OraNoua.ro
Publicat în 20 ianuarie 2016, 15:32 / 154 elite & idei

Petrişor Peiu, Dan Dungaciu: Moscova menţine un haos controlat la Chişinău. Ce poate face România?

Petrişor Peiu, Dan Dungaciu: Moscova menţine un haos controlat la Chişinău. Ce poate face România?

Fundaţia Universitară a Mării Negre a lansat propunerea creării la Bucureşti a unui Fond Moldova care ar putea oferi Chişinăului un miliard de euro în investiţii. Ideea a fost dezbătută la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj, iar preşedintele FUMN Dan Dungaciu explică de ce Rusia are intenţia să menţină o stare de haos controlat la Chişinău, iar România trebuie să devină mai activă în condiţiile unei pasivităţi accentuate a Uniunii Europene.

Cum a fost primită la Cluj ideea lansării Fondului Moldova?

Trebuie să spunem că deplasarea la Cluj a făcut parte dintr-un proiect mai amplu al Fundaţiei Universitare a Mării Negere de a răspunde invitaţiilor din partea centrelor universitare legate de dezbaterea care are ca idee centrală Republica Moldova şi Fondul Moldova. După dezbaterea de la Bucureşti a avut loc cea de la Cluj, urmează să mergem la sfârşitul acestei săptămâni la Craiova şi pe lista noastră se află Iaşiul, ca un centru universitar unde o astfel de temă merită dezbătută. Reacţia de la Cluj a fost peste aşteptările noastre pentru că şi dezbaterea propriu-zisă şi conferinţa de presă mai apoi au constituit o mobilizare pe care nu am văzut-o în Cluj niciodată apropos de un eveniment de o asemenea factură.

Uniunea Vamală nu are mari şanse

Este fezabilă în acest moment o eventuală apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Vamală?

În acest moment toată lumea conştientizează că Republica Moldova are de făcut două alegeri, între Rusia şi România – cu Rusia mergând până la integrarea în Uniunea Vamală şi cu România mergând până la potenţiala reunificare. În ceea ce priveşte Federaţia Rusă, aici lucrurile sunt mai complicate, pentru că deşi a existat un semnal din partea preşedintelui Comisiei Europene Junker, după care Bruxellesul ar putea dialoga cu Uniunea Vamală, dar deocamdată cred că problemele interne ale Federaţiei Ruse şi implicit ale Uniunii Vamale sunt atât de profunde încât este greu să ne imaginăm un asemenea dialog, dincolo de problemele politice care pot să existe. Problemele Rusiei din acest moment ţin de crizan internă economică profundă, din care nu cred că se va redresa cu uşurinţă, chiar dacă preşedintele Putin vorbeşte despre o oportunitate care permite Rusiei să îşi reconfigureze întreaga structură economică. Dar până se va întâmpla şi dacă se va întâmpla, deocamdată Rusia are de gestionat o puternică criză economică, trebuie să dea banii Crimeei, are de sprijinit estul separatist din Ucraina, are de sprijinit Transnistria – şi din acest punct de vedere Rusiei numai o problemă în plus nu îi trebuie în Republica Moldova la nivel de gestiune şi de sprijinire cu fonduri. Cred că în acest moment chiar dacă teoretic, deci acesta este un scenariu teoretic, forţele pro-estice ar veni la putere ele nu şi-ar găsi suportul, nici geopolitic, nici geoeconomic din partea Federaţiei Ruse. Geopolitic pentru că Rusia nu vrea la Chişinău o putere care să fie girată dinspre Moscova, o putere care să aibe în centru figuri politice care s-au fotografiat cu preşedintele Putin, ştiind că nu este capabilă să- ajute în acest moment, iar dacă Rusia îşi pune vectorii de putere la Chişinău şi nu-i ajută alternativa rusă se prăbuşeşte definitiv. Deci nu este o opţiune geopolitică pentru Rusia în acest moment. În al doilea rând geo-economic este foarte greu pentru Rusia să-şi asume finanţarea necesară de care în acest moment Republica Moldova are o aşa de mare nevoie. Răspunsul scurt: nu este o alternativă Uniunea Vamală şi Rusia în acest moment, chiar dacă teoretic am putea gândi un astfel de scenariu cu o majoritate guvernamentală pro-estică la Chişinău.

Moscova nu se poate implica pe faţă

Spuneaţi recent că scopul Moscovei este menţinerea unui haos controlat la Chişinău, pentru ce serveşte un astfel de haos controlat?

Federaţia Rusă nu este în stare în acest moment să susţină un proiect geo-economic la Chişinău, făţiş, cu elitele ei puse la putere. Nu este util nici măcar în numeroasele dosare de negociere din anul 2016 la care Rusia este parte. Rusiei nu-i trebuie în acest moment, când are de negociat dosare complicate, Ucraina şi Crimea, Siria, relaţia cu UE şi SUA, de încă un dosar în care să fie percepută ca agresor sau ca jucător agresiv în regiune. Venirea la putere a forţelor pro-ruse în acest moment ar pune Rusia în dificultate de negociere, pentru că imaginea oricum ştirbită în spaţiul euro-atlantic ar deveni şi mai greu de curăţat de susţinătorii pe care probabil îi mai are în anumite capitale europene. Deci Rusiei nu-i ajută o asumare pe faţă a Republicii Moldova. În acelaşi timp nu poate să se retragă complet din Republica Moldova pentru că surprizele geo-strategice se pot petrece. Care sunt principalele ameninţări pentru Rusia în Republica Moldova? Schimbarea configuraţiei geo-strategice din regiune, adică o Republică Moldovă care să se ducă spre UE sau NATO precum bănuia Rusia că se duce Ucraina; sigur, aceasta este o provocare strategică pentru Rusia pe care nu o acceptă. În momentul acesta haosul din Republica Moldova dă asigurări clare Federaţiei Ruse că calea firească de integrare a Republicii Moldova în spaţiul european, euro-atlantic este blocată. Haosul care există în Republica Moldova este o garanţie strategică pentru Moscova că nu se întâmplă nimic din acest punct de vedere, dincolo de faptul că Uniunea Europeană este prea obosită ca să se mai gândească la extindere. Ce se poate întâmpla însă? Şi aici atenţia Rusiei este clară: o integrare a Republicii Moldova în spaţiul de securitate euro-atlantic prin intermediul României. Aici este un element asupra căruia Rusia este extrem de atentă – claea firească este blocată, Rusia ştie că singura soluţie ca Republica Moldova să se integreze în spaţiul euro-atlantic este România. Şi aici este foarte atentă şi aici se va cabra pentru că suntem într-o situaţia destul de complicată: România nu are în acest moment o politică multilaterală la Marea Neagră în aşa fel încât să poată exista şi un dialog politic. Rusia are tot interesul să menţină haosul care există în acest moment în Republica Moldova care blochează orice perspectivă euro-atlantică şi să fie foarte atentă la relaţia Bucureşti-Chişinău şi cât de departe poate merge ea.

Modificarea relaţiei Bucureşti-Chişinău

Cât de fezabilă este propunerea Fundaţiei Universitare a Mării Negre pentru crearea unui Fond Moldova la Bucureşti?

După invesitirea aproape certă, sigur cu marja de precauţie necesară, a unui guvern pro-european la Chişinău în forma pe care foarte multă lume o intuieşte în acest moment, relaţia dintre România şi Chişinău se va pune obligatoriu. Marea provocare, mai degrabă la Bucureşti aş spune, este cum să te raportezi la o Republică Moldova cu care ai avut relaţii cel puţin din 2009 extrem de cordiale la nivelul declaraţiilor, nu există nici o investiţie semnificativă acolo şi că foarte mulţii bani livraţi într-acolo sau care ai susţinut să fie daţi prin intermediul mecanismelor europene nu au produs rezultatele scontate. Ce va face România în acel moment? Această dezbatere nu va putea fi evitată la Bucureşti.

Schimbare de paradigmă

Fondul Moldova este o intervenţie în această dezbatere pe ideea unui mecanism economic a cărui filozofie de bază este că lucrurile aşa cum au funcţionat până acum, că Republica Moldova face ce vrea, iar România şi comunitatea europeană fac ce trebuie are nevoie să fie eliminată. Banii contribuabilului român trebuie livraţi în Republica Moldova în termeni strict pragmatici în care România să ştie pentru ce dă banii şi toată participaţia să fie într-un fond controlat direct sau indirect de România. Noi am făcut o schiţă de proiect la FUMN, domnul Petrişor Peiu şi cu mine, în esenţă este vorba de un fond de investiţii listat la Bursa de Valori Bucureşti care trebuie să înceapă cu cele 100 de milioane de euro promise deja de România şi deja convenite prin declaraţia celor doi preşedinţi, Băsescu şi Ghimpu la vremea respectivă (a nu se confunda cu cei 150 de milioane de euro promise de guvernul Ponta). Prima etapă este ca Ministerul de Finanţe să subscrie integral aceste 100 de milioane, în faza a doua vor fi emise acţiuni în valoare de aceeaşi sumă care se vor subscrie de către diverşi investitori interesaţi, iar ulterior fondul va emite acţiuni prin majorare de capital tot în tranşe de câte 100 de milioane de euro.

Un miliard de euro pentru Republica Moldova

Estimarea noastră a fost că teoretic în trei ani se poate ajunge la o valoare a fondului de un miliard de euro. Sigur că sună foarte ambiţios, dar trebuie să spunem că în băncile româneşti există astăzi circa 80 de miliarde de euro, bani care stau în bănci la dobânzi aproape infime. Dacă reuşeşti să scoţi din cele 80 de miliarde 1 miliard într-un fond de investiţii dedicat Republicii Moldova deja relaţia cu Republica Moldova se va pune în alţi termeni. Un fond care va funcţiona pe principii corporatiste, cu transparenţa corporatistă de rigoare, care nu va investi în proiecte sociale, culturale sau de ordin politic, nu va investi în proiecte care să nu fie administrate de Fondul Moldova, nu va investi în jont-ventures în care Fondul Moldova să nu fie acţăionar majoritar. Un instrument prin care România investeşte şi încearcă să reducă decalajele dintre cele două maluri ale Prutului.

Câtă răbdare credeţi că mai poate avea UE cu Republica Moldova?

Cred că în acest moment răbdarea UE se va pune în alţi termeni, în sensul în cre înainte de această criză profundă liderii UE mai aveau un dram de speranţă şi un tip de retorică în care Republica Moldova era considerată elevul premient, de care şi Bruxelles-ul avea nevoie în politica instituţională, în Parteneriatul Estic care a eşuat atât de flagrant. UE va privi din acest moment Republica Moldova fără iluzii şi fără retorică. Iar performanţele Republicii Moldova încurajate de UE vor fi performanţe la altă rubrică. Am senzaţia în acest moment că deja spaţiului estic îi este destinată o altă geografie, un no mans land, fără o identitate precisă, nici cu estul nici cu vestul, nu spun neapărat un condominium europeano-rus, că nu despre asta este vorba, dar o zonă care poate să fie o zonă de proiecte, de comerţ, o zonă dintre două zone cu identităţi precise, o zonă care nu mai poate emite pretenţii către UE, dar care nici nu poate să fie lăsată în gestiunea Federaţie Ruse. Aceasta este condiţionarea care se oferă în acest moment Republicii Moldova – nu este vorba de o conspiraţie europeană, politicienii de la Chişinău au făcut enorm de mult ca să îşi ştirbească poziţia.

Vă mulţumim!

Dan Dungaciu este profesor universitar la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti şi Directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române (ISPRI). Este coordonatorul Masterului de Studii de Securitate şi Analiza Informaţiilor al Universităţii din Bucureşti şi preşedinteel Fundaţiei Universitare a Mării Negre. Este deţinător al distincţiei de stat „Meritul de Onoare” al R. Moldova (2009). În anul 2010 a deţinut funcţia de consilier prezidenţial pentru integrare europeană al preşedintelui R. Moldova.

 

adevarul.ro

 

 

Ultima ora:

ObservatorAndreea Paul: Lipsa forței de muncă calificate și a gândirii critice în învățământ, printre cele mai mari dezavantaje

PoliticSebastian Burduja: Care vor fi top 3 prioritati PNL

EconomieAndreea Paul: Lipsa forței de muncă calificate și a gândirii critice în învățământ, printre cele mai mari dezavantaje

ExternBarbu Mateescu: Sistemul de vot la localele din Ungaria este exact ca la noi – un singur tur.

EvenimenteMarian Murguleț: ONRC cred că este cea mai digitalizată instituţie din România. La polul opus se află ANAF

CulturaRadu Preda: Haosul organizat

SocialMarian Staş: Nebunul Curţii Şcolii

MoldovaIulian Chifu: Chişinăul mănâncă forţat „salamul feliat“ al lui Putin în Transnistria



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe