Adriana
Publicat în 27 iunie 2018, 08:33 / 131 elite & idei

Dan Dungaciu: Ce se ascunde în spatele „populismului“ politic? Războiul formelor fără fond

Dan Dungaciu: Ce se ascunde în spatele „populismului“ politic? Războiul formelor fără fond
+ Observator

Războiul european astăzi este unul cultural. Expresia lui cea mai concretă este identitară, exprimată prin apariţia curentelor, tendinţelor şi mişcărilor politice de această factură pe care le numim, cu un termen care poate însemna totul dar şi nimic – populism.

E o iluzie să punem criza UE pe seama unui inamic extern – fie el şi de talia Rusiei. Că acesta lucrează intens la orice proiect menit să submineze coerenţa euro-atlantică sau cea europeană, este evident. Din punctul lui de vedere este firesc şi logic.

Dar e mai mult decât atât. Avem de-a face, cum am mai sugerat în analizele noastre, de fenomene mai adânci, interne, de substrat, care au fost scoase la suprafaţă de catalizatori de tipul migraţiei, dar care macină evoluţiile politice şi devin procese şi expresii politice pe care le înţelegem mai greu sau le evacuăm urgent cu judecăţi morale.

În realitate, războiul cultural la care asistăm este unul între o lume o formelor europene care nu îşi (mai) găsesc fondul naţional şi o lume a fondului naţional care nu îşi găseşte încă forma europeană.

Naţiunea a murit! Trăiască naţiunea!

Nihil obstat – „Nimic nu stă în cale“ – sunt faimoasele cuvinte înscrise de cenzura catolică pe reversul paginii de titlu a volumului considerat apt de circulaţie, respectiv purificat de erori morale sau teologice. „Nimic nu îi stă în cale“ – adică nimic nu îl poate opri să circule, nimic nu îl poate împiedeca să se manifeste.

În analiza noastră, aluzia şi semnificaţia sintagmei sunt, evident, diferite: în ciuda nenumăratelor sentinţe, insistente şi abundente începând cu anii ’90, după care naţiunea sau naţionalismul au murit, timpul lor s-a scurs, momentul lor a trecut, asistăm astăzi la resurecţia neaşteptată, explozivă, intempestivă a unor fenomene cărora li se anunţase, solemn, decesul. Nu judecăţile de valoare ne interesează aici – e bine, e rău, e dezirabil, e pernicios –, ci judecăţile de realitate. Cum a fost posibil? Cum se face că din America până în Rusia, din China până în Europa, curentele identitare, sub diverse forme şi etichete, devin tot mai pregnante pe scena politică, asaltează mainstream-ul politic, iar mesajele de acest tip abundă? Lucrurile nu sunt niciunde mai evidente, prin contrast, decât în bătrânul continent, unde, în pofida tuturor aşteptărilor şi prognozelor, naţionalismul, iată, bântuie din nou, precum odinioară o (altă) fantomă a lui Karl Marx (din Spania până în Ungaria, din Germania până în Italia, din Marea Britanie până în Franţa, din Polonia până în Belgia).

Sfârşitul secolului trecut şi începutul veacului nostru au marcat apogeul, „vârsta de aur“, poate, a studiilor despre naţiune şi naţionalism. Abundenţa lucrărilor, dezbaterilor, personalităţilor mari, dominante, care au marcat domeniul, au făcut din cercetarea acestor subiecte o temă de prim plan. Literatura acumulată este enormă.

„Bufniţa Minervei nu-şi începe zborul decât în amurg”, scria Hegel într-o carte faimoasă: „Abia în maturitatea realităţii idealul apare în faţa realului şi el îşi construieşte aceeaşi lume, sesizată în substanţa ei, în forma unui domeniu intelectual”. În contextul dezbaterilor asupra naţiunii şi naţionalismului, vorba filosofului sugerează, aparent, un capăt de drum: abundenţa şi explozia de texte, volume sau articole, dedicată temei în înainte şi după anii ’90 – „învăţătura despre cum trebuie să fie lumea”, cu expresia aceluiaşi filosof – ar marca „maturitatea”/apogeul fenomenului şi intrarea lui fatală, de acum înainte, în declin.

Citeste mai mult: adev.ro/pavd19

 

Ultima ora:

ObservatorKlaus Iohannis a convocat-o la Cotroceni pe Viorica Dăncilă, în contextul dezbaterii publice privind OUG de amnistie şi graţiere

PoliticDaniel Constantin (Pro România): Nu vrem neapărat la guvernare, vrem să contribuim ca acest guvern să-și înceteze mandatul

EconomieSilviu Cerna – Rolul economic al statului: O veche problemă rămasă deschisă

ExternOvidiu Nahoi: Populiștii se pregătesc și ei pentru viitoarea Uniune Europeană

EvenimenteMircea Geoană: La mila sorţii şi la pomana împrejurărilor externe?

CulturaScriitorul Mircea Cărtărescu, la aniversare

SocialRaed Arafat: 41% din maşinile de pompieri pentru intervenţii la incendii au o vechime mai mare de 30 de ani

MoldovaArmand Goșu: Victoria lui Andrei Năstase reînvie speranța unei schimbări în Republica Moldova



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe