Adriana
Publicat în 23 iulie 2013, 20:31 / 99 elite & idei

Daniel Daianu: Finantarea alternativa. Ce este de facut?

Daniel Daianu: Finantarea alternativa. Ce este de facut?
+ Observator

Finantarea nu merge in Europa si semnele nu sunt bune. Europa depinde de creditul bancar mult mai mult decat SUA. In timp ce pe Continent bancile asigura peste 70% din finantarea companiilor, peste Ocean ponderea pietei de capital urca la peste 60%. In SUA curatarea bancilor a avut loc (programul TARP) in larga masura, in timp ce in Europa treburile lancezesc. Nevoia de a respecta prevederile Basel III in materie de capital propriu si lichiditate nu ajuta creditarea pe permen imediat. Estimari pun activele bancilor europene la cca 3,5 ori PIB-ul zonei euro, fata de un raport de 1 la 1 in SUA, sau 2 la 1 in Japonia si Canada. De aici si presiunea acuta de dez-intermediere (deleveraging), care are tine cont si de posibile noi socuri in economia globala (de pilda, cand Fed-ul va termina injectiile de lichiditate). In Europa, in zona euro, asistam la o fragmentare a pietelor bancare, cu tari in care costul creditului este multiplu fata de media din altele. Cele mai vitregite sunt IMM-uri, care sunt furnizoare de numeroase locuri de munca.

Contextul general este reflectat de un mecanism de transmisie defect, de “capcana lichiditatii”, care conduce la incetinirea platilor, la cresterea arieratelor. Mecanismul de transmisie defect priveste costul creditului ridicat si, mai ales, reticenta in a acorda credite. De aici au rezultat incercari neconventionale de stimulare a creditului comercial in Marea Britanie, Italia, Franta, etc.

In Romania situatia este mai complicata din cel putin doua motive:

– sectorul bancar este in proportie de 90% dominat de grupuri straine, care sunt in perioada de deleveraging si isi reduc expunerea fata de diverse piete. Cuvinte frumoasa cum pronunta sefi de banci ce viziteaza Bucuresti-ul nu pot oculta cifre care graiesc singure –chiar daca exista diferente intra banci;

– piata de capital autothotona este mai firava decat in alte tari din Europa centrala si de Rasarit.

Ce se poate face in materie de finantare in aceste circumstante avand in vedere ca fara atragere de resurse activitatea economica stranuta serios (cu auto-finantare nu isi poate reveni o economie intreaga). Aceasta intrebare merge dincolo de o eventuala noua Initiativa de la Viena si sre in vedere perspectiva pe termen mai lung, intrucat problemele Europei nu se vor rezolva curand.

A. O cale ar fi dezvoltarea unei componente bancare autohtone care sa nu aiba constrangeri impuse de instructiuni ale bancilor mama, desi un sector bancar “paralel” ca atitudine de creditare (deci nu shadow banking sector) va fi foarte greu de realizat:

capitalizarea mai buna a CEC Bank, inclusiv cu fonduri europene. Argumentul ca aceasta ar insemna concurenta neloiala nu sta in picioare avand in vedere conduita grupurilor straine (se scurg capital, lichiditati din tara). In plus, are sens sa stimulam dezvoltarea operatiunilor orientate spre IMM-uri, agricultura, turism;
Exim Bank sa-si dezvoltate operatiunile de finantare industriala si comerciala; si aceasta banca ar putea beneficia de recapitalizare prin fonduri europene;
sprijinirea aparitiei unor banci cu capital autohton;

crearea unui fond de investitii (cu resurse europene), care sa finanteze start-up-uri, IMM-uri cu perspectiva buna. Un asemenea fond ar putea fi administrat de manageri cu expertiza, eventual “imprumutati” de la BEI si/sau BERD. (nota bene: ultima reuniune a Consiliului European a subliniat nevoia de a sprijini IMM-uri pentru crearea de locuri de munca, tinerii intreprinzatori. Romania are o volum mare de fonduri europene neutilizate)
creditul rural. Exista initiativa de formare a unui fond mutual al fermierilor; este bine sa fie intarit prin bani publici (resurse europene). Creditul Rural ar trebui sa finanteze si dezvoltarea logisticii de adunare, depozitare si distribuire a recoltei, sa indemne fermierii spre asociere.
incurajarea unor grupuri bancare din afara Europei sa deschida subsidiare in Romania (banci din tarile Golfului, din Asia);
daca exista o propunere a BM de a a acorda imprumuturi pentru restructurarea unor companii de stat este mai bine sa fie utilizati in acest scop fonduri UE;
BEI are linii speciale de finantare pentru IMM-uri. Problema este ca daca aceste resurse sunt gestionate de banci asa cum au facut si pana cum nu se schimba mare lucru. Asemenea resurse trebuie sa fie administrate astfel incat sa conduca la costuri mai mici pentru companii (putin peste costul pentru BEI), adica sa nu intre in logica neprietenoasa a functionarii bancilor in aceasta perioada.
BCE largeste gama de colaterale astfel ca banci comerciale sa foloseasca obligatiuni bazate pe imprumuturi acordate intreprinderilor (asset backed securities) pentru refinantare ultra ieftina. Pentru tarile ce nu sunt in zona euro este corect sa fie imaginate facilitati similare, mai ales daca este vorba despre imprumuturi denominate in euro. Poate BEI sa acorde facilitati ca BCE? Este de explorat aceasta posibilitate.
acordarea de garantii de stat suplimentare.
Banci locale mari au beneficiat de linii de finantare speciale pentru IMM-uri de la BEI, BERD. Chestiunea majora este daca aceste linii de finantare se materializeaza in acordarea de credite la costuri inferioare celor practicate acum de bancile respective si, totodata, daca conditiile de acordare sunt diferite (mai putin constrangatoare) pe fondul cerintelor impuse de bancile mama. Daca procentul de utilizare a acestor linii de finantare este mare am putea spune ca o sub-componenta “paralela” apare chiar la banci straine ce opereaza in Romania. Dar poate exista o astfel de dualitate in cadrul aceleiasi banci?

B. In ce priveste piata de capital se poate avea in vedere:

lamurirea statutului pietei Rasdaq;
optimizarea desfasurarii activitatii busiere din punct de vedere organizational;
realizarea contrapartii centrale, care ar diminua din riscuri; implicarea BNR ar fi de bun augur;
continuarea listarilor unor companii de stat;
incurajarea unor companii private sa se listeze
redimensionarea unor taxe, care sa incurajeze tranzactionarea;

limitarea concurentei neloiale (inclusiv prin reglementarea forex)
promovarea obligatiunilor ipotecare, covered bonds;
largirea gamei de investitii permise pe piata locala de capital pentru fonduri de pensii private

C. Este nevoie de o mai buna prezentare a economiei romanesti, care sa se materializeze in investitii directe in economia noastra. Investitii de portofoliu ce cauta plasamente temporare, intrare si iesire facile, sunt, adesea, o binefacere aparenta.

D. Atragerea de fonduri europene ramane un calcai al lui Ahile.

– este de lucrat serios la srategia pentru perioada 2014-2020;

– asigurarea finantarii fara sincope a proiectelor mari de infrastructura. Ar trebui sa avem poate manageri de proiect “de import”, care sa garanteze ca banii sunt corect utilizati

E. In fine, exista calea utilizarii cu chibzuinta a banilor, care intra in registrul mai larg al reformelor structurale, al administrarii afacerilor in mod inteligent. Adica, cu bani mai putini se poate realiza mai mult.

Dar miracole nu pot fi infaptuite. Timpurile sunt foarte dificile.
www.contributors.ro

Ultima ora:

ObservatorHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla

PoliticLudovic Orban: La nivelul primăriilor este nevoie de o reechilibrare a bugetelor locale

EconomieSilviu Cerna: Pericolele populismului macroeconomic

ExternClara Volintiru: Taking stock of ‘election season’ in the Eastern Partnership countries

SocialCiprian Negură: Micro-sesiune marca Skills Of The Future

EvenimenteIon M.Ioniţă, Iulian Fota: Dezbatere Historia Live – Rusia şi Turcia în Nagorno-Karabah, consecinţele războiului

CulturaCristina Popescu: Nuduri în pictura românească

EditorialHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe