OraNoua.ro
Publicat în 9 iulie 2014, 13:49 / 206 elite & idei

Dorel Șandor: Politicul – sursă de riscuri pentru țară

Dorel Șandor: Politicul – sursă de riscuri pentru țară

de Dorel Șandor

Un context politic intern agitat, marcat de două campanii electorale, europarlamentare și prezidențiale, și mai ales o criză regională fără precedent, despre care vom discuta cu altă ocazie, ne îndeamnă să inventariem, fie și sumar, riscurile la care este supusă România. În acest interviu, vă propun să discutăm despre sursele de risc din mediul politic, la adresa României. Mediocritatea clasei politice este o sursă de risc?
Temele pe care am agreat să le discutăm fac parte dintr-un proiect, România 2014 – surse de risc, asupra căruia revin adesea. Ne vom concentra acum pe mediul politic și instituțional care, dincolo de funcțiile sale formale și efective, se manifestă adesea și ca un generator de dificultăți, erori, stări negative în raport cu interesul public, cu așteptările populației, în contrast cu misiunea asumată și angajamentele electorale.
Mediocritatea apare în contradicție cu pretenția, ambiția primară a clasei politice de a se prezenta ca elită. De a-și masca limitele, carențele, deficitul de performanță.
În primul rând, o mediocritate în asumarea identitară. Mediul politic românesc are câteva etichete – social-democrație, liberalism, conservator, umanist. În realitate, social-democrația românească este de fapt o etichetă pentru o categorie largă de noi îmbogățiți, dependenți de structurile administrative și care sunt pricepuți în a face bani, dar prea puțin pricepuți în a face administrație. În măsura în care fac administrație, știu să o facă șmecherește. Nu își asumă de fapt o identitate la nivel de valoare, de credință, de militantism, ci doar pe firma organizației. Liberalii – în România găsești liberali peste tot, chiar și în PNL mai sunt câțiva. Iar acum, la modă e să fii „popular“… Ce banc modest!
O altă componentă care descrie mediocritatea se referă la asumarea reprezentării. În mod firesc, fie că sunt în Executiv, fie că sunt în structurile parlamentare, se presupune că această clasă politică reprezintă pe cineva. În realitate, este un surogat al populismului, sunt speculate nevoi primare ale unor grupuri de populație și aceasta se face de fapt pentru a susține proiecte legate de putere, pentru a se impune, nu pentru a servi.
O a treia componentă este tocmai în asumarea unei conduite competitive. Când e vorba de competiție internă, de exemplu, în procesele electorale, sau de competiție în a gestiona și propune proiecte strategice, lucrurile sunt modeste.
O evitare permanentă a obstacolelor, a încercărilor și o generare de eșecuri permanente la nivel administrativ și la nivelul atingerii unor ținte și angajamente internaționale. Deci, prin rezultate, ne dăm seama că aceste câteva sute, câteva mii de personaje cu insignă politică sunt departe de performanță, de integritate, departe de asumarea unei misiuni la nivel național sau local.

Se pune întrebarea cum reușesc oameni de o calitate atât de îndoielnică să promoveze în funcții de miniștri, secretari de stat? Cine îi recrutează și îi promovează?
Foarte puțini se impun printr-o carieră de succes. Nu întâmplător avem în permanență surpriza unor numiri paradoxale. Fie apar oameni necunoscuți, „omul lui cutare“, fie se fac tranzacții între diversele centre de putere, legitime sau nelegitime, în sistemul politic și aceste numiri sunt pur și simplu rezultatul unor compromisuri și târguri, departe de interesul public. Între grupuri, aripi, aripioare, sunt negocieri pentru susținerea în parlament, se dau posturi în județe, există o întreagă bucătărie a numirii prefecților, a directorilor. Acest tip de numire este tocmai expresia mediocrității. Pentru că, altfel, sunt cazuri în care legislația presupune proceduri de concurs, presupune mai nou rigori, standarde europene, care sunt însă ocolite cu multă abilitate.

În campanii nu se mai discută proiecte politice, nu se mai compară CV-uri, totul pare că se negociază cu primarul, cu baronul local, cu șefi de rețele interlope și cine are resurse financiare reușește să ajungă în parlament.
În România ultimilor ani, alegerile sunt un moment glorios al împărțirii de scaune în parlament și de funcții la nivel județean. Nu întâmplător, toată lumea recunoaște că de fapt stăpânii alegerilor sunt baronii locali de la toate partidele care se implică în competiție. Cei care nu au baroni locali nici nu au performanță electorală. Deci, în realitate, competiția electorală a fost deturnată de la ținte, principii și mecanisme ale democrației la un set de aranjamente politice locale și regionale care asigură un singur lucru: în ce măsură sunt selectați oamenii potriviți pentru a ocupa locuri potrivite și a aplica cerințe potrivite unor grupuri de interese. Aici, de fapt, politicul, în sens democratic, este substituit unui sistem clientelar bazat pe aranjamente și care asigură în anii următori o funcționare a unor proiecte locale complet îndepărtate de interesul public. De aceea, oferta electorală care se face alegătorilor este vagă, generală și marcată de demagogie. Nu întâmplător, avem deja o tradiție a pungii, a plaselor cu mici cadouri, deci este o pervertire și a campaniilor electorale, și a mecanismului electoral. Din această cauză, obținem în final ceea ce investim.

Interviul integral îl puteți citi doar în ediția print a revistei 22, pe care o puteți achiziționa direct de la chioșcurile de ziare sau prin abonament prin poștă sau direct la sediul redacției.

Sursa: http://www.revista22.ro/

Ultima ora:

ObservatorAneta Bogdan: Meaning 2021

PoliticLudovic Orban, despre comunicarea în Coaliţie: Nu fac bine declaraţiile polemice, coeziunea în comunicare e esenţială

EconomieCorina Popescu: Electrica anunță finalizarea primei etape a fuziunii prin absorbție a celor trei companii de distribuție a energiei electrice din cadrul Grupului

ExternRobert Lupițu: Președintele Klaus Iohannis îl decorează pe ambasadorul american Adrian Zuckerman pentru implicarea în dezvoltarea Parteneriatului Strategic România – SUA

SocialVictor Negrescu: Recomandări pentru sprijinirea educației și reducerea decalajelor

EvenimenteRăzvan Orășanu: Vrem să creăm un program săptămânal – un soi de mix de conferințe dedicate subiectului și webinarii dedicate profesorilor, toate legate de digitalizarea în educație

CulturaCristina Popescu: ZIUA CULTURII NAȚIONALE. 150 DE ANI DE LA PRIMA SERBARE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI

EditorialAneta Bogdan: Meaning 2021



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe