Adriana
Publicat în 27 februarie 2013, 17:26 / 92 elite & idei

Doru LIonachescu: Obiectivul central al „Agendei publice pe termen lung a României” trebuie să fie revenirea ţării pe o traiectorie de convergenţă cu UE

Doru LIonachescu: Obiectivul central al „Agendei publice pe termen lung a României” trebuie să fie revenirea ţării pe o traiectorie de convergenţă cu UE
+ Observator

Income Magazine a stat de vorbă cu oameni de afaceri şi analişti care au identificat o serie de obiective esenţiale pentru atingerea acestui scop. Printre acestea se remarcă: dezvoltarea infrastructurii, îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene, a cheltuirii banilor publici, a managementului în companiile de stat şi a competitivităţii economiei, reducerea evaziunii fiscale, a corupţiei şi a costului administraţiei publice, creşterea investiţiilor în capitalul uman, crearea unui fond suveran de investiţii, dezvoltarea pieţei de capital şi a unei politici a cursului de schimb care să fie conectată la economia reală.

Despre România se spun şi se scriu multe, chiar foarte multe. Însă chestiunea care se tot repetă, agasant uneori, este cea referitoare la potenţialul de dezvoltare şi oportunităţile care derivă din acesta.

Cu nostalgie, ni se vorbeşte despre potenţialul imens al terenului arabil care, cândva, ar fi transformat ţara în „grânarul Europei”.

Am fi putut valorifica în acelaşi mod păşunile, livezile şi culturile legumicole. Se fac studii şi se clamează potenţialul colosal al comercializării mierii, cărnii de porc sau de peşte. Dar niciunul dintre acestea nu este atins.
Investiţii în irigaţii şi desecări, în centre de colectare şi de distribuţie private ori de stat nu s-au făcut sau sunt insuficiente. Și de aceea, an de an, Guvernul stă cu ochii pe INMH, aşteptând veştile bune sau rele despre prognoza de precipitaţii, pentru a-şi putea face calculele privind contribuţia în PIB a acestei ramuri economice, cu un potenţial enorm, dar veşnic nevalorificat.
La fel ni se vorbeşte de imensul potenţial turistic. De staţiunile de pe Litoral sau de cele balneo-climaterice, de pârtiile de schi, de mănăstirile Moldovei şi de bisericile fortificate ale Transilvaniei, de culele din Oltenia, de tradiţiile satelor bucovinene, maramureşene sau ale celor din Apuseni. Avem chiar şi un potenţial turistic al patrimoniului arhitectural industrial. Dar valurile de turişti străini nu vin nici vara, nici iarna.
Iar românii care se hotărăsc să-şi urce familiile în maşini pentru a cunoaşte, fără ironie, „frumuseţiile patriei”, aleg strict puţinele variante cu şosele rapide, pentru că despre reţele de autostrăzi este prea devreme încă (după 23 de ani!) să vorbim.
România mai are şi un uriaş potenţial de producere a energiei verzi. Cursuri de apă pe care s-ar putea construi peste 3.000 de microhidrocentrale, zone bine adaptate obţinerii energiei eoliene, a celei fotovoltaice sau geotermale. S-au făcut studii şi calcule din care a rezultat chiar că am putea consuma electricitate strict numai din aceste surse. Dar totul a rămas doar la nivel teoretic.
Despre resursele naturale se poate spune acelaşi lucru. Bogate, dar insuficient valorificate.
O altă direcţie de dezvoltare considerabilă pentru investiţii este dată şi de mărimea pieţei de consum, a doua din Europa Centrală, precum şi de capitalul uman bine instruit.
Dar în niciunul dintre toate aceste domenii nu s-a mers până la capăt. Lipsa de viziune, de imaginaţie, interesele politice de grup sau personale ale celor pe care, generic vorbind, îi numim guvernanţi, au menţinut România – după nivelul PIB/capita – pe locul 26 între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Trebuie totuşi să recunoaştem că am aderat la structurile NATO şi UE. Dar aceste două momente au fost singurele în care societatea românească a părut inspirată de obiective de anvergură.
Măcinată însă de criza din ultimii patru ani, nu şi-a mai putut coagula eforturile către o ţintă comună, cum ar fi fost, de exemplu, adoptarea euro.
Inevitabil, lumea din jur continuă să se mişte cu o viteză din ce în ce mai mare, iar ţările care-şi definesc teme importante reuşesc să rămână în poziţii favorabile în acest joc global al schimbării.
Când a vizitat România, în martie anul trecut, Tony Blair, diplomat, ne încuraja, spunându-ne că este dificil „de prins lumea modernă din urmă” şi ne sfătuia să fim încrezători în potenţialul economic şi politic al ţării. Din păcate, inerţia este mare, iar odată învinsă, rezultatele nu apar imediat. Dar undeva, cândva, o „Agendă publică pe termen lung” trebuie stabilită şi respectată cu stricteţe pentru ca despre România să se scrie doar că este prosperă, competitivă şi inovatoare.

Infrastructură
Pentru Bogdan Ion, Country Managing Partner la Ernst&Young România, o direcţie importantă pentru strategia pe termen lung a ţării ţine de dezvoltarea infrastructurii.

„În primul rând, elaborarea unui plan coordonat – cu un calendar de implementare strict – de îmbunătăţire a infrastructurii României la nivelul standardelor europene este crucial în competiţia pentru investiţii cu ţările din regiune. Corelat cu acest program, este necesară îmbunătăţirea gradului de absorbţie a fondurilor europene disponibile pentru infrastructura de transport, prin asigurarea de co-finanţare din surse de la bugetul de stat. Elaborarea unei strategii privind infrastructura pentru următoarea perioadă de programare, 2014-2020, este, în acest context, foarte importantă”, punctează Country Managing Partnerul de la Ernst&Young România.

În plus, acesta mai spune că, în afară de a fi un factor-cheie pentru competitivitatea economiei româneşti, dezvoltarea infrastructurii naţionale prezintă, de asemenea, perspective solide pentru atragerea investiţiilor.
Concret, Bogdan Ion consideră că există oportunităţi semnificative în punerea în aplicare a modalităţilor de transport intermodal care ar conduce la reducerea costurilor, creşterea eficienţei, crearea de locuri de muncă şi ar diminua impactul asupra mediului al acestui sector.

Convergenţa cu UE
În opinia lui Doru Lionăchescu, preşedintelui companiei de consultanţă în investment banking, Capital Partners, obiectivul central al „Agendei publice pe termen lung a României” trebuie să fie revenirea ţării pe o traiectorie de convergenţă cu UE, printr-o creştere economică robustă şi sustenabilă.

Pornind de la acest obiectiv strategic, preşedintele Capital Partners consideră că măsurile tactice de guvernare trebuie să acopere cel puţin următoarele domenii:

1 Refacerea competitivităţii economiei româneşti, prin investiţii în infrastructura-cheie, educaţie şi cercetare.
2 Reducerea considerabilă a poverii reprezentate de costul administraţiei publice, prin reduceri punctuale – dar consistente – de personal şi reorganizare administrativă.
3 Privatizarea accelerată şi generalizată a activelor căpuşate generos şi falimentate astăzi de statul român, printr-un consens politic solid, pe baza unui program de privatizare întins pe 3-5 ani.
4 Contracararea efectelor devastatoare ale involuţiei demografice a populaţiei României, printr-o politică inteligentă de imigraţie şi de readucere acasă a emigranţilor români, simultan cu măsuri imediate de recalibrare a costului asistenţei sociale.
5 O curajoasă politică de stimulare, chiar de pionierat, în domeniul noilor tehnologii energetice revoluţionare – gazele de şist, exploatarea fractală şi off-shore.
6 O politică a cursului de schimb conectată la economia reală, prietenoasă cu adevăraţii creatori de valoare economică, nu cu consumatorii.
7 Reconectarea României la noua geopolitică a fluxurilor de capital, la nouă realitate a unei lumi multi-polare, în care sursele prosperităţii şi pieţele nu se mai găsesc doar în Occident.

O piaţă de capital bine dezvoltată
Pentru managerul Fondului Proprietatea, Greg Konieczny, este nevoie de ordine în companiile de stat, de sprijin pentru dezvoltarea pieţei de capital şi de identificarea unui mecanism pentru o mai bună absorbţie a fondurilor UE.

Lista de obiective:
1. Privatizare
„Anul trecut, am avut parte de mai multe exemple puternic mediatizate de proprietate de stat şi echipe de management numite politic, care au avut consecinţe dezastruoase pentru sănătatea financiară a unor întreprinderi. Companii mari, cum ar fi Hidroelectrica şi Oltchim, nu ar fi trebuit niciodată să se regăsească în situaţia de anul trecut, dacă ar fi existat echipe de management impulsionate de obţinerea de profit. Din păcate, la fel ca peste tot în lume, scopul statului în calitate de acţionar nu este profitabilitatea”, explică Greg Konieczny.
Din punctul său de vedere, într-o companie privată, acţionarii pun presiune pe management pentru transparenţă, profitabilitate şi competitivitate şi, drept urmare, aceste societăţi pot prospera şi se pot dezvolta la potenţialul lor adevărat. „Noi credem că o mult prea mare parte din economia României este deţinută încă de stat, iar această situaţie ar trebui să se schimbe pentru ca ţară să prospere. Chiar şi companiile «strategice» pot fi privatizate, aşa cum au fost privatizate cele din multe alte ţări ale Europei Centrale şi de Est.
Sectoare strategice, cum ar fi sectorul energetic, pot fi protejate prin legi şi reglementari, nu neapărat prin proprietatea statului”, opinează managerul Fondului Proprietatea.

2. Dezvoltarea pieţei de capital
„Nu mă pot gândi la o economie importantă fără o piaţă de capital bine dezvoltată. Pentru o ţară de dimensiunea sa, piaţa de capital din România este prea mică, oricum ar fi măsurată, cu doar câţiva emitenţi care se află pe radarele investitorilor internaţionali. Pentru ca economia ţării să progreseze, această situaţie trebuie, de asemenea, să se schimbe. Privatizările pot ajuta în acest domeniu, dar şi alte progrese sunt necesare”, consideră Greg Konieczny.
De exemplu, arată acesta, companiile private din România se bazează în prezent numai pe bănci pentru finanţarea investiţiilor, chiar dacă fondurile mutuale şi de pensii locale ar putea oferi finanţare companiilor bine administrate – fie prin capital, în schimbul acţiunilor, fie prin obligaţiuni – în vederea sprijinirii creşterii economice şi a extinderii, chiar şi dincolo de graniţele României. Atât companiile private, cât şi cele de stat, sunt în măsură să obţină o astfel de finanţare prin emiterea de noi acţiuni sau obligaţiuni, dar, din păcate, un număr nesemnificativ dintre acestea a făcut acest lucru de-a lungul ultimilor ani şi, drept urmare, managerii locali de active au fost obligaţi să caute alte ţări pentru a investi. „Conducerea actuală a BVB are planuri de a schimba acest lucru, în scopul de a face bursa mai vizibilă şi mai accesibilă, atât pentru emitenţi, cât şi pentru investitorii străini, dar şi existenţa unei legislaţii este, de asemenea, necesară pentru a sprijini aceste eforturi”, adaugă managerul Fondului Proprietatea.
3. O mai bună absorbţie a fondurilor UE O altă prioritate pentru ţară ar trebui să fie identificarea unui mecanism de absorbţie a fondurilor europene mai rapid şi mai eficient. „Acestea sunt fonduri care sunt disponibile şi nu ar trebui să fie irosite din cauza birocraţiei. Țările din Europa Centrală şi de Est au reuşit cu ajutorul lor să îşi modernizeze infrastructura din epoca comunistă, pentru a o alinia la standardele europene. De ce nu ar face şi România la fel? ”, spune, în concluzie, Greg Konieczny.

Eficienţă în cheltuirea banilor publici
„Agenda publică a României pe termen lung” ar trebui să rezolve patru probleme care afectează ţara noastră în acest moment, în opinia economistului şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru.
Reducerea evaziunii fiscale, îmbunătăţirea eficienţei cheltuirii banilor publici, absorbţia fondurilor UE şi formularea transparentă a bugetului de investiţii publice sunt priorităţile României.
1 Reducerea evaziunii fiscale – „Dacă România ar colecta impozitele şi taxele pe care le are la maxim, ar avea venituri bugetare ca procent din PIB foarte aproape de media europeană. O reformă profundă a administrării taxelor şi impozitelor în România, ţintită în direcţia creşterii gradului de colectare a taxelor, este absolut necesară”, afirmă Ionuţ Dumitru.
2În ceea ce priveşte cheltuielile bugetare, acesta arată că prioritatea esenţială pentru anii următori este îmbunătăţirea eficienţei cheltuirii banilor publici. „Rezervele de eficienţă pe partea de cheltuieli bugetare sunt foarte mari. Spre exemplu, România a avut cea mai mare alocare pentru cheltuieli de investiţii ca procent din PIB – şi ca procent din total venituri bugetare – dintre toate ţările UE în perioada 2001-2012, dar, cu toate acestea, rezultatele au fost modeste, România având încă cea mai slabă infrastructură din UE.
Acest exemplu arată în mod clar că banii au fost cheltuiţi ineficient”, precizează economistul şef al Raiffeisen Bank
3În anii următori, ca urmare a noului pact fiscal, deficitele bugetare maxime permise vor fi mult mai mici, iar absorbţia fondurilor UE apare ca o soluţie de stimulare a economiei în condiţiile unui spaţiu mult mai limitat la nivelul politicii fiscal-bugetare şi a dimensiunii reduse a stabilizatorilor automaţi. „Din păcate, până acum, performanţa României în termeni de absorbţie a fondurilor UE este foarte slabă. Țara trebuie să aibă ca prioritate zero creşterea urgentă şi substanţială a absorbţiei fondurilor UE. În plus, constrângerile bugetare impuse de compactul fiscal reclamă o dată în plus necesitatea îmbunătăţirii eficienţei cheltuielilor bugetare, în special a celor legate de investiţiile publice şi achiziţiile de bunuri şi servicii”, explică analistul.
4Formularea transparentă a bugetului de investiţii publice pornind de la o analiză a portofoliului existent de proiecte şi raţionalizarea acestuia prin identificarea celor prioritare, concomitent cu alocarea pe bază multi-anuală a finanţărilor aferente, este un element esenţial, în opinia economistului şef al Raiffeisen Bank, pentru utilizarea eficientă a resurselor disponibile.

Refacerea potenţialului intern al economiei
Pentru „Agenda Publică a României pe termen lung”, Andrei Rădulescu, Senior Investment Analyst la compania de servicii de investiţii financiare SSIF Broker, propune măsuri care să vizeze refacerea potenţialului intern al economiei, puternic afectat de valurile Marii Recesiuni şi de consecinţele acestora.
1 „În primul rând, trebuie tratată problema generării de capital autohton, iar în acest context, dezvoltarea pieţei de capital, prin reforme structurale, devine imperativ necesară”, punctează Andrei Rădulescu.
Pentru aceasta, analistul consideră că trebuie tratate atât latura cererii, cât şi cea a ofertei de pe piaţa internă de capital: încurajarea investiţiilor la bursă, cultivarea cultului investiţional pe bursă, crearea unui fond suveran de investiţii, cu expunere inclusiv pe companiile listate; crearea unor companii mixte (public-private) în sectoare strategice ale economiei – energie, infrastructură, agricultură şi listarea acestora pe piaţă; creşterea gradului de transparenţă a companiilor listate; continuarea listărilor de pachete la companii de stat.
2 În al doilea rând, dar în strânsă legătură cu primul punct, analistul mai consideră că sunt necesare măsuri pentru ameliorarea capitalului uman: investiţii mai ample şi mai performante în cercetare-dezvoltare, încurajarea inovării.
3 Nu în ultimul rând, Andrei Rădulescu atrage atenţia că sunt necesare măsuri în direcţia creării unui brand de ţară, prin investiţii în sectoare care pot genera exporturi de bunuri şi servicii competitive pe mapamond.

Stabilitate financiară
Obiectivul esenţial pentru anii ce vin îl reprezintă, în viziunea lui Florin Eugen Sinca, analistul BCR, creşterea economică în condiţii de stabilitate financiară.
„Este esenţial ca România să găsească resurse pentru creşterea PIB-ului potenţial de la o valoare de 1-2%, în prezent, spre 3-4%, în viitor. Beneficiile unei creşteri economice sustenabile sunt multiple şi se manifestă atât pe plan economic, cât şi social: îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei, convergenţa reală spre standardele zonei euro şi reducerea decalajelor în perspectiva adoptării monedei unice, creşterea economisirii interne şi diminuarea dependenţei de fluxurile externe de capital, creşterea volumului resurselor publice aflate la dispoziţia guvernului pentru investiţii”, detaliază Florin Sinca efectele unei concentrări a eforturilor spre obţinerea creşterii economice.
În opinia sa, acest obiectiv esenţial trebuie însoţit de aducerea şi apoi menţinerea inflaţiei sub nivelul de 3,5%, pentru ca majorările de venituri să nu fie erodate de creşterile de preţuri şi pentru menţinerea unui mediu de afaceri prielnic. Potrivit analistului BCR, cadrul legislativ trebuie orientat către susţinerea întreprinzătorilor români şi străini, iar mediul politic trebuie să rămână stabil. „Agricultura şi industria alimentară, turismul, investiţiile în infrastructură în parteneriat public-privat, sectorul serviciilor IT&C sau cel energetic sunt doar câteva domenii care pot aduce
creşterea economică dorită în următorii ani”, conchide Florin Sinca.

Formarea unei elite manageriale
O posibilă direcţie strategică pentru România ar putea fi reprezentată de finanţarea unui program coerent de formare a unei elite manageriale, oameni care treptat să preia managementul companiilor româneşti pentru a dezvolta un mediu de afaceri sănătos şi prolific pentru economie, este de părere Andrei Cionca, asociat fondator al companiei „Casa de Insolvenţă Transilvania”.

„Cred că una dintre principalele probleme ale economiei româneşti este lipsa unei culturi şi experienţe manageriale”, avertizează aceasta. La fel de importantă este, în opinia sa, şi crearea unui program de dezvoltare a infrastructurii rutiere la nivel naţional pentru următorii 20 de ani, care să fie agreat de toate partidele politice şi care să nu poată fi modificat fără justificări temeinice. „Oraşe importante, precum Braşovul, de exemplu, nu se pot dezvolta din cauza infrastructurii rutiere precare care le leagă, sau mai mult le separa, de restul ţării”, punctează Andrei Cionca. În al treilea rând, dar nu şi în ultimul, pentru specialistul în insolvenţă ar fi necesară şi trasarea unei direcţii strategice privind înăsprirea sistemului de sancţionare asupra conflictelor de interese.

Educaţia şi antreprenoriatul
În perioada recentă, România a pierdut teren în cele două mari clasamente internaţionale care definesc naţiunile: Raportul Competitivităţii Globale al World Economic Forum şi Raportul Doing Business al Băncii Mondiale.
„Cu toate eforturile de remodelare a administraţiei sau de reducere a gradului de corupţie, percepţia generală privind eficienţa şi transparenţa în mediul public tinde să fie reţinută sau devaforabilă. În tot acest timp, economia şi societatea nu au stat pe loc. Din nefericire, trăim într-o societate nu numai lipsită de mari ambiţii, dar şi divizată. În Indexul Global al Prosperităţii pentru anul 2012, la capitolul Capital Social, România a pierdut 10 locuri faţă de clasamentul anterior. Odată cu această destrămare a ţesutului social, economia trece, şi ea, prin etape dificile. Nu ţine numai de noi, întreaga Europă experimentează redefinirea modelelor din economie”, spun într-un apel către guvernanţi 200 de lideri din mediul de afaceri, uniţi în comunitatea Romanian Business Leaders (RBL).

Cele trei axe importante de lucru pentru comunitatea RBL sunt educaţia, buna guvernare şi antreprenoriatul, iar ele au fost identificate, pe parcursul ultimului an, ca fiind arii critice pentru economie.
Temele de lucru care pot aduce o contribuţie majoră la un mediu economic şi social mai bun, se referă la:
1 Crearea de mecanisme reale de lucru între administraţie, mediul privat şi societatea civilă. Cu alte cuvinte, folosirea eficientă a expertizei private şi a bunelor practici europene şi internaţionale în rezolvarea problemelor din sectorul public. Consultarea în ceea ce priveşte legislaţia pe termen scurt este un mecanism bun, dar nu suficient.
2 Crearea de criterii de evaluare a performanţei în zona publică, criterii care să ţină cont de eficienţa cheltuirii resurselor, de delimitare a performanţei de management de cea politică, de principiile managementului, în general, şi de cele ale managementului de proiect, în ceea ce priveşte proiectele publice.
3 Transparenţă în folosirea resurselor publice şi în luarea deciziilor importante pentru economie, prin publicarea de rapoarte privind buna guvernare, similare celor din mediul privat. Transparentizarea contractelor de achiziţii publice şi a execuţiei acestora. Orientarea resurselor acolo unde pot produce un maximum de impact pentru dezvoltarea economiei.

4 Reducerea birocraţiei şi crearea unui mediu administrativ concentrat către a servi nevoile economiei. Scăderea costurilor din sistem prin folosirea tehnologiei informaţiei şi simplificarea procedurilor care afectează majoritatea contribuabililor companii. Transformarea birocraţiei publice într-un teren prietenos, încurajator şi de încredere pentru mediul de business.
5 Concentrarea, cu prioritate, asupra reducerii corupţiei, ca fenomen major în economie, fie că vorbim de zona publică sau privată.
6 Rezolvarea barierelor care vin din zona justiţiei, mai ales în cazul litigiilor legate de funcţionarea companiilor şi aplicarea contractelor: abuzul de practică de insolvenţă, greutatea recuperării debitelor. Configurarea cadrului legislativ propice unei justiţii eficiente şi rapide (organizarea administrativă, codurile de procedură adaptate realităţilor epocii etc.), cât şi modernizarea unor instituţii.
Articol publicat pe www.incomemagazine.ro

Ultima ora:

ObservatorHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla

PoliticLudovic Orban: La nivelul primăriilor este nevoie de o reechilibrare a bugetelor locale

EconomieSilviu Cerna: Pericolele populismului macroeconomic

ExternClara Volintiru: Taking stock of ‘election season’ in the Eastern Partnership countries

SocialCiprian Negură: Micro-sesiune marca Skills Of The Future

EvenimenteIon M.Ioniţă, Iulian Fota: Dezbatere Historia Live – Rusia şi Turcia în Nagorno-Karabah, consecinţele războiului

CulturaCristina Popescu: Nuduri în pictura românească

EditorialHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe