Adriana
Publicat în 31 iulie 2013, 20:31 / 176 elite & idei

Dan Dungaciu, despre R.Moldova: Ne uram prea mult unii pe altii ca sa putem iubi ceva impreuna

Dan Dungaciu, despre R.Moldova: Ne uram prea mult unii pe altii ca sa putem iubi ceva impreuna
+ Moldova • + Observator

Evenimentul principal din politica romaneasca este astazi sfarsitul, chiar si la nivel de aparente, a coabitarii politice intre Palatul Cotroceni si Palatul Victoria. Victima colaterala a necoabitarii va fi si dosarul R.Moldova, considera prof. Dan Dungaciu.

Intr-un interviu acordat Ziare.com la cateva zile de la vizita presedintelui Traian Basescu la Chisinau, directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane vorbeste despre contextul acestei vizite, dar si despre faptul ca romanii de dincolo de Prut risca sa devina doar o tinta electorala, incepand cu alegerile europarlamentare, nu subiectul unui posibil proiect, coerent si asumat la nivel de societate in Romania.

Cat priveste summit-ul din noiembrie de la Vilnius, prof. dr. Dan Dungaciu subliniaza ca important de urmarit este ce va primi Ucraina, dar si cum va reusi Chisinaul sa securizeze frontiera sa estica. „Fara asta, nimic nu se va face”, atentioneaza Dan Dungaciu.

Ce impact a avut vizita presedintelui Basescu la Chisinau?

Au fost multe vizite la si dinspre Chisinau care contureaza un tablou general mai complex. Presedintele Basescu a fost in vizita la Chisinau, apoi ministrul de Externe al R. Moldova a fost la Moscova, dupa o vizita la Bruxelles, la Chisinau a venit presedintele Turkmenistanului, Gurbanguli Berdimuhamedov, iar presedintele Timofti a plecat apoi la Kiev, unde a participat la celebrarea a 1.025 de ani de la crestinarea Rusiei Kievene. Un pachet de vizite, pe toti vectorii de miscare geopolitica ai Chisinaului de azi.

Sa mai spunem ca presei de la Chisinau nu i-a scapat amanuntul, deloc lipsit de importanta, ca presedintele Turkmenistanului a fost intampinat direct la aeroport de catre presedintele R. Moldova, cu paine si sare, cu onoruri militare etc. Presedintele Romaniei, abia la resedinta de stat…

Asa cum tot presa de la Chisinau relata despre faptul ca presedintele R. Moldova a plecat la Kiev unde, alaturi de presedintele Ucrainei, Victor Ianukovici, presedintele Federatiei Ruse, Vladimir Putin, si presedintele Serbiei, Tomislav Nikolic, l-a ascultat pe patriarhul Kiril care i-a numit pe cei patru „presedinti ai tarilor pravoslavnice fratesti”…

A fost o compensatie la vizita presedintelui Basescu?

Un reputat jurnalist de la Chisinau, Constantin Tanase, a numit acest gest un fel de sindrom de tipul „prea multa Europa”, de care se teme nitel Chisinaul, iar echilibrul poate fi restabilit cu „mai multa Rusie”, sau „mai multa Asie”, ca e acelasi lucru. Si jurnalistul conchidea cu tristete ca acest mesaj trimis de R. Moldova inainte de summit-ul de la Vilnius nu e de cel mai bun augur…

Revenind la intrebare, nu cred ca ar fi vorba de compensatii, este vorba de acelasi sindrom al indeciziei pe care Chisinaul il resimte si astazi. Nu se angajeaza cu nimic pana la capat, crezand ca altcineva ii va rezolva problemele sau se vor rezolva de la sine. Sigur, nu e simplu sa faci politica sau geopolitica la frontiera euroatlantica, dar nu a fost simplu pentru niciunul dintre statele care s-au aflat, pe rand, in situatia asta si care au aderat ulterior. Indecizia de 20 de ani a R. Moldova nu a dat niciun rezultat semnificativ.

Cum comentati declaratia premierului Ponta: „Si eu ma duc la Chisinau, dar cu treaba. Basescu a fost cu sentimente”

Este expresia unei evolutii interne. Evenimentul principal din politica romaneasca astazi este sfarsitul, chiar si la nivel de aparente, a coabitarii politice intre cele doua palate. Faptul ca au inceput disputele, fie ca e vorba de vizitele premierului in Asia, revenirea lui Hayssam, privatizarea de la CFR sau, iata, chestiunea R. Moldova este de rau augur.

Suntem inca, din pacate, sub semnul polarizarii profunde. E un blestem. Dosarul R. Moldova va fi o victima colaterala a acestei necoabitari. Asta nu inseamna ca va disparea interesul, dar el va fi unul atintit la dividendele imediate, politice, fie ca e vorba de persoane sau de partide. Urmeaza o politizare a relatiei, care va incepe cu alegerile pentru Parlamentul European.

Ce vreti sa spuneti prin „politizarea relatiei”?

Cetatenii R. Moldova risca sa devina in primul rand tinta electorala, inclusiv pentru alegerile europarlamentare. Eu nu spun ca nu trebuie implicati in viata politica din Romania, o tara ai carei cetateni sunt (deci sunt si cetateni europeni), dar ca nu trebuie ca asta sa devina obiectivul major sau sa blocheze un proiect veritabil pentru R. Moldova, indiferent de rezultatele de la Vilnius.

In al doilea rand, polarizarea interna pe relatia Cotroceni-Victoria blocheaza un posibil proiect al Romaniei pe Est, in special in relatia cu R. Moldova, coerent si asumat la nivel de societate. Deocamdata, nimeni nu are un proiect coerent pentru stanga Prutului, dincolo de retorica deja obositoare.

Ar fi posibil un asemenea proiect in contextul actual?

Nu. La baza oricarui proiect major trebuie sa existe un consens. Un consens la nivelul societatii, al clasei politice, al institutiilor guvernamentale, parlament etc. Or, deocamdata nu intrezarim asa ceva. Singurul proiect major al Romaniei reusit a fost integrarea euro-atlantica si a reusit pentru ca a functionat, fie si tacit, pe trei pasi: 1. Consens politic (partide) si societal (societate civila); 2. Consens la nivelul principalelor institutii politice (Presedintie, Guvern, Parlament); 3. Institutionalizarea proiectului (constructie de institutii care sa dureze mai mult decat un ciclu electoral) si asumarea lui dincolo de culori de partid.

Asta e esenta Pactului de la Snagov, initiat si patronat de catre Academia Romana. Atata timp cat nu va exista ceva similar pentru R. Moldova – poate tot sub egida Academiei Romane, de ce nu? – nu se va schimba nimic esential.

Dar exista macar premizele unui asemenea proiect acum?

Nici vorba. Polarizarea continua si afecteaza si aceasta tema. E ridicol sa ne intrebam ca in povestea Albei ca Zapada, cine e cel mai performant pe R. Moldova din tara? Presedintia sau Guvernul? Ambele institutii, atat timp cat nu lucreaza concurential. Presedintia reprezinta Romania acolo, inclusiv simbolic, dar o Romania gestionata intern de catre guvern si girata de catre Parlament.

Daca intra in concursul de frumusete, ambele institututii pierd, si pierde in primul rand proiectul ca atare, care nu se poate naste.

In al doilea rand, Chisinaul nu este astazi tema majora pentru cei mai multi dintre politicieni, care simt ca e prea complicat acolo, greu de inteles, simt ca voturile si banii sunt in Occident, deci nu identifica niciun obiectiv imediat, pragmatic, pentru care ar fi interesati cu adevarat de R. Moldova.

Sa nu ne facem iluzii. Nu avem deocamdata politicienii care sa fie purtatori de proiect care sa poata fi asumat la nivelul societatii romanesti. Ne uram prea mult unii pe altii ca sa putem iubi ceva impreuna.

La Vilnius se va decide drumul ireversibil al republicii spre UE?

Nu. Oricat ne-am dori cu toti asta. La Vilnius se va parafa, speram, Acordul de Asociere. Chisinaul nu va semna nimic, parafarea inseamana doar ca ambele parti sunt de acord cu textul documentului. Dar atentie: e un acord care nu contine, explicit, tinta finala, respectiv garantia pentru integrare europeana.

Chiar daca se numeste la fel cu acordurile pregatite pentru Balcanii de Vest, tipul de acord pregatit pentru statelele din Parteneriatul Estic nu prevede explicit integrarea europeana. Si sunt o serie de state care cred ca o perspectiva clara de aderare la UE pentru statele Parteneriatului Estic ar incalca tocmai esenta si filosofia Parteneriatului Estic, care a fost creat pentru vecinii Europei, nu pentru candidatii la integrare europeana! Sper ca aceasta viziune sa nu prevaleze, totusi, desi are adepti.

Dincolo de asta, Vilniusul a devenit la Chisinau, dar si la Bucuresti, un soi de psihoza colectiva, dar el in realitate nu este o miza in sine. Acordul de asociere poate fi parafat si maine, nu are nevoie de un cadru festiv, pentru ca e vorba, cum spuneam, doar de a conveni asupra unui text acceptat de ambele parti.

Ceea ce e important de urmarit in noiembrie este ce va primi Ucraina la Vilnius si ce va urma pentru R. Moldova dupa Vilnius: foaie de parcurs, semnare in 2014 etc. Si, esential, cum va reusi Chisinaul sa securizeze frontiera sa estica. Fara asta, nimic nu se va face. Iar Parlamentul de la Chisinau nu da semne ca ar fi capabil sa isi asume securizarea frontierei, tema care a fost amanata. E si un pic ridicol. Parlamentul se reuneste in toamna, iar tema securizarii frontierei estice va fi discutata abia in octombrie, adica cu o luna inainte de Vilnius…

Se va decide la Vilnius ceva in legatura cu liberalizarea vizelor pentru cetatenii R. Moldova?

Am spus ca fara securizarea frontierei estice, liberalizarea sau semnarea acordurilor este o Fata Morgana sau o minciuna politica.

Pe de alta parte, ceea ce nu se spune explicit la Chisinau, este ca liberalizarea vizelor nu are nicio legatura cu Acordul de Asociere! Este alt dosar, extrem de complicat in conditile in care multe state europene nu vor nici extindere, nici emigranti. Iar daca vor, de ce nu ar dori liberalizarea pentru rusi, care fac turism in Europa in masura si mai mare decat cetatenii moldoveni sau ucraineni, aduc bani la bugete etc.? Sigur, aduc rusii si alte chestiuni, mai putin placute, dar aspectul economic nu poate fi neglijat.

Liberalizarea vizelor pentru R. Moldova este un obiectiv indepartat, desi ar fi vital pentru ca partida proeuropeana de la Chisinau sa ramana la guvernare dupa alegerile din 2014 sau inceputul lui 2015. Cred insa ca este suficient de realista ca sa nu se bazeze doar pe asta.
www.ziare.com

Ultima ora:

ObservatorAlexandra Dobre: Sunt onorată să contribui ca autor la cea de-a 5-a lucrare din seria Caiete Documentare, „Calitatea vieții”

PoliticIoana Petrescu: “Dacă ar fi să dau un sfat, aș încuraja cât mai multe femei să intre în politică, să intre în administrația publică, acest sacrificiu merită” (II)

EconomieValentin Lazea: Agenda ecologică a Băncii Centrale Europene – plusuri și minusuri

ExternOvidiu Nahoi: Jerusalema, de la melodie religioasă la ”imn african” și hit global

SocialMiruna Troncota: Centrul de Studii Europene SNSPA a lansat un nou episod de podcast

EvenimenteAlexandra Dobre: Sunt onorată să contribui ca autor la cea de-a 5-a lucrare din seria Caiete Documentare, „Calitatea vieții”

CulturaCristina Popescu: Port popular de nuntă

EditorialAlina Bârgăoanu: ”Mic îndrumar privind vocabularul conspiraționist”



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe