Adriana
Publicat în 8 august 2018, 07:35 / 87 elite & idei

Cristian Unteanu: Semnale de alertă timpurie despre noi „războaie ale foamei“

Cristian Unteanu: Semnale de alertă timpurie despre noi „războaie ale foamei“
+ Observator

Întrebarea este acum nu dacă, ci când şi unde se vor declanşa noile „războaie ale foamei“ la o dimensiune poate mai mare şi purtate cu mai multă disperare decât în 2007-2008.

Apar din ce în ce mai mult semnale că fenomenele climatice extreme din acest an vor avea efecte dramatice asupra a tot ce înseamnă producţie agricolă, generând două rezultate logice: pe de o parte, o penurie accentuată de produse şi, pe de altă parte, o creştere până dincolo de cotele de alarmă la preţurile la care se negociază principalele cereale pe pieţele mondiale.

Unde suntem acum? Multe servicii de informaţii au transmis deja decidenţilor politici semnale de alertă timpurie deoarece, în Europa şi în lume, au început să apară primele probleme şi, în acest moment, sunt constituite deja, în unele ţări din lume care ştiu ce înseamnă procesul responsabil al guvernării, echipe multidisciplinare care analizează evoluţiile preţurilor în combinaţie cu predicţiile meteo pe termen scurt, mediu şi estimările pe termen lung, pentru a le asocia cu indicele atât de sensibil al stabilităţii sociale. Iar acest indice este considerat a fi extrem de important, vital de protejat şi ţinut pe linia de echilibru, tocmai pentru că este determinat de modul în care societatea respectivă este percepută ca asigurând nivelul corect de securitate alimentară. Iată tabelul respectiv, intitulat Integrated Food Security Phase Classification, folosit acum în orice tip de analiză de risc sau/şi implementare de politici în domeniul agro-alimentar, dar şi în estimarea evoluţiilor sociale în perioade critice: Sigur, analiştii spun că, cel puţin pentru moment, există „stocuri suficiente“ de produse agricole, aşa că suntem departe de situaţia de criză din 2007-2008 atunci când, la ordinea zilei, erau revoltele sau conflictele cauzate de penuria extremă a pieţelor de produse agricole de bază.

Şi totuşi, apar asemenea semnale de alertă timpurie bazate pe faptul că după ce atinsese în iulie nivelul de 200 euro tona, grâul a urcat joia trecută la valoarea de 220 euro/t, vineri înregistrând o creştere de 6% pe piaţa europeană EURONEXT. În Germania previziunile anunţă o scădere a totalului producţiei de la 41 milioane de tone cât se spera, la doar 36 de milioane de tone. În zona Mării Negre – după cum notează relatarea AFP – serviciul meteo al Rusiei confirmă o previziune ce vorbeşte despre o scădere a producţiei totale de cereale în Federaţia Rusă între 15-20%. problemă foarte serioasă deoarece, de anul trecut, Rusia este primul producător de cereale din lume, depăşind SUA.

Semn că lucrurile sunt serioase, săptămâna trecută, joi, Comisia Europeană a autorizat Statele Membre să înceapă ajutorarea agricultorilor care au avut de suferit de pe urma fenomenelor meteo extreme. Există deci, din acest moment, dacă guvernele vor decide acest lucru, să se acorde avansuri financiare, până la 70% din plăţile directe şi 85% din plăţile cuvenite prin programele de dezvoltare rurală. Pe lângă asta, terenurile care trebuiau ţinute în pârloagă în perioada cerută de normele ecologice, vor putea fi acum folosite pentru cultivarea de nutreţ pentru animale.

Asta în ce priveşte Europa unde, iată, există îngrijorări chiar dacă Statele Membre au fost obligate să aibă stocuri alimentare de urgenţă pentru a face faţă unor asemenea perioade de criză.

Dar temerea gravă priveşte evenimentele care s-ar putea produce în regiunile cele mai defavorizate ale lumii, Africa sub-sahariană spre exemplu, sau cum creşteri importante ale preţurilor la materii prime agricole (nivelul de alertă roşie la grâu fiind de 300 euro/tonă) vor putea lovi grav persoanele din categoriile cele mai vulnerabile. Iar realitatea fenomenului insecurităţii alimentare în lume justifică îngrijorarea majoră semnalată de serviciile de specialitate în domeniul prognozelor de securitate. Aveţi aici un document aproape halucinant, Raportul mondial asupra crizelor alimentare prezentat pe 22 martie, la Roma, de către UE, FAO şi Programul alimentar mondial (PAM). Se vorbeşte despre 124 milioane de persoane din 51 de ţări ale lumii care, în 2017, se aflau în situaţie de „insecuritate alimentară acută“, adică cu 11 milioane mai mult decât în 2016.

Raportul arată că această situaţie este o combinaţie între crizele alimentare severe rezultat al mutaţiilor climatice, războaie locale sau regionale şi evoluţiile necontrolate ale preţurilor pe principalele pieţe de cereale, acolo unde valorile se stabilesc adeseori pe criterii foare puţin transparente.

În consecinţă, analiştii combină acum datele din primul raport cu cele conţinute în Raportul mondial privind crizele alimentare (îl puteţi lectura aici), solicitând analizele fotografiilor din reţeaua (civilă şi militară), de sateliţi meteo, preocupaţi de modul în care evoluează zonele de risc extrem, acolo unde există secetă, inundaţii, despăduriri pe zone întinse, incendii de vegetaţie, etc.

Citeste mai mult: adev.ro/pd14y4

Ultima ora:

ObservatorMihai Daraban, la Forumul de Afaceri româno-italian: Companiile italiene, adevărați ambasadori ai business-ului în România

PoliticCristian Unteanu: După referendum, o luăm de la capăt de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat?

EconomieRemus Borza: Țara trebuie pregătită pentru criză

ExternAlexandru Lăzescu: NAFTA 2.0 ca armă în bătălia geopolitică dintre America și China

EvenimenteMihai Daraban, la Forumul de Afaceri româno-italian: Companiile italiene, adevărați ambasadori ai business-ului în România

CulturaSever Voinescu: Odată și-odată, niciodată. Reflexul de cultură

SocialRaed Arafat anunţă că va propune modificarea legislaţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă

MoldovaArmand Goșu: Victoria lui Andrei Năstase reînvie speranța unei schimbări în Republica Moldova



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe