OraNoua.ro
Publicat în 23 aprilie 2014, 17:59 / 124 elite & idei

Dan Dungaciu: Se apropie Rusia de gurile Dunării?

Dan Dungaciu: Se apropie Rusia de gurile Dunării?

Sovietul Suprem de la Tiraspol a votat ieri, în unanimitate, o solicitare către Parlamentul Rus şi preşedintele Vladimir Putin de recunoaştere a independenţei regiunii transnistrene şi alipirii la Rusia. În aceeași zi, grupuri de separatiști proruși au proclamat la Odesa, principalul port al Ucrainei la Marea Neagră, după anexarea Crimeii, „Republica Populară Odesa”. Cu tentativele de încercuire în est și sud a Ucrainei și cu pretențiile transnistrene, perspectiva ca gurile Dunării să fie a doua țintă a lui Putin, așa cum se temea președintele Traian Băsescu, pare să se confirme.

„Scopul final al poporului transnistrean este recunoaşterea statului creat”, a declarat vicepreşedintele Sovietului Suprem, Serghei Ceban. Textul votat de Parlamentul din regiunea separatistă se referă la „dreptul popoarelor la autodeterminare, care ar trebui să stea la baza deciziilor politice şi fiecare stat este obligat să respecte acest drept în conformitate cu normele universal recunoscute ale dreptului internaţional”. Invocarea dreptului la autodeterminare pare să fie și instrumentul prin care Rusia țintește ruperea regiunilor de sud ale Ucrainei din regiunea Odesa, ceea ce ar bloca accesul Ucrainei „proeuropene” la Marea Neagră. Un grup de separatiști pro-ruși a proclamat ieri „Republica Populară Odesa, unde toată puterea aparține poporului care locuiește în acest teritoriu”.

Odesa ar fi a treia „republică populară” pro-rusă proclamată în Ucraina, după Crimeea și Donețk, și împreună cu Transnistria ar forma un cordon rusesc în estul, sudul și sud-vestul Ucrainei, care ar pune sub semnul îndoielii viabilitatea ca stat a ceea ce ar mai rămâne din Ucraina.

Totodată, confirmă temerile exprimate marți seară de președintele Traian Băsescu, care a afirmat într-un interviu: „După mine, Crimeea a fost ţinta zero, iar ţinta unu este revenirea la gurile Dunării, ceea ce înseamnă din Crimeea, uşor-uşor, către Odesa şi până la Braţul Chilia. Din punct de vedere strategic, pentru Federaţia Rusă e să revină la gurile Dunării pentru că în Comisia Dunării Federaţia Rusă este cel mai mare participant, dar nu mai are ieşire la Dunăre. Dacă Putin va decide, paşnic sau mai puţin paşnic, să revină până la gurile Dunării, categoric Transnistria e pierdută”.

Tensiunile cresc și în Est

Situaţia era tensionată, dar şi confuză, miercuri în estul Ucrainei. Forţe ale guvernului ucrainean şi miliţii pro-ruse separatiste au organizat demonstraţii de forţă în estul ţării, în mijlocul escaladării retoricii. La Doneţk, marele oraş din estul Ucrainei, primăria a fost invadată ieri de oameni înarmaţi şi purtând cagule, cerând organizarea unui referendum pentru „federalizarea” ţării. Drapelul rus flutura ieri pe primăria din Doneţk, în timp ce, la Slaviansk, câteva sute de persoane aclamau separatiştii pro-ruşi care se plimbau prin oraş la bordul celor cinci vehicule blindate şi al unui tanc, capturate de la armata ucraineană. Diverse surse relatau că militari ai forţelor ucrainene au trecut de partea separatiştilor pro-ruşi, iar forţele pro-ruse sunt coordonate de agenţi ai Moscovei, care au ordinul de a deschide focul asupra forţelor guvernamentale. Elicoptere militare ucrainene au survolat zone din centrul oraşului Kramatorsk dar nici o tentativă a forţelor guvernamentale de preluare a controlului situaţiei nu se semnala. Forţele ucrainene, echipate cu blindate uşoare, reuşiseră marţi preluarea controlului aerodromului din Kramatorsk, deţinut de separatişti.

Eforturile forţelor ucrainene de stabilizare a situaţiei în Est s-au accelerat ieri, în ajunul reuniunii cvadripartite prevăzute pentru joi la Geneva, unde miniştrii de Externe ai Rusiei şi Ucrainei, Serghei Lavrov şi respectiv Andrei Deştiţia, se vor întâlni pentru prima oară în prezenţa diplomaţilor americani şi europeni.

Rusia, care nu recunoaşte guvernul pro-occidental venit la putere la Kiev după destituirea protejatului Moscovei, Viktor Ianukovici, se străduiește să dramatizeze situaţia din Ucraina înaintea acestei reuniuni. Guvernul ucrainean a lansat marţi o „operaţiune specială” contra separatiştilor din Est. Soldaţi heliportaţi au debarcat pe aerodromul din Kramatorsk. Guvernul de la Kiev doreşte preluarea controlului în Est, evitând o vărsare de sânge.

Lacrimi de crocodil

Vladimir Putin a avertizat cancelarul german, Angela Merkel, că Ucraina este „pe marginea războiului civil” după ce Kievul a trimis armata contra separatiştilor pro-ruşi înarmaţi din estul ţării, care ocupă clădiri publice de câteva zile. Cei doi oficiali au apreciat într-o convorbire telefonică „importanţa” negocierilor din 17 aprilie şi au exprimat speranţa că reuniunea de la Geneva ar putea da un semnal clar pentru determinarea revenirii situaţiei într-un cadru paşnic. Liderul rus nu a omis să reamintească dependenţa energetică a Europei, evocând scrisoarea sa trimisă liderilor europeni, subliniind importanţa stabilizării economiei ucrainene şi continuării furnizării de gaz rusesc Europei.

Putin nu vrea însă o Ucraină independentă, o Ucraină care ar dispune de o suveranitate suficientă pentru a încheia un parteneriat cu UE. Mai bine va dezmembra ţara, ceea ce el este pe cale să realizeze, având în vedere că europenii reacţionează cu prudenţă.

După acţiunile separatiştilor pro-ruşi din ultimele săptămâni, dictatorul de la Kremlin nu are nevoie să îşi trimită diviziile blindate de cealaltă parte a frontierei. El suscită rebeliuni locale care acţionează în favoarea Rusiei. Într-o convorbire separată cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, Putin a pus accentul pe faptul că „escalada brutală este consecinţa politicii iresponsabile a Kievului”, care a ignorat drepturile şi interesele juridice ale rusofonilor din ţară.

Fără NATO

După anexarea Crimeii, o nouă realitate se desenează în estul şi sudul Ucrainei, unde o mişcare separatistă, susţinută de forţele ruse, acaparează terenul la Doneţk şi Mariupol. În timp ce regiunile scapă cu fiecare zi de sub controlul Kievului, cancelariile occidentale se întreabă ce vrea Putin – să controleze, să slăbească sau să spargă Ucraina în mici bucăţi?

Această a doua etapă a crizei ucrainene lasă perplecşi diplomaţii occidentali, reduşi doar la ghicirea viitoarei lovituri a liderului de la Kremlin pe harta Ucrainei şi nu numai. În locul unei anexări pur şi simplu a Estului ucrainean, cu consecințe grave, Rusia a căutat consolidarea poziţiei în vederea reuniunii de joi de la Geneva, menţinând presiunea.

Strategii de la Kremlin vor pune agenda lui Putin pe masa negocierilor de la Geneva. Gata să prezinte autorităţile de la Kiev ca incapabile să rezolve criza, ei vor căuta să impună ideea federalizării ţării şi să ceară garanţii că Ucraina nu va adera niciodată la NATO. Pentru asta nu au nevoie de blindatele şi elicopterele masate la frontiera ucraineană, este suficient să-şi arate dinţii, să sufle ba cald, ba rece asupra Kievului, să menţină presiunea asupra partenerilor săi occidentali. Scopul ultim este să facă ţara neguvernabilă, atâta vreme cât nu va fi administrată potrivit planului rusesc. Operaţiunea de destabilizare dusă de Moscova este să facă imposibilă ţinerea alegerilor prezidenţiale din 25 mai, apariţia unui preşedinte ucrainean ales legitim putând da o lovitură serioasă ambiţiilor geopolitice ale lui Vladimir Putin. El este gata de orice pentru a-şi realiza Uniunea Eurasiatică, proiectul-far al celui de-al treilea mandat. Încurajat de prudenţa şi reţinerea occidentalilor, Putin se simte liber să meargă oricât de departe vrea. Noua doctrină a politicii externe a Kremlinului a fost expusă de Putin în discursul de după anexarea Crimeii – protectorul ruşilor şi rusofonilor, oriunde s-ar afla.

Dungaciu: Mingea se află în teritoriul Washingtonului

Potrivit lui Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, „Pe masă la viitoarele negocieri de la Geneva (care au loc astăzi) – chiar și neoficial -, în perspectiva prezidențialelor din 25 mai din Ucraina, este chestiunea federalizării Ucrainei, soluție acceptabilă pentru „vechea Europă” (în special Germania), inacceptabilă pentru „noua Europă”, deci America va fi cea care va înclina balanța. Primii care vor dori aşa ceva vor fi cei din zonele din Estul republicii, mai bogate, şi relativ sponsori ai regiunilor pro-europene din vestul ţării. Rusia va fi mulţumită, «federalismul» este o soluţie «europeană», iar într-o asemenea construcţie Moscova va avea pârghii serioase de influenţă prin intermediul sud-estului Ucrainei. O soluţie pe care ambele părţi, atât Vestul, cât şi Estul, o pot «vinde» relativ bine publicului lor“.

În al doilea rând, Ucraina și RM sunt acum la pachet și tot ce se petrece intr-o regiune oglindește, păstrând proporțiile și specificul, ce se petrece în cealaltă. În al treilea rând, „o soluție federalistă pentru Ucraina va muta, ulterior, „soluția” federalistă și în R. Moldova, demult dorită de Moscova. Despre federalism a discutat, chiar cu proiecte concrete pe masă, și OSCE, care propunea la începutul anilor 2000 o asemenea „soluție”, iar ambasadori americani sau oficiali germani au cochetat periculos cu ideea. Însă la Chișinău există amintirea „Memorandumului Kozak”, din 2003, atunci când Chișinăul a respins „oferta” rusă de federalizare. Președinte era atunci Vladimir Voronin, iar lumea era în stradă, protestând și respingând proiectul. Dacă s-a putut atunci, se va putea și acum, pentru că la Chișinău este limpede că orice soluție federalistă înseamnă sfârșitul proiectului european al republicii. Dar dacă se va forța federalizarea, indiferent în ce formă, chiar și sub forma unei „autonomii” extinse pentru Transnistria, riposta publică nu se va putea evita. Rezultatul final ar putea fi separarea nu doar de facto, dar și – temporar – de jure de regiunea transnistreană și evadarea teritoriului controlat de Chișinău, prin orice mijloace, spre spațiul euroatlantic.

Mingea în acest moment se află la Washington, consideră Dungaciu. Decizia lui va fi determinantă pentru acest spațiu. Negocierea SUA cu Rusia este însă amplă, include și Orientul Mijlociu, și Siria, și Iranul și alte spații de importanță strategică.

Al cincilea element care trebuie luat în considerare este că Transnistria – dar și Găgăuzia! – se pot oricând radicaliza, ceea ce va pune Chişinăul într-o situaţie imposibilă. Nu va avea pur şi simplu ce să facă. Puterea de negociere sau de ripostă a Chişinăului este incomparabil mai mică decât cea a Kievului, la fel şi relevanţa globală a unui posibil conflict.

În al șaselea rând, este clar că R. Moldova va trebui să îşi gândească, cel puţin implicit, viitorul european fără Transnistria, pentru că e greu de imaginat că trupele ruseşti se vor (mai) retrage vreodată de acolo, iar o soluţionare a conflictului s-ar putea produce în interesul R. Moldova. Nistrul este perceput de Moscova ca frontieră de război şi va rămâne aşa de aici încolo.

În sfârșit, susține Dungaciu, „în cazul în care se va reinstala un al doilea Război Rece, întrebarea este una singură, respectiv dacă viitorul «Zid al Berlinului» va fi pe Prut sau pe Nistru”.

Desfășurări de forțe NATO, în câteva zile

Între timp, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat miercuri că noile desfășurări de nave, avioane și trupe aliate în Europa de Est vor avea loc în „termen de zile”. „Nu voi intra în detalii operaționale, dar pot să vă spun că vom desfășura suficient pentru a ne crește gradul de pregătire și suficient pentru a ne pregăti pentru mai mult dacă va fi nevoie”, a spus secretarul general al NATO după o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori.

Întrebat dacă în cadrul reuniunii s-a discutat despre instalarea de baze permanente în țările baltice, Rasmussen a răspuns că nu s-au luat decizii asupra unor asemenea facilități, ci asupra unor „măsuri care pot fi implementate imediat”.

Ultima ora:

ObservatorHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla

PoliticLudovic Orban: La nivelul primăriilor este nevoie de o reechilibrare a bugetelor locale

EconomieSilviu Cerna: Pericolele populismului macroeconomic

ExternClara Volintiru: Taking stock of ‘election season’ in the Eastern Partnership countries

SocialCiprian Negură: Micro-sesiune marca Skills Of The Future

EvenimenteIon M.Ioniţă, Iulian Fota: Dezbatere Historia Live – Rusia şi Turcia în Nagorno-Karabah, consecinţele războiului

CulturaCristina Popescu: Nuduri în pictura românească

EditorialHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe