Matei Bogdan
Publicat în 29 mai 2019, 10:26 / 38 elite & idei

Emil Hurezeanu: E posibil să avem alegeri parlamentare anticipate

Emil Hurezeanu: E posibil să avem alegeri parlamentare anticipate

După situaţia tensionată de duminică la multe dintre localurile de vot din străinătate, DW a stat de vorbă cu ambasadorul României la Berlin despre blocarea participării românilor din Diaspora la europarlamentare.

Deutsche Welle: Domnule ambasador, ministrul român de Externe Teodor Meleşcanu tocmai a cerut scuze Diasporei pentru dezastrul din seara votului din 26 mai. Am avut un deja-vu: după turul doi la prezidenţialele din noiembrie 2014, acelaşi ministru de Externe şi-a cerut aceleaşi scuze pentru un dezastru similar, urmate de demiterea lui. Ce s-a întâmplat aseară? Cum de nu s-a putut vota după ora 21? Şi cum de s-a votat, totuşi, la Berlin, până aproape de miezul nopţii?

Emil Hurezeanu: Sunt mai multe rânduri de explicaţii. Dincolo de faptul că acest vot în Diaspora a fost impresionant, un vot decis în favoarea democraţiei liberale şi a valorilor statului de drept, un vot eminamente pro-european, au existat probleme privind felul cum s-a votat. Indiferent de rezultatul votului, aceste probleme trebuie să ne preocupe.

Fiecare scrutin are propria sa legislaţie. Votul din 26 mai a fost unul complex, combinat între alegeri europarlamentare şi un referendum. Asta presupune în termeni tehnici o dublare, poate chiar triplare, a timpului alocat exprimării votului pe cele trei buletine de vot, faţă de alegerile precedente.

Dar nu s-a ştiut asta din capul locului?

Ba da, evident. Dacă votul din 2016 a avut propria sa legislaţie şi acolo a fost acceptat votul prin corespondenţă, atunci exista şi un număr mai mare de ştampile, de personal, de cabine de vot. De această dată, n-au existat decât cel mult şase cabine de vot, cel mult şase ştampile, în fiecare secţie. Pe de altă parte, în raport cu alegerile prezidenţiale din 2014, cele parlamentare din 2016 şi referendumul pentru familie din 2018, numărul secţiilor de vot s-a dublat, la nivelul întregii Diaspore.

Eu în Germania am cerut şi am obţinut de cinci ori mai multe secţii, ajungând la 25 de secţii faţă de cinci secţii de votare în 2014, în mai multe oraşe.

Totuşi, şi aceste 25 de secţii de vot au fost prea puţine pentru alegerile de duminică…

Se întâmplă următorul lucru: dacă numărul alegătorilor în România la secţiile de votare propriu-zise este cunoscut, pentru că este vorba despre locuitorii pe litere alfabetice arondaţi secţiei respective, în diaspora numărul alegătorilor nu este cunoscut. Iar numărul lor a crescut mereu. Între timp, doar în Germania sunt peste 700 de mii de românce şi români, cu 200 de mii mai mulţi faţă de 2014, primul an al accesului pe piaţa muncii în UE a cetăţenilor români.

Dar dacă vedem care e realitatea „în teren“, constatând că sunt atât de mulţi cetăţeni români dornici să voteze, cât de complicat – sau cât de simplu, de fapt – ar trebui să fie prelungirea programului secţiilor de vot, la nevoie? Ceea ce s-a şi cerut, preşedintele Iohannis a cerut-o, mai mulţi ambasadori au cerut-o… Guvernul Dăncilă, Biroul Electoral Central au refuzat să dea curs acestor cereri…

Trebuie să vă spun că fac parte din primii ambasadori care au cerut prelungirea programului de vot dincolo de ora 21 până la ora 23. Am făcut-o încă de la orele prânzului, când am avut primele informaţii legate de afluxul de alegători în toate secţiile de votare din Germania. Am cerut acest lucru insistent conducerii ministerului de Externe, care a cerut apoi BEC prelungirea. Ministrul însuşi, în cursul după-amiezii, a cerut BEC acest lucru. Acestor solicitări nu li s-a dat curs. S-a solicitat, de asemenea, o ordonanţă de urgenţă, singura prin care putea fi modificat programul obligatoriu 7-21 din legea electorală. Ordonanţa de urgenţă putea fi semnată doar de către primul ministru. Aceasta i-a explicat ministrului de Externe că punerea în aplicare a acestei ordonanţe presupune cel puţin 24 de ore, deci nu mai putea fi valabilă.

Era absolut necesară transformarea singurei zile de vot în două zile de vot, aşa cum s-a întâmplat la referendumul pentru familie din toamna anului trecut, când s-a votat în secţii cu mai mulţi membri ai comisiei timp de două zile. Atunci s-a putut. De această dată nimeni nu a acceptat două zile pentru un vot mai cronofag, cel puţin dublu pentru fiecare alegător.

Deci trebuie să înţelegem că dumneavoastră practic aţi încălcat legea deschizând larg porţile ambasadei înainte de ora 21, lăsându-i pe ultimii 300-400 de alegători în incinta ambasadei şi prelungind programul de vot?

Cu câteva ore înainte de sfârşitul zilei, în jurul orei 15-16, am vorbit personal cu cetăţenii din coada din faţa ambasadei, întinsă de-a lungul a câteva sute de metri. M-am gândit să am o discuţie mai ales cu persoanele care aşteptau de multe ore şi cu cei din capătul cozii, care în mod evident nu ar mai fi apucat să intre înainte de ora 21 în ambasadă. M-am gândit că ambasada având o curte destul de mare şi o sală mare în interiorul clădirii, unde se puteau forma cozile înaintea cabinelor de vot propriu-zise, este locul unde ar putea intra suficienţi oameni. Lucrurile s-au complicat atunci când un coleg ambasador din altă ţară a cerut aceeaşi permisiune Biroului Electoral Central, iar răspunsul a fost că nu se consideră, potrivit legii electorale, curtea ca local de vot unde pot vota şi după ora 21 cetăţenii existenţi în interiorul acestui local.

În această situaţie am deschis ambele porţi ale ambasadei, deci şi consulatul propriu-zis, care comunică cu sălile mari şi obţinând înţelegerea oamenilor care, la un moment dat, şi-au pierdut răbdarea şi deveniseră din ce în ce mai nervoşi, am reuşit să formez cozi în interiorul ambasadei, lărgind spaţiul fizic şi spaţiul legal care mi-a dat dreptul apoi să închid votul în condiţii normale. Chiar dacă la ora 21:30, în mod automat, tabletele care înregistrau şi validau voturile, a căror coordonare s-a făcut de la Bucureşti de către BEC şi STS, şi-au întrerupt activitatea, fără să fim anunţaţi.

Şi în această situaţie, ne-au povestit mai mulţi alegători, s-au întocmit liste suplimentare, de mână, şi s-a votat până la ora 23. Credeţi că a fost un sabotaj al dreptului democratic al cetăţenilor de a vota?

Cred că a fost ultimul avertisment, foarte dramatic şi foarte grav, pe care votul din Diaspora îl dă sistemului politic românesc, unde trebuie să existe o nouă paradigmă legală, o nouă legislaţie a votului, mai modernă, mai flexibilă, mai adaptată dificultăţilor ad-hoc. Trebuie să existe votul prin corespondenţă, votul electronic, votul prin preanunţare. Trebuie să existe mijloacele materiale care să permită ministerului de Externe să angajeze voluntari şi să organizeze secţii de votare şi dincolo de posibilităţile propriu-zise ale ambasadelor sau consulatelor, dincolo de personalul acestora. Doar aşa, următoarele alegeri se vor derula într-o notă de normalitate europeană. Şi ele vor fi, poate chiar mai devreme decât sunt ele programate.

După votul de duminică, e posibil să avem alegeri parlamentare anticipate. Datorăm respect, si acum scuze, compatrioţilor noştri din Diaspora. Sunt între cei mai bravi români şi practicanţi europeni şi, în orice caz, principalii investitori străini în România. Dreptul lor constituţional de vot este mai puternic decât arcanele unei legislaţii electorale fixiste şi, uneori, inspirate de interesele mai vechi şi mai noi, eventual  egoiste, ale clasei politice româneşti post-decembriste.

Cine va răspunde politic pentru toată degringolada?

Lecţia, dincolo de răspundere, este modernizarea radicală a sistemului de vot. Această lecţie şi rezultatul votului depăşesc efectele asumării răspunderii pentru degringoladă. Poate ştiţi butada lui Mark Twain: „Dacă am cunoaşte rezultatul votului, nimeni nu ne-ar mai lăsa să votăm“. Trebuie să putem vota indiferent de rezultatul votului, atâta vreme cât trăim în democraţie. Democraţia câştigă mereu, indiferent de rezultatul votului.

O scurtă întrebare la final: cum comentaţi ştirile vădit false difuzate de unele televiziuni din ţară, în care se spunea că „mascaţii“ au evacuat secţiile de vot de la Berlin?

Fake News, fără doar şi poate. Toţi cetăţenii din ambasadă au putut vota, ultimul cu puţin timp după ora 23, ora locală, miezul nopţii în România. A fost solicitată prezenţa forţelor de ordine germane pentru a coordona mai bine intrarea sutelor de alegători pe uşile ambasadei. Unii dintre poliţişti, deloc mascaţi, ba chiar foarte prietenoşi, au rămas în ambasadă, la distanţă de alegători, şi urmăreau ca totul să se petreacă în ordine. Ceea ce s-a şi întâmplat. Sper ca pe viitor să nu mai fie nevoie de asemenea măsuri şi că fiecare cetăţean român, fie acasă, fie în Diaspora, să-şi poată exercita dreptul democratic de a vota în condiţii normale.

Un interviu realizat de Robert Schwartz pentru Deutsche Welle

Ultima ora:

ObservatorDragoș Preda: Invitație pentru Membrii Club Romania

PoliticTanase Stamule: O grămadă de guguștiuci comentează pe Facebook despre faptul că a picat moțiunea

EconomieBogdan Chiriţoiu, despre prevenţie şi amenzi: Biserica se chinuie de 2.000 de ani să ne îndrepte, dar fără să ai şi o bâtă nu îi corectezi pe oameni

ExternAlexandru Grumaz: Marea Neagră, de la „lac rusesc“ la spaţiu de securitate al Europei

EvenimenteDragoș Preda: Invitație pentru Membrii Club Romania

CulturaIoan-Aurel Pop: Eminescu – valoarea absolută a culturii româneşti

SocialSever Voinescu: Ghidul Andrei Șerban

MoldovaIulian Chifu: La Chişinău – majoritate de coaliţie, fără cheie de control şi fără frâne



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe