Matei Bogdan
Publicat în 6 martie 2019, 14:08 / 93 elite & idei

Elena Mateescu: Avem 40 de milioane de euro de care ANM va putea să beneficieze; vom avea un sistem mult mai performant

Elena Mateescu: Avem 40 de milioane de euro de care ANM va putea să beneficieze; vom avea un sistem mult mai performant

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) va beneficia de fonduri europene în valoare de aproape 40 de milioane de euro prin patru proiecte de infrastructură în domeniul meteorologiei pe care le va termina de implementat în 2023, a declarat directorul general al instituţiei, Elena Mateescu, cu prilejul unui eveniment dedicat prezentării proiectelor finanţate prin fonduri europene.

„Proiectele de infrastructură finanţate din fonduri europene atât din Programul Operaţional Sectorial Mediu, derulat în perioada 2007 -2013, cât şi prin actuala formă de finanţare – POIM 2014-2020, pe care ANM le-am implementat, sunt în curs de implementare sau în curs de pregătire. La acest moment putem spune că suntem beneficiarii a patru proiecte finanţate din fonduri europene, patru proiecte de infrastructură: Dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale, finanţat în perioada 2007 – 2013 şi care este implementat, al doilea proiect este practic o continuare a primului, în implementare, şi care a fost semnat pe 21 decembrie 2018. În pregătire, Asistenţă tehnică pentru aplicaţia de finanţare şi documentaţiile de atribuire pentru proiectul Inframeteo şi proiectul în sine, care are ca bază în special achiziţionarea a şapte radare noi faţă de infrastructura actuală de radare la nivelul României”, a explicat Elena Mateescu.

Potrivit acesteia, proiectul finanţat prin POS Mediu, Axa prioritară 5, a avut valoarea de aproape 5,39 milioane de lei sau 1,21 milioane de euro.

„În 2015, înainte de implementarea proiectului, ANM deţinea 160 de staţii meteo, din care doar 129 de staţii meteorologice erau automate cu personal şi autonome. Prin diferenţă, 31 de staţii meteorologice clasice au devenit automate astfel încât întreaga reţea de staţii meteo de suprafaţă la acest moment funcţionează în regim automat. Avem 164 de staţii, pentru că, între timp, am mai beneficiat şi de trei staţii automate printr-un proiect finanţat prin granturi norvegiene şi acestea s-au adăugat la reţeaua de suprafaţă, şi de asemenea încă una pe Constanţa – dig”, a explicat directorul ANM.

Elena Mateescu a menţionat că sunt 9 staţii de munte.

„Primul proces de modernizare s-a început în 2000 şi s-a terminat în 2003 prin proiectul SIMIN şi, practic, în 2015 s-a derulat al doilea proces. Acum, cu cel semnat în decembrie, vine finalul şi cu celelalte două proiecte care vin în pregătire. Cu siguranţă va mai fi nevoie, pentru că tehnica îşi are un parcurs cu care trebuie să fim în pas, astfel încât meteorologia românească să fie unul dintre serviciile naţionale cele mai perfomante din Europa, aşa cum este şi în prezent, având în vedere atât infrastructura la acest moment, gradul de automatizare, personalul de specialitate din cadrul Centrului Naţional de Prognoză, cât şi din cadrul reţelei de specialitate”, a adăugat şeful ANM.

În prezent ANM are în implementare proiectul semnat în 21 decembrie 2018, în valoare de aproape 30 de milioane de lei, prevăzut a se finaliza până în iulie 2021. Obiectivele specifice ale acestuia sunt: optimizarea detecţiei şi monitorizării sistemelor noroase atmosferice prin îmbunătăţirea performanţelor tehnice a trei radare meteorologice; îmbunătăţirea comunicării în cadrul reţelei meteorologice prin upgrade-ul reţelei naţionale de staţii meteorologice automate – astfel încât toată reţeaua în patru ani să fie dotată cu senzori de ultimă generaţie, iar aplicaţiile ce urmează să fie dezvoltate şi implementate să fie unitare pentru întreg sistemul având în vedere progresul tehnologic în ceea ce priveşte senzorii în domeniul meteorologiei; îmbunătăţirea modalităţii de gestionare a datelor prin implementarea unui sistem de management al datelor climatice modernizat, folosind standarde de reprezentare geospaţială; creşterea calităţii activităţilor operaţionale, de prognoză şi avertizare a fenomenelor meteorologice de vreme severă prin modernizarea sistemelor de vizualizare-diseminare, comunicaţii şi securitate; optimizarea prognozelor de scurtă şi foarte scurtă durată prin modernizarea sistemului de asimilare de date şi a aplicaţiilor operationale în prognoza de tip nowcasting.

Prin acest proiect, întreaga populaţie a României va beneficia de un sistem modernizat de monitorizare şi prevenţie a precipitaţiilor generatoare de viituri rapide sau inundaţii la nivel regional/local.

De asemenea, prin proiectul Inframeteo se continuă dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale. Astfel, se urmăreşte reducerea efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale asociate principalelor riscuri accentuate de schimbările climatice, în principal de inundaţii şi eroziune costieră. Valoarea acestuia este de 30 de milioane de euro şi va dura 36 de luni până la finalizare.

„Valoarea totală a celor patru proiecte de infrastructură în domeniul meteorologiei – 5,38 milioane de lei prima componentă, al doilea proiect în implementare aproape 30 de milioane de lei, asistenţa tehnică aproape 7 milioane, 141 milioane de lei (30 de milioane de euro – n. r.) în pregătire proiectul Inframeteo. În total aproape 40 de milioane de euro, de care ANM va putea să beneficieze începând practic din 2015 şi până în 2023, cât va fi durata acestor proiecte până la implementarea finală şi în baza cărora putem să spunem că vom avea la finele implementării lor un sistem mult mai performant din punct de vedere tehnic, astfel încât colegii din cadrul Centrului Naţional de Prognoză – aici se elaborează prognozele şi alertele meteorologice – şi colegii din reţeaua din teritoriu să beneficieze de tehnică de ultimă generaţie”, a subliniat Elena Mateescu.

Potrivit directorului general al ANM, sunt în pregătire şi alte proiecte, cum ar fi achiziţionarea unui supercomputer.

„Faţă de aceste proiecte de infrastructură, săptămâna viitoare vom transmite către Programul Operaţional Competitivitate fişa sintetică pentru achiziţionarea unui supercomputer şi împreună cu Ministrul Mediului avem două proiecte în evaluare – au trecut de etapa de validare administrativă şi a eligibilităţii proiectului pentru Programul Operaţional Capacitatea Administrativă – funcţionarea să spunem administrativă a dispeceratului în cadrul Ministerului Mediului şi crearea unei platforme naţionale de adaptare la schimbările climatice. Astfel, în pregătire, până pe 15 martie sunt două propuneri de proiecte, unul în care să realizăm o platformă naţională, un atlas digitalizat pentru toate sectoarele economice şi un al doilea – să beneficiem de oportunităţile oferite de Copernicus, astfel încât pe această platformă toţi românii să găsească informaţii meteorologice, informaţii climatologice, informaţii furnizare de sateliţii meteorologici, tot ceea ce înseamnă până la urmă supravegherea atmosferei şi nu numai a datelor de la suprafaţa terestră, astfel încât toate informaţiile să fie utilizate pentru diminuarea impactului fenomenelor extreme asupra bunurilor şi a vieţii oamenilor, pentru că, până la urmă, misiunea ANM aceasta este”, a adăugat directorul general al ANM.

Ultima ora:

ObservatorRobert Lupițu: Cum întruchipează relațiile ”PSD – Frans Timmermans” și ”PNL – Manfred Weber” manifestele electorale pentru Europa și pentru România ale celor două forțe politice

PoliticRobert Lupițu: Cum întruchipează relațiile ”PSD – Frans Timmermans” și ”PNL – Manfred Weber” manifestele electorale pentru Europa și pentru România ale celor două forțe politice

EconomieRăzvan Nicolescu: Un fost ministru al Energiei explică ce vor să facă ungurii cu gazul românesc extras din Marea Neagră

ExternAlexandru Lăzescu: Va putea supraviețui NATO escaladării tensiunilor transatlantice?

EvenimenteIulian Fota: Lansare Ghidul Alegerilor Europarlamentare 2019

CulturaSever Voinescu: Cine ţine lanţul?

SocialSebastian Burduja: Tu ce faci când ţi se dărâmă casa?

MoldovaCristian Unteanu: Republica Moldova, din nou terenul de încercare pentru marea strategie rusească de constituire a „cordonului sanitar“



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe