Adriana
Publicat în 22 ianuarie 2013, 16:26 / 139 elite & idei

Eugen Simion: Vocea culturii este acoperită de vocea asurzitoare a politicului

Eugen Simion: Vocea culturii este acoperită de vocea asurzitoare a politicului

Academicianul Eugen Simion a declarat pentru MEDIAFAX că vocea culturii este acoperită în prezent de vocea asurzitoare a politicului, iar televiziunea ar putea fi „esenţială în procesul de educaţie şi respiritualizare a unei populaţii năucite de criza economică şi morală în care am intrat cu toţi”.
Întrebat de MEDIAFAX la ce se gândeşte când aude sintagma „Ziua Culturii Naţionale”, academicianul Eugen Simion a răspuns: „Mă gândesc, evident, la 15 ianuarie. De anul trecut, este şi Ziua Culturii Naţionale. Academia Română a propus acest lucru şi Parlamentul României a acceptat. O zi în care să examinăm, împreună, problemele culturii noastre şi să vorbim despre proiectele de interes naţional în acest domeniu esenţial. Când spun «împreună», nu mă gândesc numai la oamenii care fac cultură, ci şi la cei care hotărăsc destinul ei. Adică la oamenii politici. În imaginaţia mea, Ziua Culturii Naţionale este ziua în care discursul public să nu mai fie, cum este în fiecare zi, politic (exasperat politic), ci un discurs cultural”, a spus Eugen Simion.

Fostul preşedinte al Academiei Române consideră că data de 15 ianuarie este bine aleasă drept Ziua Culturii Naţionale, pentru că, în imaginarul colectiv românesc, Eminescu este poetul reprezentativ (poetul naţional) al românilor. „Vorbind despre Eminescu, vorbim implicit despre performanţele spiritualităţii româneşti”, explică Eugen Simion.

Vorbind despre stadiul în care ne aflăm din punct de vedere cultural în prezent şi despre aşteptările sale din perspectivă culturală în acest an, Eugen Simion spune: „Sunt semne bune, a apărut o nouă generaţie de poeţi şi critici, romanul dă impresia că a obosit să vorbească despre cum se construieşte şi cât de abil este romancierul cu strategiile narative şi, dacă a obosit, se întoarce la adevărata lui temă, tema esenţială: dramele individului în hărmălaia lumii postmoderne… Aşteptăm apariţia capodoperei…”.

Pe de altă parte, Eugen Simion consideră că, din punct de vedere cultural, în momentul de faţă, din România lipsesc mai multe lucruri – „Un minister al Culturii responsabil şi activ, un buget mai mare pentru instituţiile culturale, un loc mai bun şi un rol mai mare al culturii în programele mediei româneşti, întoarcerea poeziei la formele ei de seducţie, un plus de agresivitate pozitivă din partea criticii tinere (avem critici tineri, după mine, excelenţi; ei trebuie

Focus On Success Now

să refacă instituţia criticii literare care s-a deteriorat considerabil în ultimele decenii). De fapt, eu, personal, aştept cu ardoare: a) apariţia unui geniu tânăr românesc care să răstoarne toate normele «minimalismului» şi să ruşineze, prin forţa talentului său, ideea că literatura română este provincială şi pierdută; b) aştept să apară un ministru al Învăţământului care să refacă prestigiul şcolii româneşti şi să împiedice desfiinţarea şcolilor rurale pe motiv că nu există 300 de elevi în fiecare sat românesc; c) aştept să apară un ministru al Culturii care să facă, nu politică de partid, ci politică inteligentă a culturii naţionale într-o lume care se mondializează şi îşi devorează miturile. Cred încă în ideea lui Heliade Rădulescu că literatura este politica noastră cea mai bună”.

Totodată, academicianul spune că la ora actuală şansa culturii în mediile televiziunii, comunicaţiilor mobile şi internetului este „minimă”. „Vocea culturii este acoperită de vocea asurzitoare a politicului. Televiziunea ar putea fi esenţială în procesul de educaţie şi respiritualizare a unei populaţii năucite de criza economică şi morală în care am intrat cu toţi. Televiziunea română trebuie, după mine, să înceteze a mai fi o şcoală a disperării şi să devină o puternică şi atractivă şcoli a analizei lucide şi a educaţiei naţionale (inclusiv o educaţie de ordin moral şi estetic)”, a mai spus Eugen Simion.

Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură din Academia Română, a coordonat publicarea manuscriselor lui Mihai Eminescu. Cele 14.000 de pagini de manuscris au fost publicate în 38 de volume facsimilate, dar şi pe suport CD, în perioada 2005 – 2009.

Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889) a fost unul dintre cei mai importanţi poeţi şi prozatori români, fiind considerat poetul naţional. Începând din 2011, pe 15 ianuarie, de ziua poetului Mihai Eminescu, este sărbătorită Ziua Culturii Naţionale, în urma unei legi promulgate în decembrie 2010. Potrivit demersului legislativ, pe 15 ianuarie, autorităţile vor sprijini material şi financiar organizarea de manifestări cultural-artistice, iar Ministerul Culturii va elabora un ghid al acestora. Totodată, societăţile române de televiziune şi radiodifuziune trebuie să realizeze şi să includă în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.
Articol publicat pe www.mediafax.ro

zp8497586rq

Ultima ora:

ObservatorIulian Fota: Urmatoarea rupere de Occident va fi, mai intai, pe vector tehnologic?

PoliticNicușor Dan: Opţiunea mea pentru alegerile de duminică este Partidul Naţional Liberal

EconomieMirela Iovu: Impactul disruptiv al tehnologiei asupra industriei bancare in era post-Covid!

ExternThierry De Montbrial, senior Adviser Club România, a fait de L’IFRI de 2ème Think Tank le plus influent du monde

SocialOvidiu Nahoi: Și dacă, totuși, trăim în cea mai bună perioadă din istoria României?

EvenimenteMireille Rădoi: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a oferit Înaltei Curți de Casație și Justiție una din cele 8 copii autentificate ale fundamentului legislației moderne – Magna Carta

CulturaCristina Popescu: Emisiunea de mărci poștale „Urși”

EditorialVasile Pușcaș: Un proiect jurnalistic pentru Unire



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe