Matei Bogdan
Publicat în 31 octombrie 2018, 15:55 / 64 elite & idei

Daniel Dăianu: Oraşe ce pot da „portanţă“ economiei

Daniel Dăianu: Oraşe ce pot da „portanţă“ economiei

de Daniel Dăianu

Cu ceva timp în urmă, am citit că primarii oraşelor Timişoara, Arad, Oradea şi Cluj-Napoca s-au întâlnit pentru a promova o „axă de dezvoltare“. Aceste oraşe se află la (spre) graniţa de Vest a României şi au cunoscut o dezvoltare intensă în ultimele două decenii – exprimată şi de avântul industriei IT.

Când am aflat despre această iniţiativă  mi-am adus aminte de un dialog pe care l-am avut acum mai bine de un deceniu la Timişoara, la Camera de Comerţ şi Industrie. Fusesem invitat să fac o prezentare privind mersul economiei şi, între altele, am spus că aş vedea legături mai strânse între Timişoara şi Arad, având în vedere apropierea geografică; că se poate imagina dezvoltarea unei conurbaţii în Banat, cu reverberaţii dincolo de această regiune. Cu riscul de a ofensa orgolii locale, am spus atunci că mi se pare cu sens ca un aeroport modern să deservească cele două oraşe (nu vedeam logica ca cele două municipii, aflate la cca. 60 de km unul de celălalt, să aibă fiecare aeroport cu pretenţii). Acum există numai aeroportul de lângă Timişoara, ceea ce validează raţionamentul meu de atunci. Câţiva ani mai târziu, am fost invitat să ţin o prelegere la o universitate din Oradea. Cu acel prilej, am fost invitat de primarul oraşului să vizitez „parcul“ industrial ce era în formare şi care, între timp, a devenit tot mai  puternic; a devenit şi un „atractor“ de fonduri europene bine puse la lucru. Şi în conferinţe la UBB, la Cluj-Napoca, am menţionat nevoia de colaborare între marile oraşe ca şi beneficul de avea centre academic puternice.

Am vizitat de mai multe ori oraşe mari din Moldova şi în prelegerile pe care le-am avut la universităţi şi în faţa unor cercuri de afaceri am pledat ca relaţiile între Iaşi şi Bacău să se dezvolte, ceea ce unii ar putea vizualiza drept o altă „axă“; vedeam o Moldova cu oraşele sale mari în dezvoltare şi colaborare, care să o ajute în ansamblu prin vigoare industrială şi efecte de antrenare în localităţile mai mici. Nu puţini subestimează că la Bacău sunt fabrici ce produc dispozitive ultrasofisticate pentru industria de apărare, că o întreprindere precum Aerostar se află acolo. Moldova, din păcate, are o infrastructură mai precară decât Transilvania, în condiţiile în care infrastructura este un handicap în general pentru România.

Constanţa este portul mare al ţării şi poate fi şi mai important, având în vedere mutaţiile de „greutate specifică“ în economia globală, precum şi concretizarea în zonă a parteneriatului strategic dintre România şi SUA.

Craiova poate creşte tot mai mult economic prin prezenţa industriei auto şi a altor ramuri industriale. Cu o legare mai bună prin rute de transport, Craiova poate fi atractor industrial pentru Bănie şi dincolo de graniţele acesteia.

Un aeroport internaţional la Braşov îl poate ajuta să redevină pol economic de frunte în România. Sibiul are greutate din multe puncte de vedere şi sunt de pus în constelaţia regională alte oraşe din jurul Braşovului.

Bucureşti continuă să deţină foarte mult ca pondere în formarea PIB-ului. Şi dacă ne gândim că Ploieşti (în sine, un oraş cu valenţe industriale) este la numai 60 de km distanţă, existând acum şi autostrada de legătură, plus aria metropolitană în extindere din jurul Bucureştiului, înţelegem că este loc de mai mult.

Politicile publice se cuvine să încurajeze dezvoltarea armonioasă a României. Iniţiativa primarilor din vestul ţării merită să fie copiată de alţi primari fiindcă exprimă nevoia de colaborare, de utilizare cât mai bună a resurselor.

Am schiţat o hartă cu oraşe drept „hub-uri“ economice, care dacă ar beneficia de o infrastructură mai bună ar crea sinergii mai puternice, ar ajuta la dezvoltarea unor lanţuri de producţie care să armonizeze dezvoltarea României (ar atenua din decalajele economice dintre regiuni), ar stimula dinamici de productivitate care să susţină salarii/venituri mai mari ale cetăţenilor; astfel, s-ar atenua din exodul de forţă de muncă.

Aşa cum un avion are nevoie de portanţă, de motoare, se poate gândi că marile oraşe, cu o dezvoltare urbană deşteaptă (de inclus aici conceptul „smart city“) şi cu legături între ele prin infrastructură mai bună (autostrăzi, drumuri rapide, căi ferate etc.), pot asigura portanţa economiei româneşti. Gospodarii oraşelor (primarii, consiliile judeţene) au de administrat resursele proprii, pe cele alocate din bugetul central, dar şi fonduri europene; starea financiară a unui oraş contează pentru ieşirea pe pieţele de obligaţiuni. Cu cât un oraş este mai atractiv şi oferă un mediu pentru afaceri mai prietenos, cu cât investiţiile locale (publice şi private) sunt mai solide, cu atât mai bine pentru locuitorii săi, pentru zonele contigue. Există proiecte de anvergură regională, unele cu importantă la nivel naţional. Altfel spus, ele pot fi judecate prin prisma unui Master Plan infrastructural al României, ca stat membru al Uniunii Europene.

Sudul şi estul României trebuie să ţină pasul cu vestul ţării; decalajele mari nu sunt bune pentru oameni la nivel individual şi nu sunt bune nici pentru viaţa economică, socială şi politică în ansamblu. Ne mai putem trezi şi cu resuscitarea unor idei de accentuare a unor „autonomii“. Dacă ne gândim că Europa (UE) este măcinată de tendinţe de fragmentare, de mişcări separatiste, înţelegem de ce dezvoltarea echilibrată a ţării este un deziderat social, economic, politic şi geopolitic.

Articol publicat şi pe ziare.com

Ultima ora:

ObservatorSilviu Cerna: Morala îndoielnică și pericolele statului social

PoliticKlaus Iohannis se va întâlni astăzi, la Londra, cu premierul Theresa May

EconomieSilviu Cerna: Morala îndoielnică și pericolele statului social

ExternValentin Naumescu: It’s not the economy, stupid! Trump pierde controlul în Camera Reprezentanţilor dar polarizarea ideologică a Americii se adânceşte

EvenimenteMugur Isărescu: Invitație BNR, 25 octombrie 2028 – Conferință ELEC „The Danube Triangle”

CulturaRadu Preda: Memoria abandonată

SocialIoan-Aurel Pop: În anul Centenarului Marii Uniri, ţara are nevoie de o vlagă nouă şi de energii de viitor

MoldovaArmand Goșu: Victoria lui Andrei Năstase reînvie speranța unei schimbări în Republica Moldova



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe