Matei Bogdan
Publicat în 13 noiembrie 2019, 19:51 / 57 elite & idei

Daniel Sandu, despre surprizele ce pot apărea în turul II: „Nu este un candidat entuziasmant, ce aduce oameni la vot“

Daniel Sandu, despre surprizele ce pot apărea în turul II: „Nu este un candidat entuziasmant, ce aduce oameni la vot“

Daniel Sandu, cercetător la Institutul European Universitar din Florența, spune că Viorica Dăncilă nu poate mobiliza alegătorii indeciși în turul II. Pe de altă parte, faptul că Iohannis e cotat cu șanse mult mai mari decât fostul premier poate demobiliza o parte din electorat să se prezinte la vot, pentru că șeful statului „nu este un candidat entuziasmant“.

Dan Barna a obținut mai puține voturi decât partidul său la alegerile din mai, pentru că n-a știut să se diferențieze de Klaus Iohannis, crede sociologul Daniel Sandu. Mai mult, cercetătorul spune că liderul USR nu a reușit să-i convingă pe vârstnici și pe oamenii cu studii elementare, pentru că programul său politic nu a fost îndreptat către nevoile lor. Pentru turul II, sociologul spune că Dăncilă nu va reuși să atragă votanții indeciși, ci doar electoratul lui Mircea Diaconu. În același timp, electoratul de dreapta s-ar putea să se mobilizeze mai puțin fiindcă Iohannis nu e un candidat care să entuziasmeze oamenii să vină la vot, chiar dacă USR-Plus a anunțat că îl susține pe șeful statului.

-Reporter Libertatea: Cum vă explicați că Viorica Dăncilă a ajuns în turul II, având în vedere că ultimele sondaje IMAS o plasau pe locul III sau IV? -Daniel Sandu: În general, pentru predicțiile electorale e mai util să ne bazăm pe rezultate anterioare decât pe estimări din sondaje, care pot fi problematice din mai multe motive. Dacă ne uităm la rezultatele de la alegerile din mai 2019, faptul că Viorica Dăncilă a terminat pe locul 2 nu ar trebui să fie deloc surprinzător.

Voturile pe care aceasta le-a primit în diverse județe corelează 90-95% cu numărul de voturi primite de PSD la alegerile din mai. În mai, rezultatul PSD a fost considerat catastrofal, iar în noiembrie, practic același rezultat este considerat excelent. Această situație ne arată două lucruri: 1. Structura partidelor este mult mai rezistentă decât am vrea să credem, iar PSD a fost prea mulți ani cel mai mare partid din România pentru a se dezintegra în doar câteva luni.

2. Foarte probabil România trece în acest moment printr-o schimbare majoră demografică, socio-economică, care poate să modifice total, în câțiva ani, puterea politică a partidelor vechi. Candidatul care nu s-a diferențiat de Iohannis

-Unde a greșit, dacă se poate spune asta, candidatul Dan Barna? -Greșeala cea mai mare a candidatului USR-Plus a fost să creadă că diferența dintre sine și Klaus Iohannis este la fel de evidentă precum este diferența dintre PNL și Alianța USR-Plus.
Dacă PNL a fost de mai multe ori prezentat ca „parte din aceeași mizerie“, candidatul Klaus Iohannis a fost văzut ca un element progresist din partidul liberal, astfel încât diferențele dintre el și un reprezentant USR-Plus n-au fost evidente.
-De ce credeți că mesajul lui Dan Barna nu ajunge la vârstnici sau la cetățenii cu studii elementare? -Dan Barna a condus o campanie energică prin România, probabil cea mai energică dintre candidații principali. A cunoscut mulți oameni, din toate categoriile sociale, s-a făcut cunoscut, s-a prezentat bine la nivel personal. De fapt, cred că a reușit să facă niște punți și către segmentele sociale mai greu de atins, precum vârstnicii și cetățenii cu studii primare/medii. Problema a fost că această legătură personală nu a fost dublată și de o legătură de politici publice sau acțiuni.
Nu a fost strict o problemă de propuneri prea complicate pentru a fi înțelese, cât o modalitate intransigentă a unor membri USR-Plus din Parlament de a se raporta la creșterea pensiilor, la asistență socială sau alte probleme sociale. Oamenii au votat mai degrabă cu gândul la acțiunile trecute ale Alianței USR-Plus către ei. 
Și această mobilizare scăzută este evidentă și în comparația cu alegerile europarlamentare. 
Conform cercetării IRES, Dan Barna a obținut cam la fel de multe voturi precum în mai din partea celor cu educație terțiară, dar catastrofal mai puține din partea celor cu educație medie și primară – 65% în mai versus 48% în noiembrie.
Votanții lui Iohannis și Dăncilă, deja deciși  -Cum putem interpreta votul masiv în favoarea lui Klaus Iohannis? -Klaus Iohannis a beneficiat de redistribuirea voturilor din interiorul polului politic anti-PSD, format în jurul PNL/USR-Plus. Practic, competiția în acest pol a fost între doi candidați nu foarte entuziasmanți, nu foarte diferiți în termeni de viziune politică, dintre care unul avea mai multă experiență politică și era văzut cu mai multe șanse de a câștiga. Dan Barna nu a îndrăzit să se prezinte ca foarte diferit, iar lucrurile diferite pe care le-a prezentat nu au avut tracțiune.
Peste această percepție de echivalență s-a așezat și reportajul RISE, care chiar dacă n-a avut efecte directe majore, probabil a scăzut din mobilizarea unor alegători ai Alianței, și trecerea moțiunii de cenzură, ce a fost asociată în primul rând cu Klaus Iohannis și PNL.
A primit voturi în special de la populația din orașe cu peste 200.000 de locuitori, cu educație terțiară, pentru care astfel de mize simbolice au fost importante. Pentru populația generală, miza turului 2 fără PSD nu a mobilizat mult. Oricum, și în această miză simbolică, mesajul subliminal era, în esență, „OK, Președinte Klaus Iohannis, dar și Alianța în turul 2”. Având în vedere că rezultatul final era oricum Klaus Iohannis, probabil mulți alegători ai polului au preferat să scurteze procesul. În plus, exit-poll-ul arată că aproape două treimi dintre cei care au votat Iohannis și Dăncilă erau deciși asupra acestei decizii de vot înainte de campania electorală. Pentru a depăși această problemă, Dan Barna avea nevoie să mobilizeze non-votanți, nu să-i convingă pe cei  care aveau o opțiune deja.
În ciuda creșterilor de salarii și pensii, PSD a pierdut din electorat -Cum vedeți prezența la vot comparativ cu alegerile europarlamentare? Dar cu primul tur al prezidențialelor din 2014? -Alegerile prezidențiale din 2019 au fost mai similare cu alegerile europarlamentare din 2019 decât cu prezidențialele din 2014. Chiar și prezența la vot a fost aproape identică. În alegerile din 2014, prezența la vot în mediul rural a fost mai mare decât cea din urban, pe când în ambele alegeri din 2019 prezența la vot din urban a fost mult mai ridicată decât cea din rural.
Motivele sunt probabil multe, unele dintre ele structurale, precum migrația, îmbătrânirea, dar poate cel mai tangibil motiv este că PSD pare a fi pierdut mult din sprijinul său tradițional.
În schimb, apare o creștere modică a mobilizării urbane, o creștere semnificativă a mobilizării alegătorilor sub 35 de ani și a demograficului femei de toate vârstele. Diaspora a învățat că implicarea sa politică poate produce o schimbare
-Peste 675.000 de români din diaspora au votat la aceste alegeri. Căror factori li se datorează această evoluție? -Conform Eurostat, în UE locuiesc 3-4 milioane de români. Pentru aceștia, costurile de a se informa despre politică și a vota sunt mult mai mari decât pentru românii din țară. Ei nu merg la vot la 200 de metri de casă, ci deseori au nevoie să se deplaseze în alte localități. Recordul anterior pentru votul în Diaspora fusese de 400.000 de voturi, iar acum am avut aproape dublu. Această creștere o pun pe seama a doi factori diferiți și foarte importanți, ce caracterizează această posibilă nouă epocă politică din România: 1. Există partide politice, noi sau vechi, ce sunt diferite între ele și acoperă mai bine plaja de nevoi ale electoratului;
2. Prin expunerea repetată la proteste și mișcări civice sau politice, alegătorii români au înțeles că pot influența deciziile politice din țară. Tendința de creștere a participării politice ar putea foarte ușor să crească în continuare, în funcție de percepția despre cât de strânsă va fi competiția dintre Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă.
-La ce să ne așteptăm la alegerile din turul II? -Din punctul meu de vedere, doamna Dăncilă se găsește într-o poziție politică ingrată, din care nu văd cum ar putea ieși. O mobilizare a electoratului mai larg PSD ar fi dificilă, pentru că acest electorat a devenit apatic recent. În plus, o astfel de mobilizare ar putea fi ușor folosită de campania Iohannis pentru a mobiliza tot electoratul anti-PSD, poate într-un mod similar cu alegerile prezidențiale din 2000, între Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor. -Pe de altă parte, capacitatea doamnei Dăncilă de a mobiliza alegători indeciși sau din afara PSD pare foarte scăzută. -Probabil că aceasta ar putea obține o parte importantă din votanții lui Mircea Diaconu din primul tur, pentru a limita proporțiile înfrângerii. În schimb, Klaus Iohannis poate aduna voturi fără probleme de la Dan Barna, Theodor Paleologu, chiar și Kelemen Hunor. În acest moment, percepția generală este că președintele Klaus Iohannis va câștiga fără probleme un nou mandat. Dacă această percepție nu se va schimba, e posibil chiar să vedem o prezență la vot mai scăzută în turul al doilea decât în primul tur.

www.libertatea.ro

Ultima ora:

ObservatorSergiu Manea: Forbes 30 pentru RO30

PoliticIon M. Ioniţă: Bădălău şi ai lui

EconomieSergiu Manea: Forbes 30 pentru RO30

ExternIulian Chifu: Un game changer în Brexit – Raportul serviciilor britanice privind ingerinţele Rusiei în referendumul din 2016

EvenimenteMireille Rădoi: Un produs de diplomație culturală – Femei remarcabile din România și din Peru

CulturaRadu Preda: Organizatorii memoriei

SocialAndrei Stoian: Sistemul de învăţământ românesc a acumulat o serie întreagă de probleme

MoldovaAndrei Vlasceanu: Tragedie antică şi teatru rusesc la Chişinău



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe