Matei Bogdan
Publicat în 15 aprilie 2020, 13:57 / 74 elite & idei

Daniel Dăianu, Valentin Lazea: Economia în vremea coronavirusului. De ce „banii din elicopter” sunt o idee tot mai tentantă

Daniel Dăianu, Valentin Lazea: Economia în vremea coronavirusului. De ce „banii din elicopter” sunt o idee tot mai tentantă

În încercarea Guvernelor de a găsi soluții pentru a repune pe picioare economiile lovite de efectele pandemiei de coronavirus, apare tot mai des și ideea aruncării „banilor din elicopter”. Riscurile nu sunt însă de neglijat.

În prezent, noțiunea de „bani din elicopter” este folosită pentru a explica măsurile luate de guverne privind ajutorarea financiară a oamenilor cât timp economia este blocată din cauza pandemiei de coronavirus.

Economiștii au considerat multă vreme „banii din elicopter” ca fiind o soluție radicală, neconvențională, pe care băncile centrale ar putea să o folosească pentru a salva economiile slăbite. Conceptul a fost lansat, la finalul anilor 60, de Milton Friedman, laureat al Premiului Nobel pentru Economie, folosindu-l pentru a descrie efectele politicii asupra inflației.

Deși nu există o definiție standard, aruncarea „banilor din elicopter” a fost asociată cu ideea că băncile centrale pot porni tiparnița de bani iar, prin intermediul Guvernelor, distribuie sume mari de bani populației pentru a stimula consumul. Scopul este ajutarea unui anumit sector privat în momentul în care dobânzile se apropie de zero, dar economia nu dă semne de revenire. Practic, astfel sunt ocolite băncile comerciale și finanțarea monetară a economiei s-ar face direct.

  • Milton Friedman descria cum banii tocmai tipăriți ar putea fi aruncați din elicopter drept un eveniment unic, care nu se va mai repeta niciodată: „Să ne imaginăm că, într-o zi, un elicopter zboară deasupra unei comunități și aruncă bancnote în valoare de o mie de dolari din cer, bani care sunt rapid colectați de membrii comunității (…) Încercările oamenilor de a cheltui mai mult decât primesc vor fi frustrante, dar în acest proces aceste încercări vor crește valoarea nominală a bunurilor și serviciilor”.

Economiști importanți, precum Nouriel Roubini, cel care a prevăzut criza financiară din 2008-2009, crede că pentru a evita un scenariu similar Marii Crize de la finalul anilor ’20, guvernele ar trebui să lanseze pachete cu stimulente financiare consistente, inclusiv „bani din elicopter”, adică bani cash distribuiți populației.

De altfel, administrația americană a anunțat că intenționează să acorde o mie de dolari fiecărui american, în timp ce guvernul din Hong Kong a acordat cetățenilor de peste 18 ani un stimulent financiar echivalentul a 1.200 de dolari de persoană. De asemenea, Singapore ar urma să acorde populației între 100 și 300 de dolari, o singură dată. În plus, Spania a stabilit recent introducerea unui venit universal de bază, iar Marea Britanie a spus că ia în calcul o măsură similară.

Costurile foarte mari ale pandemiei de coronavirus schimbă drastic experimentul de șapte ani al Japoniei menit să salveze economia niponă de la o bombă cu ceas a datoriilor, în timp ce temerile legate de recesiune fac ca tot mai mulți să ceară „bani din elicopter”, altfel spus cheltuieli nelimitate susținute de banca centrală, scrie Reuters.

Ideea, care devine tot mai populară în multe state, ar putea fi periculoasă pentru Japonia, în contextul în care are o datorie de circa 1,35 de mii de miliarde de dolari, una dintre cele mai mari dintre națiunile industrializate.

De partea cealaltă, în Iranda, guvernatorul Băncii centrale, Gabriel Makhlouf, a spus, recent, că această măsură prin care s-ar oferi bani gratis cetățenilor nu este o una potrivită pentru a lupta împotriva coronavirusului, ci mai degrabă trebuie o măsură prin care doar anumite firme și anumite categorii ale populației să poată beneficia de susținere financiară.

De asemenea, și guvernul Elveției a avertizat companiile că nu vor avea niciun fel de program care să susțină aruncarea „banilor din elicopter”. Executivul din Țara Cantoanelor lucrează la sprijinirea directă a companiilor afectate de scăderea cererii ca urmare a pandemiei, dar nu va adopta un program amplu de stimulare.

Nimic nu e gratis

Cu toate că economiștii recunosc că este o nevoie acută ca guvernele să ajute persoanele aflate în dificultate, atrag atenția că înainte ca băncile centrale să pornească mașina de printat bani trebuie să ia în considerare riscurile, în principal inflația foarte mare și creșterea nelimitată a datoriilor guvernamentale, arată o analiză Reuters.

În primul rând, inflația, fiindcă în timpul pandemiei oamenii tind să își raționalizeze cheltuielile, și atunci toți acești bani aruncați din elicopter nu vor ajunge în piață.

După ce va trece pandemia, oamenii vor ieși probabil din case și vor începe să cheltuiască, însă dacă partea de producție nu se mișcă la fel de repede, nu vor mai fi lucruri de cumpărat, scrie Reuters. Pentru a face față costurilor în creștere, oamenii vor face presiuni pentru creșterea pensiilor și salariilor.

Potrivit analizei Reuters, în acest moment apare riscul folosirii din nou a banilor din elicopter, deși Friedman vorbea despre o unică astfel de intervenție, fiindcă guvernele pot descoperi că finanțarea se poate obține foarte ușor.

„Concluzia este că, odată ce guvernele vor descoperi cât de ușor este să-și finanțeze planurile de cheltuieli, va fi greu să se abțină. Politicienii populiști din ziua de azi ar putea reacționa cu bucurie la ideea că nu trebuie să ia decizii grele cu privire la cheltuirea banilor și de unde să-i obțină”, potrivit Reuters.

România și banii din elicopter

Totuși, această măsură este, la limită, una excepțională și nici nu se poate aplica în toate statele, în special în cele emergente, așa cum este România, pe care lupta împotriva coronavirusului a prins-o cu cel mai mare deficit bugetar din UE și cu mari dezechilibre bugetare care s-au accentuat în ultimii trei ani.

Nevoia unui colac de salvare este cu atât mai mare. De pildă, recent, mai mulți oameni de afaceri au cerut Guvernului un pachet de asistență financiară de 30 de miliarde de euro, adică 15% din PIB. Președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România, Florin Pogonaru, spunea, pentru Europa Liberă, că nu crede că este un lucru „realist”.

De asemenea, și economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, îndemna Guvernul să reziste cererilor de a imita măsurile luate de statele dezvoltate, chiar dacă este un an electoral, fiindcă lărgirea deficitului sau a datoriei statului ar putea întârzia perioada de revenire la normal.

El sublinia, într-un articol, că măsurile de stimulare fiscală „de o magnitudine nemaiîntâlnită” aplicate de statele dezvoltate pentru a combate efectele pandemiei au creat impresia în statele emergente că „legile economice pot fi suspendate și că, la urma urmei, există «prânz gratuit» (free lunch) pentru care să nu plătească nimeni, nici în prezent, nici în viitor”.

Valentin Lazea mai explica că și statele dezvoltate care iau acum decizii catalogate drept „extravaganțe fiscale” vor plăti un cost exorbitant. Economistul-șef al BNR mai argumenta că, deși vor exista fonduri europene care vor avea caracteristici de granturi, „sumele cu adevărat importante vor veni sub forma de împrumuturi, purtătoare de dobândă și cu condiționalități atașate”.

La rândul său, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal sublinia că statul român poate lupta împotriva noului coronavirus prin introducerea unor scheme de sprijinire, dar nu „cum se practică în alte părţi, parcă fără limite (inclusiv „bani din elicopter”, ca în SUA); el poate „ţinti”, poate drămui şi aloca cât mai raţional resursele proprii şi împrumutate”.

Practic, explică Daniel Dăianu, în acest mod creșterea deficitului bugetar ar fi legată strict de lupta împotriva Covid-19, de combaterea șomajului și de sprijin pentru unele activități economice.

„Sprijinul statului să fie ţintit, nu acordat la toată lumea, fiindcă trebuie să protejăm bugetul public; tentaţia de a nu plăti dările este mare şi atunci când se poate plăti. Nu trebuie să scăpăm baierele pungii publice din mână; renunţarea la creşteri de venituri individuale, ce ar fi cheltuieli permanente pentru buget; creditul furnizor este foarte important în România şi ar fi bine ca firmele să poată monetiza creanţe la bănci, pe lângă garanţii de stat pentru capital de lucru şi investiţii”, mai spune președintele Consiliului Fiscal.

https://romania.europalibera.org/

Ultima ora:

ObservatorLudovic Orban: România are o şansă uriaşă. Avem oportunităţi pe care mulţi nici măcar nu le-au identificat

PoliticLudovic Orban: România are o şansă uriaşă. Avem oportunităţi pe care mulţi nici măcar nu le-au identificat

EconomieRăzvan Nicolescu: Mizele regionale ale jocurilor din energie (Op-ed)

ExternDan Mihalache: Nu uitați să aplicați în următoarea perioadă pentru a vă proteja dreptul curent de a locui, munci și studia în Marea Britanie

SocialGeorge Butunoiu: Realitatea la zi – Minte-mă frumos! Mituri și ipocrizie în lumea corporatistă – George Butunoiu

EvenimenteMarian Murguleț: Videoconferința „Digitalizarea României și Tehnologia 5G” / „Cartea electronică de identitate va face ireversibilă transformarea digitală a României”

CulturaCristina Popescu: Romfilatelia introduce în circulație joi, 2 iulie 2020, emisiunea de mărci poștale Animale tip leopard

EditorialMirela Iovu: Efectele disruptive ale COVID-19. Digitalizarea, noul model de afaceri in contextul pandemiei



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe