OraNoua.ro
Publicat în 4 aprilie 2012, 17:23 / 256 elite & idei

Floriana Jucan a moderat o masă rotundă despre factorii de succes în afaceri

Floriana Jucan a moderat o masă rotundă despre factorii de succes în afaceri

„Săptămâna trecută, la invitaţia Ambasadorului Suediei, Excelenţa Sa domnul Anders Bengtcén, şi a Patronatului Naţional al Femeilor, am moderat o masă rotundă despre factorii de succes în afaceri. Patru doamne din România şi din Suedia, toate românce, au povestit experienţa personală de antreprenor, aici şi acolo, arătând ce diferenţe de legislaţie, de mentalitate, de tratament faţă de femei care doresc să starteze un business există între cele două ţări”, scrie Floriana Jucan pe blogul personal.

Liliana Jorstad n-a uitat de unde a plecat şi, după 14 ani de viaţă în Suedia, păstrează încă accentul regiunii din care provine – Moldova – dar şi căldura, bunătatea, simplitatea oamenilor de aici. A început la noi o afacere în industria textilă, însă, după câţiva ani, şi-a dat seama că întreg contextul socio-economic o limitează. „La începuturile mele ca antreprenor în România pot să spun cu mâhnire că faptul că eram femeie nu era tocmai un atu şi uneori mă loveam de prejudecăţile pe care le aveau oamenii în acele timpuri. Din cauza vârstei mele fragede şi a lipsei de experienţă, nu eram luată mereu în serios, zâmbetele în colţul gurii, privirile evaluatoare din cap până în picioare mă întristau enorm, deoarece eu chiar voiam să am succes şi mă prezentam oriunde mergeam cu un maximum de profesionalism, tratam totul cu mare seriozitate”.
Așa a decis să emigreze în Suedia unde a urmat cursurile Universităţii din Kristianstad, la sfârşitul căreia a dobândit calitatea de Master of Business Adminstration şi consultant în contabilitate. În urma acestor calificări a înfiinţat o firmă care se ocupă de economie, contabilitate şi administrarea afacerilor. „În Suedia pot să spun că lucrurile stau diferit, aici chiar mă bucur că sunt femeie în această lume de afaceri”. Este de părere că nu vârsta contează când vrei să demarezi o afacere, ci pregătirea, înţelepciunea şi, cel mai important, ambiţia. La polul opus stau lipsa de profesionalism şi neloialitatea faţă de clienţi sau partenerii de afaceri.

La rândul său, tânărul designerAmelia Ursache, complet necunoscută în România, a ajuns în Suedia şi-a bătut direct la uşa designerului reginei Silvia, pentru a-i cere sfatul şi o evaluare a creaţiilor sale. Acesta a încurajat-o. Apoi, s-a înscris la un reality show la Roma care i-a dat posibilitatea să îşi expună creaţiile în faţa unor designeri vestiţi şi să interacţioneze cu aceştia. Aşa l-a cunoscut pe Valentino, care i-a spus să-şi urmeze talentul setându-şi propriul business. Astăzi vinde în 6 ţări, creează pentru lanţuri celebre în Suedia şi este convinsă că în România n-ar fi avut acest succes din simplul motiv că resursele materiale sunt limitate, instrumentele financiare guvernamentale aproape inexistente, legislaţia nu sprijină îndeajuns femeile, iar birocraţia omoară entuziasmul antreprenorial.

De partea cealaltă, Sorina Plăcintăa contrazis-o. În primul rând, prin exemplul personal de femeie cu succes în afaceri pe piaţa românească. Apoi, ca om politic, prin evidenţierea unor aspecte precum reducerea numărului taxelor de la aproape 500 la circa 250, timpul redus acum la doar 3 zile în care cineva îşi poate deschide o firmă, acceptarea facturilor on line, declaraţia fiscală unică etc. Dacă în 2006 doar 29% dintre manageri erau femei, trei ani mai târziu procentul acestora a crescut la 40%.
Sorina Plăcintă a început cu 14 ani în urmă de la „pasiunea pentru hainele frumoase” şi a ajuns astăzi la 3.000 de angajaţi şi la o fabrică de producţie a cărei competitivitate a recomandat-o pentru Max Mara, Hermes, Armani şi alte branduri internaţionale care îşi produc colecţiile la Sorste. Nu a fost suficient doar hobby-ul. A mai fost nevoie de învăţare permanentă, de seriozitate şi efort pentru a-ţi consolida un talent. Sorina Plăcintă nu crede în determinări de tipul femeie versus bărbat, tineri versus bătrâni, blonde versus brunete. Spune că toţi avem o şansă atât timp cât ai o idee, valori în care crezi şi puterea de a merge mai departe. „Eu am intrat în afaceri în ani tulburi. Eram foarte tânără, aveam un copil mic, mă luptam cu o legislaţie neclară şi cu o birocraţie stufoasă. Cel mai mult însă mă luptam cu mentalităţile. După atâţia ani de comunism învăţam să ne ţinem pe picioare şi eram încă tributari statului atotputernic. Piaţa privată era firavă şi haotica. În anii de început, fiecare zi era un sacrificiu, pe care acum, după atâţia ani, nu-l regret. La ce am renunţat însă, cel mai mult şi mai dureros? La o parte din propria mea tinereţe. Dar a meritat. Sunt încă tânără şi încă mai învăţ să fac sacrificii care să merite preţul”.

Sorina Bradea era directorul de resurse umane în compania Coca-Cola încă din primii ani de prezenţă pe piaţa românească a acestei multinaţionale. La vremea respectivă cine-şi putea dori mai mult? Şi totuşi… în 1995, împreună cu o prietena, a decis să înfiinţeze propria firma de training, Romarketing, iar în 1998 a înfiinţat a doua firmă, SLG Thomas-ROPLUS în parteneriat cu un suedez. Sorina Bradea spune că factorii de succes în afaceri sunt complementaritatea şi compatibilitatea asociaţilor, ţintele comune, capacitatea de colaborare şi toleranţă reciprocă, echipa dedicată şi cu sentimente de apartenenţă, experienţa de business a asociaţilor. „Cred că fiecare simte când este pregătit să înceapă o afacere. Pentru cei care încep la 20 de ani, însă, este important să înţeleagă faptul că au mult de învăţat şi că afacerea pe termen lung nu se construieşte numai din noroc şi intuiţie. Învăţarea poate fi prin şcoală sau din modelele altor oameni de business”. După ani de zile de antreprenoriat în Romania, dar şi de interconexiuni cu mediul extern, Sorina Bradea spune că uneori faptul că eşti femeie poate fi un dezavantaj, mai ales când avem de-a face cu un interlocutor misogin, însă nivelul de profesionalism primează.
Există anumite elemente comune şi mai multe care diferenţiază femeile de afaceri din România comparativ cu alte ţări, în special cele din vestul Europei. Sorina Bradea spune că ambiţia le caracterizează şi pe unele şi pe altele, încrederea în forţele proprii şi perseverenţa în a reuși. Ce le diferenţiază?
„1. Femeile de afaceri din România au de învăţat mult mai mult ce presupune a avea o afacere şi a conduce o afacere. În ţările vestice educaţia antreprenorială şi cea financiară sunt de mult în programa școlara, la noi au început să fie introduse de curând;
2. Femeia de afaceri din România îşi creează propriile modele de urmat, neavând prea multe exemple de femei de succes promovate intens, spre deosebire, din nou, de alte ţări unde succesul femeilor este recunoscut public. Asta nu înseamnă că noi nu avem modele, ar avea însă nevoie de mai multă promovare, susţinere şi recunoaştere;
3. În România, conform unor date statistice, femeia de afaceri este unic acţionar. Nu se întâmplă același lucru în alte ţări. Firma noastră nu se încadrează în modelul tipic feminin de business românesc, pentru că eu şi prietena mea suntem asociate din 1995 şi cu siguranţă vom fi încă mulţi ani de acum încolo!
Am avea de învăţat de la femeile de afaceri din alte ţări să avem încredere unele într-altele, să ne sprijinim reciproc, să facem network real şi să ne bazăm afacerile numai pe competenţe. Femeile de afaceri din alte ţări ar putea să înveţe de la noi hotărârea de face faţă provocărilor într-un mediu legislativ fluid, unei vieţi de familie parţial susţinută de infrastructura pusă la dispoziţie de stat (creşe şi grădiniţe puţine, şcoli cu standarde foarte diferite etc.) si emoţionalul folosit în echilibru cu raţionalul.”

Patru experienţe de viaţă şi de business a căror concluzie este aceea că nu putem compara Suedia cu România, chiar şi pentru simplul fapt că ţara scandinavă nu a avut o perioadă neagră de comunism, pentru că vikingii îşi luau cu ei femeile când plecau la război în timp ce ale noastre preferau să rămână acasă pentru a ţine familia şi gospodăria, dar putem împrumuta de la sudezi nu doar modelul asigurărilor sociale pe care îl evoca deseori Ion Iliescu, ci şi egalitatea de şanse.
Fac parte din categoria beauvoireistelor care cred că femeie devii, nu te naşti. Am toată consideraţia pentru cele care reuşesc într-o ţară străină, depăşind handicapul limbii şi al unei societăţi noi, dar admir în egală măsură succesul care vine pe un fond de pionierat şi de luptă permanentă cu dificultăţile.

 Articol publicat pe blogul Florianei Jucan

Ultima ora:

ObservatorVictor Vevera, Mireille Rădoi, Doina Banciu: 500 de ani de la „cel mai important document al culturii românești”. Simpozion la BCU „Carol I”

PoliticRemus Pricopie: Este politica o profesie serioasă?

EconomieNovel Research, Editura Club România: Trenduri în reglementări financiare

ExternIulian Fota, despre concluziile summit-ului Biden-Putin

SocialMarian Staș, despre criteriile pentru școlile-pilot: Cel mai important e să vrea și al doilea să poată

EvenimenteVictor Vevera, Mireille Rădoi, Doina Banciu: 500 de ani de la „cel mai important document al culturii românești”. Simpozion la BCU „Carol I”

CulturaFlaviu Predescu: Marile portrete ale lui Nadar. Expoziție la Timișoara

EditorialCiprian Stănescu: Educația viitorului în realitatea mixtă. Top 3 provocări pentru Generația Z



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe