Adriana
Publicat în 13 iunie 2017, 20:07 / 628 elite & idei

Dragoș C.-L. PREDA: Transpoziția lumii

Dragoș C.-L. PREDA: Transpoziția lumii
+ Observator

Transpoziția lumii
Dragoș C.-L. PREDA
2017, iunie
În lucrarea sa, Ideologia, religia și politica: evoluția unui concept, AP Comparative
Government and Politics, 2006-2007, Professional Development Workshop Materials,
Jeffrey Evan KEY afirma că: „Ideologia, religia și politica modelează atitudinile oamenilor cu
privire la modul în care guvernele sunt organizate și funcționează și rolurile conducătorilor și
ale cetățenilor. Deși sunt concepte înrudite, această relație a evoluat în timp. Ideologia,
religia și politica au variat ca importanță, uneori împletindu-se. La începutul secolului al XXIlea,
legăturile dintre ele sunt din nou într-o stare mutabilă. Înțelegerea acestei relații
complexe este importantă pentru înțelegerea unor probleme” de la recurența atacurilor de
tip terorist din spațiul occidental, până la noile valorilor politice expuse de alegerile
prezidențiale din Statele Unite din 2016, și nu numai (fac astfel trimitere și la un articol
recent al lui Dani RODRIK, Profesor al Universității Harvard, intitulat Viitorul Europei rămâne
nesigur, aparut pe pagina online a World Economic Forum)
1
.
Dinamica dialogului inter-religios s-a accelerat in ultimele decade. Necesitatea o constituie
probabil gestiunea diversității religioase în vederea evitării violențelor din ce în ce mai
recurente; dar problematica poate fi o consecința intenționată și / sau neintenționată a
globalizării de a determina religiile să fie mai conștiente de valoarea lor globală. De
asemenea, caracterul din ce în ce mai violent de exprimare a identității religioase, poate fi și
o consecință nedorită a perturbării comunităților tradiționale de după diluarea vechilor
granițe ideologice ale Războiului Rece, a provocărilor amplificate de marginalizările
economice apărute urmare a crizei economice și financiare de la finele ultimei decade, cât și
a stresului mental provocat indivizilor de către aceste comunități globalizante din spațiul
marilor metropole (acele tulburări psihosociale: de la burn-out la borre-out), toate ducând și
la amplificarea caracteristicilor și identităților cultural-religioase. (aduc aminte aici și de
Indexul Terorismului la nivel Global, 2016, al Institutului pentru Economie și Pace, Sydney,
AUSTRALIA). Prin urmare, relația dintre religie și globalizare a adus pe lângă oportunități și
provocări.
Pentru a susține sensul acestei transformări prin exemple mai practice, voi face referire la
studiul lui Andrew ORTON, intitulat Dialogul interconfesional: șapte întrebări-cheie pentru
teorie, politică și practică, în care acesta afirmă că dialogul interconfesional este din ce în ce

1 Doar pentru a oferi doar un simplu exemplu de înțelegere, în ediția extinsă și revizuită din 2015 a Universității
Marine Corps, publicată pentru prima dată în 2011, autorul Michael EISENSTADT discută abordarea unică a
Iranului privind statul, strategia și utilizarea forței, concentrându-se pe următoarele elemente de bază: Politica
în Republica Teocratică Islamică Iran (IRI) se bazează, paradoxal, pe conceptul secular de raison d’etat, mai
degrabă decât pe imperativele religioase sau ideologice, deși această abordare pragmatică coexistă
necondiționat cu doctrina rigidă a regimului de „rezistență”.
mai recunoscut de guvernele din Europa ca fiind esențial pentru dezvoltarea comunităților
coezive.
Revenind la dimensiunea ideologică a analizei evoluționiste, trebuie să amintesc faptul că
ultima decadă a secolului trecut a fost puternic marcată de două lucrări: cea a lui Francis
FUKUYAMA care a proclamat în cartea sa „Sfârșitul istoriei” (1992) că încheierea războiului
rece a marcat îndepărtarea lumii de ideologie, cât și răspunsul direct al lui Samuel P.
HUNTINGTON din „Conflictul Civilizațiilor” (1993) și, mai apoi, lucrarea sa din 1996, „ … și
remodelarea ordinii mondiale”, prin care susținea că conflictul temporar dintre ideologii
este înlocuit de vechiul conflict între civilizații. Cu excepția unor ideologii maoiste, care au
continuat să ghideze grupurile rebele în câteva țări îndepărtate, cum ar fi Peru și Nepal,
vârsta ideologiei pare să se încheie.
Cu toate acestea, în același timp, fenomenul religios a început să fie reînvigorat de către
majoritatea marilor religii ale lumii. După ce a fost redus aproape la tăcere în istoria statului
modern occidental, prin creșterea și aprofundarea rolului politicii în definirea noilor structuri
statale, și „subcotat” la nivel global prin imperialismul ideologic occidental, religia, în ultima
perioadă, parcă în tandem cu „de-mitizarea” leadership-ului politic, post glaciațiunea
bipolară, a început să revină. Mișcări din multe foste colonii au început să caute religia
pentru a redescoperi identitatea lor politică și culturală (numai pentru a face referire la
grupări precum Boko Haram sau Al-Shabaab).
Într-un moment în care fenomenul globalizării nu și-a finalizat complet procesul, religiile
lumii caută să utilizeze canalele de comunicare facilitate prin intermediul tehnologiei
avansate pentru a se concentra pe forme umane și pluraliste ale învățăturilor lor, valori
precum demnitatea și libertatea umană, diversitatea religioasă și evitarea violenței.
Cu aproape două decenii în urmă, națiunile lumii au lansat Obiectivele de Dezvoltare ale
Mileniului (ODM), un plan de ameliorare a bunăstării umane. ODM-urile stabilesc obiective
ambițioase pentru reducerea sărăciei, educația universală, egalitatea între femei și bărbați și
multe altele. Comunitățile religioase joacă un rol esențial în promovarea realizării ODM, prin
capacitatea membrilor lor, a lideriilor lor și a rețelelor vaste pe care le pot activa pentru
campaniile de susținere, educație și acțiune. Cu alte cuvinte, religia ar trebui să fie deschisă
tuturor tradițiilor. De fapt, deși sunt încadrate doctrinar de texte sacre, bine determinate,
marile religiile ale lumii nu au încadrează rigid credința, dispunând doar de interpretări
rigide ale credințe. Acest lucru evidențiază, în același timp, faptul că credințele lor pot fi
redescoperite, reinventate și reconceptualizate.
În 2014, cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a publicării eseului, FUKUYAMA a publicat un
articol în The Wall Street Journal, prin care își actualiza din nou ipoteza: „Douăzeci și cinci de
ani mai târziu, cea mai gravă amenințare la adresa ipotezei de sfârșit de istorie nu este
existența unui model mai însemnat, mai bun, care va supraviețui într-o zi democrației
liberale; nici teocrația islamică, nici capitalismul chinez nu o reduc. Odată ce societățile se
vor înălța pe scara (rulantă) a industrializării, structura lor socială va începe să se schimbe
generând cereri de participare politică. Dacă elitele politice vor ține cont de aceste cerințe
venite din partea societății, vom putea ajunge la o anumită versiune a democrației”.
În sensul observației acestui fractal al lumii în care trăim , știința și tehnologia încep să joace
un rol critic la nivel mondial în această transformare. Forțele disruptive vor include evoluția
tehnologică rapidă, precum și trecerea de la era informaticii la o epocă a științelor vieții,
cartografierea și încărcarea creierului uman și apariția de materiale noi, numai pentru a
referenția câteva din dimensiunile care deja se deslușesc prezentului nostru. Aceste evoluții,
combinate cu schimbările de care aminteam, economice, politice, de mediu și sociodemografice,
vor provoca schimbări fundamentale în societate. În prezent, nu mai putem
vorbi despre știință, inovație, economie, securitate și politică ca concepte independente.
Toate acestea sunt mai interconectate decât o putem conștientiza în prezent.
Rohit TALWAR, consultant strategic, futurist, autor și editor al Fast Future, Accelerând
inovarea, afirma faptul că: „Următorii 5-10 ani ar putea aduce un nivel mai ridicat de
schimbare pentru indivizi, societate, afaceri și guvern decât ultimii cincizeci de ani”. Pe
aceeiași dimensiune, Robert M. GOLDMAN, Președinte global al Comisiei medicale
internaționale, a avansat o viziune similară, spunând că: „Software-ul va produce disrup’ia
industriilor tradiționale în următorii 5-10 ani” (articolul său, publicat, în urmă cu exact un an,
7 iunie 2016, în cadrul rețelei online de social media LinkedIn, intitulat Predicții despre
Viitor, a marcat agenda a numeroase dezbateri).
Atât guvernele cât și companiile elaborează strategii prospective, bazându-se pe exemple de
cazuri practice. Aceste companii, orașe și state inteligente utilizează previziuni
fundamentate economico-științific, pentru a răspunde la factorii generatori ai schimbării și,
astfel, pentru a-și crea viitorul.
Cu toate acestea, în România, încă răspundem la stimuli arhaici, ideologici.
Sectoare precum IT&C, serviciile financiare, apariția noilor materiale industriale, alături de
educație, transport, comerțul cu amănuntul, turism și serviciile profesionale vor marca
viitorul zonelor urbane prin generarea unui nou model economic, social și ecologic integrat
și durabil.
Timpul va trece de la unul tradițional, calendaristic, bazat pe relația cu natura externă la
unul bazat pe proiect (putem afirma că acest lucru a fost lansat prin integrarea conceptului
economic de Oră de vară sau, mai pragmatig, în versiunea sa anglo-saxonă, de Daylight
Saving Time (DST); revenind la aspectele de ordin religios, în unele state, în timpul sărbătorii
de Ramadam, nu se ține cont de această convenție).
Regândirea modelului instituțional se întâmplă deja. Anul trecut, cu o zi înainte de votul final
din Statele Unite, în cadrul unei dezbateri lansate de Institutul Aspen România, consilierii
americani au lansat ideea unei schimbări fundamentale care ar avea loc în viitor în sistemele
electorale.
Așadar, organizațiile vor fi edificate astfel încât să poată genera inovația într-o lume aflată
într-o rapidă dinamică a schimbării.
Totodată, timpul va schimba perspectiva bunăstării și va oferi modalități de îmbunătățire a
dezvoltării și a ratei de succes a start-up-urilor inovatoare în cadrul noii economii.
Viitorul capitalului de risc (VC) a ajuns deja la finanțarea inovării și se va confrunta curând cu
provocarea adusă de crowdfunding, care va modifica accesul la capital și distribuirea riscului
procesului de capital de risc (VC).
După cum am mai menționat, actori statali precum Finlanda se pregătesc și anticipează noul
val; și fac referire aici și la lucrarea prospectivă „100 de oportunități pentru Finlanda și
pentru lume”, a Radical Technology Inquirer (RTI) pentru anticiparea / evaluarea
descoperirilor tehnologice. Studiul este deja analizat pentru a fi adaptat la o viziune
europeană.
Deci unde este locul României ? În România, lăudăm inteligența și potențialul tinerilor noștri, dar,
deocamdată, nu avem o viziune sistemică pentru calea de urmat.
Până în prezent, lumea rulează pe două viteze: era inovării și vechea epocă a amenințărilor
la adresa securității; chiar dacă sunt legate intrinsec, ele reprezintă două lumi diferite. Care
va cuceri pe care sau care va neutraliza pe cealaltă?
Alegerea lui Trump în Statele Unite și impactul internațional major al deciziilor sale au
generat multă rumoare, incertitudine, neliniște: America își schimbă cu adevărat optica sau
doar își reformulează setul de instrumente de negociere?
Voi încheia această observați multi-fațetată făcând referire la lucrarea istoricului Timothy
SNYDER, de la Universitatea Yale, intitulată „20 de lecții din secolul XX despre cum să aperi
democrația de autoritarism”:
1. Nu vă supuneți în avans. 2. Apărați o instituție. 3. Reamintiți-vă de etica profesională și a
profesionalismului. 4. Când ascultați politicieni, distingeți între cuvinte. 5. Fiți liniștiți când
inimaginabilul apare. 6. Fiți buni cu limba noastră. 7. Ieșiți înainte. Cineva trebuie. 8. Credeți în
adevăr. 9. Investigați. 10. Practicați politica corporală. 11. Faceți contact vizual și discutați
nimicuri. 12. Asumați-vă responsabilitatea în fața lumii. 13. Împiedicați apariția statului unic. 14.
Donați și dedicați-vă în mod regulat cauzelor bune, dacă puteți. 15. Stabiliți o viață privată. 16.
Învațați de la alții, din alte țări. 17. Fiți atenți la paramilitari. 18. Reflectați dacă este necesar să fiți
înarmați. 19. Fiți curajoși pe cât puteți. 20. Fiți patrioți.

Ultima ora:

ObservatorKlaus Iohannis: Rămân un partener al efortului de reformare a sistemului judiciar. O justiție independentă reprezintă o adevărată modernizare a statului

PoliticKlaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

EconomieRadu Craciun: Vor fi pietele emergente la originea urmatoarei crize?

ExternSebastian Cochinescu: It was great to visit the Capital Factory Center for Defense Innovation last week in Austin, Texas.

SocialCsibi Magor: Cine hrănește toxicitatea din organizații?

EvenimenteAndreea Paul, la TEDx Baia Mare

CulturaRăzvan-Ioan Dincă, numit în fruntea Societății Române de Radio şi Televiziune

EditorialSilviu Nate: Noua coaliție, dilemele și liniaritatea politicii externe a Germaniei



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe