngheţat din Transnistria şi situaţia extrem de neclară din Găgăuzia. Se deschid tot atâtea culoare posibile pentru imigraţie ilegală şi trafic de toate felurile, dar şi pentru reactivarea la maximum de capacitate a rutelor ilegale folosite tradiţional de cei care vor să intre sau să iasă „sub radare”din zonele de conflict proxime.

Spaima imediată fiind că o explozie socială masivă în Ucraina, combinată cu ceea ce este lipsa de soluţie imediată pentru conflictul din Siria, ar putea determina un flux migratoriu necontrolabil înspre ţările din UE. De care, evident, ar putea profita imediat un număr mare de persoane care, pentru diferite motive, doresc să se infiltreze ilegal pe teritoriul UE…alimentând cercul vicios descris foarte corect în documentul european. Care, din motive politice evidente nu poate deocamdată să meargă mai departe. Adică, spre exemplu, să anunţe că există scenarii deja luate foarte serios în considerare, cele care spun că partidele extremiste şi separatiste nu vor ezita să folosească forţele lor paramilitare în cazul unui conflict deschis cu autorităţile statatele care, spre exemplu, ar refuza rezultatele unui referendum pentru autodeterminare.  Atenţie la numărul din ce în ce mai mare de aşa-numite „tabere de vară care acoperă activităţi de pregătire intensivă paramilitară dublată cu propagandă agresivă…

Context în care serviciile de informaţii mai au o întrebare foarte urgentă de adresat şefilor de state şi guverne din UE: ce vreţi să fie cu adevărat instituţia Procurorului general european? Ce tip de competenţe îi veţi oferi? Va rămâne, aşa cum era prevăzut iniţial, o instituţie care să se ocupe de „protecţia intereselor financiare ale UE” sau, având vedere argumente ca cele menţionate mai sus, competenţele sale vor fi extinse la tot ceea ce înseamnă fenomene grave de criminalitate transfrontalieră, implicând deci şi responsabilităţi în domeniul luptei împotriva terorismului dar şi extremismului violent, anarhismului (inclusiv cel ecologic) şi, în ultimă instanţă, propunând şi acţionarea în justiţie a partidelor care vehiculează acest tip de ideologie?

Vom reveni într-un alt articol asupra problemei extraordinar de importante a instituţiei Procurorului General european (mai ales că există semnale că dna Monica Macovei ar fi propunerea românească pentru acest post, sau oricum pentru un loc în colegiul format în jurul acestuia din reprezentanţi ai fiecărui stat). Important, acum, este să notăm şi faptul că în acest moment UE a semnat cu Federaţia Rusă, la Bruxelles, cu ocazia Summitului de acum câteva zile, un singur document, anume un acord de colaborare în lupta antiteroristă…

Este însă, cu siguranţă, un context care face România interesantă. Necesară şi interesantă. Inconturnabilă în orice raţionament de securitate în zonă deoarece de frontul de sud-est al Europei şi NATO, rămâne singura ţară stabilă şi care nu a pus probleme majore în domeniu, reuşind să juguleze cu succes câteva dintre rutele de tranzit odinioară active şi să ţină sub foarte atentă observaţie persoanele suspecte de legături cu organizaţiile teroriste.

Dar gradul său de vulnerabilitate s-ar putea mări exponenţial dacă în Ucraina se destabilizează complet situaţia şi apar fenomene violente care să alimenteze chiar tendiţele separatiste. Am putea fi şi mai vulnerbili dacă alegerile din vara aceasta din Moldova nu vor confirma victoria partidei pro-europene… Poate acesta ar fi momentul în care să arătăm cât de importantă este România pentru asigurarea securităţii reale a spaţiului Schengen şi a unui întreg sector vital al siguranţei bunăstării europene.

Situaţia este deosebit de serioasă şi urgentă, după cum vedeţi emisarii se succed, acestea sunt temerile. Despre asta nu vorbim în mesajele publice, consacrate acum exclusiv scuipăturilor peste gard într-o bătălie de politică de nivel de mahala, degradantă şi destructivă.

Rămâne speranţa că, în convorbirile private, cineva o fi ştiut să convingă cât suntem de necesari într-o bătălie cu ţinte multiple, printre altele şi în perspectiva unor rezultate ciudate la europarlamentarele din luna mai. Atenţie, căci şi democraţia are limitele ei. Iar cineva pare decis să le reaminteaescă. Prin toate mijloacele legale disponibile. Multe şi, la nevoie, extrem de rapid-eficiente.

Ultima ora:

ObservatorIulian Fota: Urmatoarea rupere de Occident va fi, mai intai, pe vector tehnologic?

PoliticNicușor Dan: Opţiunea mea pentru alegerile de duminică este Partidul Naţional Liberal

EconomieMirela Iovu: Impactul disruptiv al tehnologiei asupra industriei bancare in era post-Covid!

ExternThierry De Montbrial, senior Adviser Club România, a fait de L’IFRI de 2ème Think Tank le plus influent du monde

SocialOvidiu Nahoi: Și dacă, totuși, trăim în cea mai bună perioadă din istoria României?

EvenimenteMireille Rădoi: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a oferit Înaltei Curți de Casație și Justiție una din cele 8 copii autentificate ale fundamentului legislației moderne – Magna Carta

CulturaCristina Popescu: Emisiunea de mărci poștale „Urși”

EditorialVasile Pușcaș: Un proiect jurnalistic pentru Unire



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe