OraNoua.ro
Publicat în 25 martie 2015, 16:53 / 135 elite & idei

Daniel Dăianu: Schimbări fiscale da, dar nu oricum!

Daniel Dăianu: Schimbări fiscale da, dar nu oricum!

de Daniel Dăianu

Multa lume doreste schimbari fiscale; unele au sens, altele sunt discutabile. Trebuie pornit de la principiul ca echilibrul bugetar trebuie protejat. Masurile fiscale dorite de guvern au corespondent in propuneri ale opozitiei politice, ceea ce indica o stare de spirit in lumea politica, in mediul de afaceri, in societate.

Care ar fi o grila scurta de citire a situatiei actuale a bugetului, a componentei sale fiscale?

  • – a avut loc o consolidare bugetara de mari proportii in ultimii ani, care a dus deficitul structural al bugetului (ce tine cont de influenta ciclului de afaceri, de gap-ul productiei potentiale) de la cca 9% in 2008/2009 la cca 1% in 2014;
  • – consolidarea bugetara a recurs la taieri de cheltuieli si cresterea, uneori, drastica si intempestiva a unor taxe (ex: TVA la 24% de la 19%);
  • – sistemul fiscal autohton impoziteaza mai putin veniturile (cota unica de 16%), dar este sever cu munca prin CAS si consumul prin TVA.
  • – cand factorii de productie au mobilitate ridicata (existand si piata unica din UE) ar avea sens sa fiscalizezi mai mult ce este mai stabil (ex:consumul). Dar un TVA inalt incurajeaza evaziunea fiscala si evitarea platii impozitelor (tax avoidance) si nu este fair cu cetatenii care au venituri modeste. Romania are, intre tarile UE, cel mai scazut grad de colectare a TVA;
  • – avem un grad scazut de colectare a taxelor si impozitelor, printre cele mai mici din UE, ceea ce loveste in capacitatea statului de a furniza bunuri publice esentiale;
  • – sistemul fiscal este dezechilibrat judecand niveluri ale taxelor si impozitelor ca si subterfugii prin care persoane si firme evita plati fiscale;
  • – este rational ca taxe si impozite (TVA, de pilda) sa fie readuse/aduse la niveluri rezonabile.
  • – eficienta cheltuieilior publice este foarte redusa multe resurse fiind irosite, din incompetenta si/sau prin fraudare;
  • – este obligatoriu ca pe latura de cheltuieli sa prioritizam investitii in mod temeinic, sa existe atribuire si receptionare corecte ale lucrarilor. Este nevoie de transparenta, reguli si proceduri respectate si de follow-up, adica realizarea proiectelor cu seriozitate.Sunt aspecte si principii ce merita sa fie relevate cand judecam oportunitatea si maniera de aplicare a unui nou cod fiscal:
  • – masurile aplicate nu trebuie sa primejduiasca consolidarea fiscala obtinuta cu atat de mari eforturi, costuri sociale;
  • – masurile anuntate merg la peste -2% din PIB ca impact intial in 2016 mizandu-se pe efecte de runda a doua si ulterioare pentru a-l reduce;
  • – merita sa reducem impozite si taxe care “au sarit calul”, sau sunt excesive. Insa declaratii gen “Romania poate deveni o tara cu impozite si taxe dintre cele mai scazute in UE” sunt neinspirate. Cota unica de 16% este competitiva in Europa si cu un CAS diminuat in continuare ajungem la un nivel comparabil.
  • – un dumpingul fiscal (tot mai neagreat intr-o UE in criza) nu ar avea eficacitate. Intr-o Europa amenintata de stagnare economica si in care increderea investitorilor (nu speculativi) este la cote joase o relaxare fiscala de amploare nu ar face din Romania un aspirator de mari investitii si ar creste putin inclinatia business-ului sa investeasca. O cresterea semnificativa a incasarilor fiscale (efect pe latura productiei) ar fi improbabila;
  • – o relaxare fiscala poate ajuta firme sa aiba situatie financiara mai buna, dar, in circumstantele acuale, are sanse mici sa stimuleze cresterea semnificativa a productiei. Si cand ai 2,5- 3% crestere intr-o Europa care merge cu o medie de 1% a PIB-ului nu prea ai cum sa turezi mult mai repede –te trag ceilalati in jos. Mai probabil este ca numeroase firme sa isi mareasca marjele de profit decat sa investeasca.
  • – este riscant pentru cresterea economica sa operam modificari fiscale care ar micsora sever cheltuieli bugetare din dorinta de a compensa impactul relaxarii fiscale; se subestimeaza rolul bugetului public in sustinerea cererii agregate, a productiei, inclusiv a celei private.Ajungem astfel la anul 2014, care a consemnat un surplus in executia bugetara pana in luna noiembrie. Cu anevoie s-a ajuns la un deficit bugetar consolidat putin sub 2% din PIB printr-o explozie de cheltuieli la finele anului.

Sunt constatari importante de facut privind anul 2014:

  • – descurajarea unor cheltuieli, probabil fara impact economic semnificativ, sau fara temei, nu a impiedicat PIB-ul sa creasca cu cca. 2,8%; deci sunt rezerve de eficienta mari in economie si in utilizarea banului public (resurse erau/sunt “sifonate”)
  • – “efectul DNA”, posibil si alte cauze, au produs o « corectie » in executia bugetara care poate avea durabilitate in masura in care obliga pe cei ce cheltuiesc banul public la responsabilitate; ar fi vorba aici de o schimbare majora de conduita si ethos ca functionar public.

Intrebarea cheie rezultata din experienta anului trecut este daca a avut loc o echilibrare, de facto, mai puternica a bugetului –in pofida deficitului de 1,9% din PIB consemnat finalmente, care a fost realizat si prin efectuarea unor cheltuieli mutate din 2015.

Sunt doua intrebari derivate: a/ daca era posibil sa fie terminat anul financiar 2014 cu un deficit, sa zicem, intre 0,5-1% din PIB; b/ daca un asemenea rezultat bugetar ar fi durabil? Ceea ce ar insemna un deficit structural de sub 0,5% din PIB.
Daca la ambele raspunsuri se poate raspunde afirmativ in mod plauzibil sunt sanse mai mari ca masuri fiscale intentionate sa nu atace echilibrul bugetului in dinamica.
Dar, contrafactualul nu exista si ipoteze, mai mult sau mai putin speculative, sunt de folos limitat. Sa nu omitem, totodata, ca exista presiuni pe buget mai putin vizibile.

Exista insa o modalitate de certificare a supozitiei de mai sus si de a raspunde la intrebarea cheie formulata, astfel ca graba sa nu strice treaba. Primele doua luni din 2015 indica un surplus in executia bugetara. Este probabil ca “efectul” mentionat mai sus si alte cauze banuite sa actioneze in continuare si sa avem si o colectare fiscala mai buna in derulare.

Dar merita si trebuie sa asteptam pana la cel putin jumatatea anului pentru a verifica o schimbare de fond in executia bugetului pe latura cheltuirii banului public si in colectarea de impozite si taxe. Daca executia bugetara este mai buna decat cea programata se creaza spatiu bugetar pentru aplicarea unor schimbari fiscale.

Ramane o dilema: daca spatiul fiscal aditional creat sa fie utilizat pentru cheltuieli publice necesare (ex. educatie si sanatate, investitii), sau sa insemne reduceri de taxe si impozite. Oricum, este intelept sa se astepte cel putin jumatatea anului, dupa care sa se procedeze la aplicarea unor masuri bine cantarite prin prisma evaluarii impactului fiscal.

Faptul ca noul cod fiscal este trimis in Parlament (si nu este adoptat prin ordonanta de urgenta) ar favoriza dezbaterea sa pragmatica si matura si ar oferi ragaz pentru a vedea mersul executiei bugetare in 2015. Asa ar fi bine si din perspectiva favorizarii unei finalizari pozitive a acordului cu UE si FMI.

Comisia Europeana si FMI nu au de ce sa fie contra unor schimbari fiscale rationale; aceste institutii sunt in dezacord cu ceea ce poate afecta echilibrul bugetar si obiective pe termen mai lung. Drept este ca si expertii lor pot avea estimari si pareri discutabile; nimeni nu este infailibil, ca persoana sau ca institutie. Tocmai de aceea, un dialog cu argumente si deschis ofera sanse de “win-win” mai mari. Romania are suveranitate fiscala.

Dar apartenenta la Uniune reclama un dialog profesionist si clar cu partenerii, chiar daca exista divergente conceptuale..Un astfel de dialog ar permite si discutarea unor aspecte precum “tax avoidance” practicat de companii internationale prin preturi de transfer, conduita unor companii straine ce controleaza utilitati publice (nerespectarea angajamentelor asumate), practici abuzive ale industriei farma si distribuitorilor de medicamente, etc.

Cat priveste MTO (obiectivul de deficit pe termen mediu), cand ai o executie bugetara ca cea de anul trecut este dificil sa ceri o revedere a orizontului de timp, mai ales daca am asista la durabilizarea executiei bugetare mai bune. Afirm aceasta desi cred ca ratiuni de securitate, care privesc nu numai Romania, ar trebui sa permita statelor UE alocari suplimentare pentru aparare –care sa se vada, eventual, in modificarea MTO. O executie bugetara mai buna ar elibera totodata resurse pentru co-finantarea de proiecte ce folosesc fonduri structurale si de coeziune.

Intr-o lume cu atatea incertitudini, de ordin economic si geopolitic, cu o Europa inca suferinda, este bine sa aparam cu strasnicie poate cea mai aratoasa stare macroeconomica din ultimele doua decenii, chiar daca datoria publica s-a triplat la cca 39% in 2014, fata de nivelul din 2008. Este nevoie de viziune si indrazneala in politica economica, in cea bugetara, in schimbari fiscale. Dar este bine sa ne masuram pasii si sa nu ne hazardam.

Un nou cod fiscal, dupa dezbateri serioase in Parlament si avand in vedere ce are sens si este posibil sa fie facut in conditiile date, poate fi aplicat dupa ce am vedea daca exista schimbari de fond in executia bugetara. Daca acestea sunt, apare automat spatiu bugetar credibil, care ajuta aplicarea unor schimbari fiscale.

***

Daniel Dăianu, fost ministru de finante si membru in Consiliul de Administratie al BNR. Opiniile exprimate sunt personale si nu angajeaza BNR.

Sursa: cursdeguvernare.ro

Ultima ora:

ObservatorAneta Bogdan: Meaning 2021

PoliticLudovic Orban, despre comunicarea în Coaliţie: Nu fac bine declaraţiile polemice, coeziunea în comunicare e esenţială

EconomieCorina Popescu: Electrica anunță finalizarea primei etape a fuziunii prin absorbție a celor trei companii de distribuție a energiei electrice din cadrul Grupului

ExternRobert Lupițu: Președintele Klaus Iohannis îl decorează pe ambasadorul american Adrian Zuckerman pentru implicarea în dezvoltarea Parteneriatului Strategic România – SUA

SocialVictor Negrescu: Recomandări pentru sprijinirea educației și reducerea decalajelor

EvenimenteRăzvan Orășanu: Vrem să creăm un program săptămânal – un soi de mix de conferințe dedicate subiectului și webinarii dedicate profesorilor, toate legate de digitalizarea în educație

CulturaCristina Popescu: ZIUA CULTURII NAȚIONALE. 150 DE ANI DE LA PRIMA SERBARE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI

EditorialAneta Bogdan: Meaning 2021



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe