Adriana
Publicat în 9 mai 2018, 10:00 / 100 elite & idei

Daniel Dăianu: Să ne pastram cumpătul…

Daniel Dăianu: Să ne pastram cumpătul…
+ Observator

Atentia opiniei publice a fost atrasa in ultimele luni de o „disonanta” inter-institutionala privind politica economica. Au si aparut in spatiul public scrisori oficiale, care incearca sa lamureasca interpretari diferite.

Aceste scrisori nu trebuie sa creeze impresia ca nu exista dialog de fond intre Guvern (guverne) si BNR.

Astfel,

  • Un Comitet National pentru Supraveghere Macroprudentiala (CNSM) exista, unde sunt reprezentate Guvernul, BNR, ASF. Aici sunt discutate probleme privind stabilitatea financiara si economica; in acest an, CNSM va prezenta Parlamentului un prim raport.
  • La reuniuni internationale, in delegatii ce reprezinta Romania in discutii cu experti ai Comisiei Europene, ai FMI si Bancii Mondiale, ai altor organizatii internationale, BNR si Guvernul stau umar la umar.
  • Documente majore ce statueaza relatia statului roman cu organizatii financiare internationale sunt semnate de ministrul Finantelor Publice si guvernatorul BNR.

Altfel spus, exista un angajament si un punct de vedere comun al celor doi centri institutionali nationali in raporturi care privesc bonitatea financiara a statului roman. In ipostazele mentionate, Ministerul Finantelor Publice nu poate actiona fara BNR si vice-versa.

Si, totusi, de unde ar rezulta aceasta disonanta? Astfel, politicile macro in Europa dupa 2008 au fost foarte „acomodative”/relaxate in incercarea unor guverne si banci centrale de a preveni o prabusire a sistemelor financiare, de a scoate economiile din criza.

Cifrele cu care lucreaza banca centrala sunt diferite

In Romania, ingrijoreaza mult exodul de capital uman. Nu poate fi exclus din ecuatia explicativa ciclul politic, chiar daca marirea salariului minim si cresterea salariilor (pentru personal medical in special) atenueaza diferentele de venituri ce incurajeaza migratia masiva.

Somajul a ajuns in Romania la cca 4,6% din populatia activa cand coeficientul de participare pe piata muncii pare sa fi crescut; aceasta indica un grad inalt de incordare pe aceasta piata. Deficitul bugetar a fost mentinut la 3% din PIB in anii din urma (dupa ce in 2015 ajunsese la cca 0,8% din PIB), ceea ce a evitat declansarea procedurii de deficit excesiv din partea Comisiei Europene.

Pe de alta parte, deficitul bugetar este bine sa fie mic in ani de crestere economica inalta pentru a avea rezerve in vremuri rele.

Guvernele ce s-au succedat in ultimii ani au cautat sa nu depaseasca pragul critic mentionat, dar au fost reduse investitii publice, ceea ce erodeaza potentialul de crestere. Se poarta o discutie privind PIB-ul potential (nivelul ce nu pericliteaza echilibrele).

Cifre cu care lucreaza banca centrala sunt diferite de cele utilizate de alte institutii, ceea ce nu este o curiozitate romaneasca; se intampla si la altii si pentru ca pot exista diferente metodologice si ipoteze de lucru nu identice. Dar este imbatabila teza ca turatia economiei romanesti a fost peste potential in ultimii ani. Intrebarea este care sunt efecte ale acestei situatii.

Inflatia a suit mult in Romania, chiar in raport cu cifre consemnate in Europa centrala si de Rasarit (unde datele sunt mai inalte decat in zona euro, unde inflatia stagneaza chiar). Aici este de observat „inflatia negativa” rezultata din reduceri de taxe (TVA in special), in fapt o iluzie statistica fata de o deflatie (scaderea indicelui preturilor) autentica.

Minutele publice ale sedintelor CA al BNR aduc informatii relevante privind inflatia. De pilda, minuta sedintei din 4 aprilie indica faptul ca rata anuala a inflatiei a crescut in ianuarie acest an la 4,32 la suta, de la 3,32 la suta in decembrie… si la 4,72 la suta in februarie, ascensiunea fiind determinata prioritar de factori pe partea ofertei, intre care efecte de baza asociate reducerilor/eliminarilor de impozite indirecte si taxe nefiscale, majorari ale tarifelor energiei electrice, gazelor naturale si energiei termice, cresterea pretului combustibililor, pe fondul maririi cotatiilor petrolului.

Aceeasi minuta se refera si la factori fundamentali, in conditiile in care rata anuala a „inflatiei de fond” (ce exclude preturi volatile si cele adiministrate) si-a accelerat cresterea ajungand la 2,9 la suta in februarie, de la 2,4 la suta in decembrie. Exista o acumulare de presiuni inflationiste pe partea cererii si pe cea a costurilor.

Expansiunea puternica a cererii in economie a influentat mersul inflatiei si se vede in deficite externe. Acestea din urma se finanteaza inca fara probleme, dar cresterea lor nu este irelevanta si este de notat ca acoperirea lor prezumeaza fonduri europene.

Evolutia leului conteaza mult

Inflatia si deficitele externe creeaza presiuni pe piata valutara daca apar semne de intrebare privind capacitatea statului roman de a proteja echilibrele. Iar credibilitatea politicii economice este esentiala in acest sens. Pe piete stau la panda speculatori, gata sa valorifice vulnerabilitati. Si Romania a cunoscut episoade urate de-a lungul timpului.

De subliniat ca evolutia leului conteaza mult. Fiindca:

  • Euroizarea economiei este inca importanta (cca 40% din tranzactii se fac in euro);
  • Alimentele detin o pondere mare in cosul de produse de baza al populatiei;
  • Importul de alimente este mare (surprinzator pentru o tara cu teren agricol atat de important si cu potential exceptional pentru industria agroalimentara);
  • Un leu depreciat influenteaza inflatia. Acesta este si motivul pentru care nu se poate trata cu nonsalanta ce se intampla pe piata valutara. Este un motiv pentru care BNR nu practica o „tintire a inflatiei” traditionala, care nu ar acorda atentie fluctuatiilor cursului de schimb si care ar urmari strict nivelul ratei de politica monetara (in functie cu excesul de cerere peste PIB-ul potential). Anii 2006-2008 au fost o lectie amara pentru Romania cand moneda nationala s-a apreciat mult, in divort de fundamentale economice.

Este de subliniat un aspect mai delicat al constructiei politicii economice: cat poate cotrabalansa politica monetara o executie bugetara care, desi tine deficitul la limita de 3% din PIB, poate alimenta inflatia (prin diverse masuri fiscale si de alta natura). Politica monetara urmareste tinta de inflatie (2,5% cu +-1%) avand in vedere conditiile din economie, care privesc politica bugetara, deficitele externe si, nu in cele din urma, stabilitatea financiara.

Cum arata minute ale CA al BNR, este de dorit ca politica bugetara sa nu „supra-impovareze politica monetara”. Mohamed El Erian este cunoscut pentru asertiunea ca bancile centrale ar fi devenit singurii jucatori in politica macroeconomica. Dar aceasta afirmatie, dincolo de faptul ca exagereaza, priveste mai ales banci centrale ce emit moneda de rezerva, care isi permit sa finanteze bugete publice, fie si indirect. Situatia in Romania (ca si in alte economii emergente) este diferita intrucat moneda nationala nu este de rezerva, spatiul de manevra este net inferior.

Se remarca mai sus ca deficitul extern este incomparabil mai mic acum fata de anii 2007-2008 (cand era de doua cifre). Dar nu trebuie sa fim imprudenti.

De ce este complicata misiunea BNR?

O „suprareactie” prin cresterea drastica a ratelor de politica monetara si pe piata monetara (ROBOR la 3, 6, 9, 12 luni) poate avea daune colaterale majore, inclusiv o reluare a euroizarii pe partea de creditare si dureri pentru o parte semnificativa dintre debitori; o „subreactie” (mentinand dobanzile la nivele scazute) ar mari presiunea pe leu, ar alimenta anticipatii inflationiste (vezi si Daianu, „Mersul politicii monetare: de unde pot veni pericole”, „Politica monetara si paradoxul dublei devieri”, Opinii BNR, 28 noiembrie 2016 si, respectiv, 12 februarie 2018).

Trebuie gasit un dozaj optim in reactia politicii monetare, iar executia bugetara trebuie sa tina cont de compromisuri (trade-offs) inevitabile.

Ar fi incorect sa nu se observe dificultatile pe care Finantele (MFP) le-au intampinat in combinarea legii salarizarii unitare (avuta in vedere de mai multe guverne in ultimul deceniu) cu cresteri de venituri/salarii, cu reduceri de taxe si impozite – o veritabila „cvadratura a cercului”.

Dar sunt lucruri ce pot reusi, altele nu! De aici a rezultat foarte probabil trecerea tuturor contributiilor la angajat. Minutele BNR vorbesc despre nevoia unui mix de politica economica echilibrat; aceste vorbe nu sunt pretiozitati lingvistice.

Este, intr-un fel, o ironie ca exista „disonanta” dat fiind ca Guvernul si BNR sunt deopotriva preocupate de inflatie, mersul dobanzilor, impactul dinamicii leului asupra preturilor. Oricum, este incorect sa se afirme, cum suna unele voci, ca economia se afla pe marginea prapastiei, sau ca inflatia va ajunge la doua cifre la finele anului. Dar exista riscuri nu neglijabile si corectii in politica macro sunt necesare.

Pe termen scurt, fiindca nu trebuie sa fie dezancorate asteptari inflationiste si, de aceea, reactia BNR trebuie sa fie adecvata. Dar si Finantele (MFP) trebuie sa ajute in acest scop.

Pe termen mediu, deoarece este probabil ca economia europeana sa incetineasca si, ce conteaza mai mult, este bine sa avem rezerve in cazul unor socuri mari (nota bene: sincronizarea ciclurilor de business in economia globala nu este de bun augur daca se produc socuri).

Pe termen mai lung, intrucat nu se poate intra in zona euro cu deficit structural de peste 3% din PIB, cu venituri fiscale sub 26% din PIB. In plus, avem nevoie de o economie mai robusta, cu grad de convergenta reala si structurala considerabil mai inalt in raport cu zona euro.

Si daca s-a infiintat Comisia Nationala pentru aderarea la zona euro, ar fi pacat ca acest demers sa moara in focurile luptei politice.

Declaratii incendiare nu se justifica

Dar mersul economiei nu este impecabil si exista riscuri. O „aterizare fortata” poate avea loc daca apele se involbureaza in economia globala, iar pietele financiare ar reclama corectii. Deficitele conteaza si trebuie sa fie tinute sub control.

Guvernul trebuie sa caute sa creasca venituri bugetare (declaratia de avere si venituri are sens, inclusiv ca exercitiu de transparenta si adevar in societatea romaneasca!), sa limiteze deficitul bugetar fara a pagubi investitii.

Afirmatia ministrului Eugen Teodorovici la reuniunea FMI/BM de la Washington, ca 2018 va insemna o crestere a investititiilor, este de judecat in relatie cu maniera de control al deficitului in ultimii ani.

BNR are de gasit un drum optim intre o subreactie si o suprareactie. Este de amintit ca intarirea politicii monetare a inceput in 2017 prin ingustarea coridorului (ridicarea facilitatii de la 0,25%), ca a continuat prin ridicarea ratei de politica monetara la 2,25% in februarie, ca s-a trecut la o gestionare mai ferma a lichiditatii, care explica cresterea ratelor pe pietele monetare.

Cat priveste dispute in viata politica interna si impactul asupra economiei, este hazardat sa se afirme ca pietele vor cunoaste un nivel exacerbat de nervozitate privind Romania. Complicatii politice sunt in nu putine state din Uniune.

Esential este ca politica economica de acasa sa nu provoace daune considerabile echilibrelor macro. In fond, rezilienta unei economii se verifica si prin gradul de disociere intre mersul economiei si meandre, mai mult sau mai putin inerente, ale vietii politice. Marjele la care se tranzactioneaza obligatiunile suverane ale Romaniei sunt si vor fi un indiciu din acest punct de vedere.

Sa ne tinem totusi cumpatul…

http://www.ziare.com/bnr/mugur-isarescu/sa-ne-pastram-cumpatul-1511724

Ultima ora:

ObservatorKlaus Iohannis: Ziua Marinei 2018. Președintele a vorbit despre securitatea regională, la cel mai mare spectacol naval al anului

PoliticDaniel Constantin (Pro România): Nu vrem neapărat la guvernare, vrem să contribuim ca acest guvern să-și înceteze mandatul

EconomieSilviu Cerna – Rolul economic al statului: O veche problemă rămasă deschisă

ExternOvidiu Nahoi: Populiștii se pregătesc și ei pentru viitoarea Uniune Europeană

EvenimenteMircea Geoană: La mila sorţii şi la pomana împrejurărilor externe?

CulturaScriitorul Mircea Cărtărescu, la aniversare

SocialRaed Arafat: 41% din maşinile de pompieri pentru intervenţii la incendii au o vechime mai mare de 30 de ani

MoldovaArmand Goșu: Victoria lui Andrei Năstase reînvie speranța unei schimbări în Republica Moldova



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe