Matei Bogdan
Publicat în 13 noiembrie 2019, 19:23 / 47 elite & idei

Elena Calistru: Justiţia, în haos total – efectul deciziilor CCR cu privire la completele de la Curtea Supremă

Elena Calistru: Justiţia, în haos total – efectul deciziilor CCR cu privire la completele de la Curtea Supremă

Deşi motivarea deciziei CCR cu privire la completele de trei judecători ar fi trebuit să clarifice lucrurile, procesele „gulerelor albe” aflate pe rolul Curţii Supreme fie se suspendă, fie se reiau de la zero. În plus, modul de formare a completelor de trei este din nou contestat la Curtea ConstituţionalăDeciziile Curţii Constituţionale a României (CCR) din ultima perioadă continuă să producă haos în marile procese de corupţie ce-i privesc pe demnitari, aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). După ce CCR a stabilit că dosarele judecate de complete de trei trebuie rejudecate dacă procesele nu s-au încheiat definitiv, aruncând activitatea Curţii Supreme în aer, motivarea acestei decizii nu a reuşit să clarifice mai mult lucrurile. Astfel, unii judecători au decis să suspende procesele şi să se adreseze Curţii de Justiţie  a Uniunii Europene (CJUE), iar alţii au hotărât reluarea de la zero a acestor dosare.  Acest lucru s-a întâmplat şi săptămâna trecută, când judecătorii Curţii Supreme au decis anularea achitării fostului deputat PSD, Sebastian Ghiţă, în procesul în care este judecat pentru că i-ar fi dat o casă fostului edil din Ploieşti, Iulian Bădescu, în schimbul primirii unei finanţări nerambursabile pentru clubul Asesoft Ploieşti, patronat de acesta. Un complet de cinci a decis, cu majoritate, că în acest caz nu se impune sesizarea instanţei europene. Lucrurile au stat exact invers în procesul în care este implicat fostul comisar de la crimă organizată, Traian Berbeceanu. În aceeaşi zi, cu majoritate, judecătorii au decis suspendarea procesului şi sesizarea instanţei europene cu mai multe întrebări ce privesc posibilitatea ca decizia CCR să contravină tratatelor UE.  Se interpretează diferit decizia CCR Situaţia nu este fără precedent. De exemplu, recent în dosarul lui Darius Vâlcov instanţa a decis suspendarea procesului, dar în cazul unui alt politician, Dan Şova, procesul a fost deja reluat de la zero. Lipsa de predictibilitate nu este caracteristică în această speţă doar judecătorilor însă. Sesizarea CJUE a dus la opinii diferite şi în rândul procurorilor care reprezintă parchetele în procese, cel mai elocvent caz fiind cel al dosarului lui Traian Berbeceanu. În timp ce reprezentantul Parchetului General s-a pronunţat în favoarea sesizării şi a suspendării procesului până la o decizie a CJUE, procurorul DIICOT a fost de partea deciziei CCR şi s-a arătat împotriva sesizării, solicitând reluarea judecăţii. Interpretarea nu a fost una unitară nici în cazul procurorilor DNA. În cazul lui Darius Vâlcov aceştia au cerut suspendarea şi sesizarea CJUE, în timp ce în dosarul lui Victor Ponta, procurorii DNA au susţinut respectarea deciziei CCR şi rejudecarea dosarului. Una din posibilele explicaţii pentru poziţia diferită a DNA stă în faptul că rejudecarea în cazul lui Vâlcov ar presupune anularea condamnării la opt ani de închisoare, în primă instanţă, iar în cazul lui Ponta, rejudecarea ar echivala cu anularea unei achitări. „Judecătorii CCR trebuie sa fie oameni bine pregătiţi în sfera dreptului, inclusiv cu specializare în drept constituţional, şi neutri din punct de vedere politic. Eu cred ca trebuie o interdicţie la numire pentru cei care în ultimii 5 ani au fost implicaţi în demnităţi politice sau partide politice”Cristi Danileţ, judecător  Votul, singura posibilitate de a sancţiona haosul din Justiţie În contextul haosului creat în Justiţie, necesitatea unei reforme a Curţii Constituţionale a fost readusă constant în discuţie, instituţia fiind văzută drept unul dintre principalii vinovaţi pentru situaţia actuală. „Tendinţa supremaţiei unei instanţe sau alta nu este o problemă nouă. Acum a luat o altă turnură, fiind afectate dosare complexe cu o puternică încărcătură publică. CJUE urmează să se pronunţe, iar o decizie nu va afecta decât cauzele în curs, acolo unde judecătorii au decis reluarea judecării. Esenţa întrebărilor adresate acesteia vizează faptul că CCR, ca instituţie, nu face parte din sistemul judiciar. Iar în ceea ce priveşte reformarea acestei instituţii trebuie spus că au existat sugestii bune din partea clasei politice. Fostul premier Victor Ponta a propus de exemplu ca judecătorii CCR să fie aleşi din rândul magistraţilor de la Curtea Supremă. Este nevoie de criterii clare, obiective pentru alegerea judecătorilor la CCR. Poate o comisie independentă care să se pronunţe asupra acestor posturi, şi apoi politicienii să-şi asume o decizie. În cazul ultimelor numiri la CCR a existat o evidentă frustrare că nu a existat un criteriu de competenţă. A existat o lipsă totală în ceea ce priveşte transparenţa sau claritatea criteriilor”, a declarat judecătorul Horaţius Dumbravă. Însă o reformă a CCR este extrem de dificilă pentru că presupune modificarea Constituţiei, şi asta include şi modul de numire a judecătorilor CCR, atrage atenţia  fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean. „Orice criteriu de competenţă, precum cerinţa de a-i alege din rândul judecătorilor Curţii Supreme cu care nu sunt de acord, ar trebui să funcţioneze ca o convenţie, un fel de «gentlemen’s agreement». Unde aţi văzut la partidele din România să se respecte un «gentlemen’s agreement»?”, arată Zegrean. Elena Calistru, preşedinta organizaţiei non-guvernamentale Funky Citizens, este de părere că niciun criteriu nu va garanta imparţialitatea CCR. „Faptul că Justiţia din România a revenit la vremurile triste când abuzul de tertipuri era omniprezent are mai mulţi vinovaţi. O reformă a CCR este mult prea îndepărtată, şi niciun politician nu va investi efort în contextul în care în justiţie lucrurile nu mai sunt dureroase, ci par a fi întrat în stadiul de boală cronică. Chiar dacă CCR ne-a supărat pe toţi în aceşti ani, presiunea publică, sanţiunea la vot, rămân instrumente la dispoziţia societăţii, CCR ne-a arătat de mai multe ori că nu e totuşi dispusă să dea foc la ţară. Iar faptul de a avea o lege foarte bună nu reprezintă o garanţie. Fără buna credinţă a celor însărcinaţi cu aplciarea ei, degeaba. Nimeni nu garantează că dacă îi vom numi pe judecătorii CCR din rândul magistraţilor de la Curtea Supremă, atunci politicienii nu vor încerca să-şi pună oamenii fideli acolo”, este de părere aceasta. Problemele din Justiţie nu sunt noi, numai că PSD a luat o cămaşă fără nasturi şi a lăsat-o şi fără mâneci. Vechile probleme nu doar că au rămas, dar avem şi multe altele în plusElena CalistruPreşeedintele Funky Citizens  Şi mai mult haos la orizont. Avocatul Poporului şi şeful Senatului atacă la CCR compunerea completelor Avocatul Poporului a sesizat săptămâna trecută CCR cu privire la modul în care sunt constituite completele de trei judecători la Curtea Supremă. Astfel, instituţia condusă de Renate Weber solicită declararea ca neconstituţională a mai multor articole din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, articole ce stabilesc rolul Colegiului de conducere a Curţii Supreme în stabilirea şi formarea completelor de judecată de la instanţa supremă. Argumentul invocat este că actele acestui Colegiu sunt acte administrative, iar potrivit Constituţiei compunerea completelor trebuie legiferată printr-o lege organică. Avocatul Poporului pleacă chiar de la deciziile CCR privind completele de 5 şi apoi pe cele de 3, unde este acceptat faptul că actele Colegiului Curţii Supreme sunt administrative, susţinând că „conţinutul său nu poate viza aplicarea şi interpretarea legii de procedură; or, modul de desemnare a membrilor completelor ţine tocmai de aplicarea normelor procedurale, Colegiul de conducere a ÎCCJ nu poate prelua atribuţii jurisdicţionale din chiar sfera de competenţă  primară a puterii judecătoreşti”. CCR s-a pronunţat deja Va fi interesant de văzut decizia CCR asupra acestei sesizări, în contextul în care aceasta este exact una dintre concluziile pe care s-a bazat decizia privind nelegala compunere a completelor de cinci. „În concluzie, Curtea constată că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Hotărârile nr. 3/2014 şi nr. 89/2018 ale Colegiului de conducere, a modificat, printr-un act administrativ, o lege, adoptată de Parlament, ceea ce denotă o opoziţie/contracarare a politicii legislative. Rezultă că, în aceste condiţii, Colegiul de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi-a arogat o competenţă ce ţinea de funcţia jurisdicţională a instanţei supreme, funcţie care se realizează prin intermediul completurilor de judecată, singurele în drept să hotărască asupra legalei compuneri a acestora”, se arată în decizia 685/2018 a CCR. Practic CCR susţinea anul trecut ceea ce reclamă acum Avocatul Poporului. Trebuie subliniat, că poziţia judecătorilor CCR care au făcut opinie separată a fost că în aceste speţe nu poate fi un conflict juridic de natură constituţională tocmai pentru că actele Colegiului de conducere sunt acte administrative, ce trebuie soluţionate pe calea contenciosului – administrativ şi nicidecum de către instanţa constituţională. Mai mult, în ciuda acestei concluzii, judecătorii CCR au însărcinat atât CSM cât şi Colegiul de conducere cu sarcina de a elabora reguli privind compunerea completelor de cinci, respectiv specializarea completelor de trei. Altfel spus, organisme însărcinate să emită alte acte administrative. La o zi după acţiunea Avocatului Poporului, şi şeful Senatului, Teodor Meleşcanu a sesizat CCR pe aceeaşi temă a nelegalei compuneri a completelor de trei judecători de la ÎCCJ. „Doar Parlamentul, prin lege organică, poate stabili organizarea şi funcţionarea instanţelor de judecată, inclusiv modul de constituire a completelor de judecată. Dacă în privinţa completelor de 5 judecători, Curtea Constituţională a stabilit că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă pe care l-a adoptat a adăugat în mod nepermis la lege, în privinţa completelor de 3 judecători, toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite în mod arbitrar, prin suszisul Regulament. Prin urmare, era de datoria mea, ca preşedinte al Senatului, să sesizez Curtea Constituţională în legătură cu acest conflict juridic de natură constituţională”, a transmis acesta.

Ultima ora:

ObservatorSergiu Manea: Forbes 30 pentru RO30

PoliticIon M. Ioniţă: Bădălău şi ai lui

EconomieSergiu Manea: Forbes 30 pentru RO30

ExternIulian Chifu: Un game changer în Brexit – Raportul serviciilor britanice privind ingerinţele Rusiei în referendumul din 2016

EvenimenteMireille Rădoi: Un produs de diplomație culturală – Femei remarcabile din România și din Peru

CulturaRadu Preda: Organizatorii memoriei

SocialAndrei Stoian: Sistemul de învăţământ românesc a acumulat o serie întreagă de probleme

MoldovaAndrei Vlasceanu: Tragedie antică şi teatru rusesc la Chişinău



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe