Matei Bogdan
Publicat în 20 noiembrie 2019, 15:38 / 40 elite & idei

Dan Sultănescu: Spre viitor sau spre trecut? Votul şi importanţa participării

Dan Sultănescu: Spre viitor sau spre trecut? Votul şi importanţa participării

de Dan Sultănescu

Duminica viitoare va fi un nou moment electoral care poate fi definitoriu pentru direcţia în care mergem ca ţară, nu doar prin numele celui care va fi Preşedintele României, ci mai ales prin modul în care acţionăm ca societate în acest context. Ce am învăţat cu toţii din aceşti ani? Cred că e înţelept să analizăm ce lucruri au evoluat în bine, care au rămas constante şi care au evoluat în rău. Rezum, pe scurt, 3 evoluţii care merită menţionate:

Cine a evoluat cel mai mult în rău? PSD, de departe…

–          PSD a eşuat în ultimii ani în a fi un partid democratic, readucând prin acţiunea sa la guvernare, dar şi în comunicare, toate marile stereotipuri de care au încercat, timp de ani buni, să se disocieze. „Comunism”, „corupţie”, „clientelism”, atitudine anti-europeană, discurs extremist – toate acestea sunt din nou atribute asociate acestui partid, nu doar de către opozanţii săi, dar şi de către publicul neutru. Şi asta nu este rezultatul unei proaste comunicări (aşa cum de obicei se transmite de către conduceri care caută scuze externe), ci este rezultatul unor foarte greşite decizii politice şi de guvernare. Îndepărtarea acestui partid de electoratul său, de intelectualii săi, de partea sa moderată şi civilizată din siajul său, auto-suficienţa şi extrem de slaba politică de cadre au culminat cu unele dintre cele mai slabe performanţe din istoria ultimilor 30 de ani. Aproape jumătate din alegătorii săi din trecut au renunţat să mai voteze PSD, deşi nu au alternative din zona dreptei stângii?. Niciodată în istoria sa, PSD nu a obţinut un scor atât de slab şi niciodată nu au fost mai puţini oameni convinşi că reprezintă o soluţie măcar decentă. Acest eşec nu este unul de moment, ci este o degradare structurală, care are nevoie de măsuri fenomenal de curajoase, pentru a propune noi oameni şi noi proiecte. Îmi este aproape imposibil să cred că PSD-ul de astăzi este capabil să mai iasa din spirala în care a intrat, urmând o traiectorie de erodare constantă, pentru cel puţin un ciclu electoral. Iar dacă degradarea sa va continua, cum pare, zona săracă, îmbătrânită şi dependentă a României va fi expusă natural unor oferte alternative care nu vor veni de la partidele moderniste ale dreptei pro-occidentale, ci unor oferte şi mai puţin democratice din zone obscure, depăşite, cu mesaj autohtonist şi chiar autentic extremist. Să lase aproape 4 milioane de votanţi expuşi unui astfel de potenţial viitor reprezintă un eşec monumental, care ar trebui să dea cu adevărat de gândit celor care se vor repezi, a doua zi după eşecul din 24 noiembrie, să ia gâtul şefului pentru a se aşeza în locul lui…

Ce a evoluat cel mai mult în bine? Implicarea românilor, participarea, spiritul civic…

–          Mai mult ca oricând, în ultimii ani (începând din 2012, ca să fiu mai precis), românii au început să reacţioneze viu la diversele decizii de guvernare. Protestele pro-Arafat (2014), pro Roşia Montana (2013), pro vot în Diaspora (2014), Colectiv (2015), anti OUG 13 (2017), pro Diaspora (2018) – au arătat o societate vie, care ştie că drepturile se apără activ, nu doar din 4 în 4 ani, la vot. Nu este o participare care schimbă din temelii România şi nici una care să devină dominantă în toate aspectele vieţii publice. Însă, este notabilă şi trendul nu este decât unul crescător.

–          Încă mică proporţional, categoria participativă a românilor creşte constant, urmând să devină în câţiva ani tot mai importantă. Activiştii civici, Iohannis, USR şi PNL, microinfluencerii din online şi nu numai – au fiecare câte un rol în această emergenţă a participării recente. Generaţia celor născuţi după Revoluţie va deveni în următorul ciclu electoral generaţia cea mai activă din societate, începând să o depăşească în pondere pe cea a celor deveniţi activi imediat după Revoluţie, dar încă formaţi în comunism. Ciclurile diverselor generaţii sunt vizibile deja, iar schimbările de comportament şi implicare vor fi inevitabile.

–          Dar, participarea nu înseamnă doar vot, după cum nu înseamnă doar participare la proteste sau semnat petiţii online. Înseamnă mult mai mult – asociativitate, implicare civică, dar şi toleranţă faţă de ceilalţi, încredere în reguli, respectul faţă de minorităţi (politice inclusiv) etc. Iar o societate participativă produce anticorpi pentru orice democraţie. Într-un fel, partea optimistă este că această direcţie e clară şi constantă – examenul din aceşti ultimi doi ani fiind unul trecut cu brio.

Ce a rămas constant în ultimul ciclu electoral? Atitudinea pro-occidentală a românilor

–          Dincolo de orice alt exemplu, pastrarea atitudinii pro-occidentale a aproape trei sferturi dintre români este o mare victorie pentru această societate. Încrederea în UE şi NATO sunt foarte sus, la fel încrederea în state precum SUA sau Germania. Românii vor ei înşişi stat de drept, libertăţi şi democraţie – acestea nu sunt impuse de vreo Poartă sau de vreo putere garantă.

–          Acest angajament al cetăţenilor săi legitimează acţiunile României prin care instituţii precum Armata Română este astăzi unul din cei mai respectaţi aliaţi din NATO. Milioanele de români din Diaspora văd ce înseamnă viaţa occidentală, iar această „educaţie” nu poate fi alterată sau manipulată de nici un Soros sau de nici o voce propagandistică, aşa cum acuză discursul extremist anti-occidental.

–          Menţinerea unei atitudini pro-Vest reprezintă o garanţie, dincolo de acţiunea oricărui lider sau partid din ţară, că România nu se va îndepărta de familia europeană sau euro-atlantică. Dimpotrivă, această atitudine va forţa principalele partide să rămână ferm pe drumul care a permis, în urmă cu 30 de ani, îndepărtarea de comunism.

România devine o societate democratică prin vot, dar mai ales prin participare constantă în sensul valorilor democratice. Pentru aceasta, este nevoie de un număr ridicat de cetăţeni competenţi (informaţi constant, în deplina cunoaştere a regulilor şi a activităţii aleşilor lor), care acţionează, sunt responsabili, conştienţi de drepturile lor şi, mai ales, cooperează în vederea realizării intereselor lor comune. Oameni care au încredere în semenii lor, au încredere în reguli şi instituţii şi sunt conştienţi că implicarea lor produce efecte, influenţează deciziile. O societate cu o cultură politică participativă este cea în care majoritatea cetăţenilor susţin pluralismul şi vor rezolvarea conflictelor din societate prin căi paşnice, având încredere că oricine ajunge la putere nu abuzează de ea pentru a schimba regulile jocului şi pentru a acţiona împotriva celorlalţi. Este tot ce ne putem dori sa devenim, nu doar dupa votul de duminica viitoare, ci în anii şi ciclurile electorale următoare. 

Ultima ora:

ObservatorSergiu Manea: Forbes 30 pentru RO30

PoliticIon M. Ioniţă: Bădălău şi ai lui

EconomieSergiu Manea: Forbes 30 pentru RO30

ExternIulian Chifu: Un game changer în Brexit – Raportul serviciilor britanice privind ingerinţele Rusiei în referendumul din 2016

EvenimenteMireille Rădoi: Un produs de diplomație culturală – Femei remarcabile din România și din Peru

CulturaRadu Preda: Organizatorii memoriei

SocialAndrei Stoian: Sistemul de învăţământ românesc a acumulat o serie întreagă de probleme

MoldovaAndrei Vlasceanu: Tragedie antică şi teatru rusesc la Chişinău



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe