OraNoua.ro
Publicat în 21 martie 2012, 17:20 / 525 elite & idei

Floriana Jucan: Femeie… de afaceri

Floriana Jucan: Femeie… de afaceri

Astazi, la invitatia Ambasadorului Suediei, Excelenta sa dl Anders Bengtcén si a Patronatului National al Femeilor am moderat o masa rotunda despre factorii de succes in afaceri. Patru doamne din Romania si din Suedia, toate romance, au povestit experienta personala de antreprenor, aici si acolo, aratand ce diferente de legislatie, de mentalitate, de tratament fata de femei care doresc sa starteze un business exista intre cele doua tari.

Liliana Jorstad n-a uitat de unde a plecat si, dupa 14 ani de viata in Suedia, pastreaza inca accentul regiunii din care provine – Moldova – dar si caldura, bunatatea, simplitatea oamenilor de aici. A inceput la noi o afacere in industria textila, insa, dupa cativa ani, si-a dat seama ca intreg contextul socio-economic o limiteaza. „La inceputurile mele ca antreprenor in Romania pot sa spun cu mahnire ca faptul ca eram femeie nu era tocmai un atu si uneori ma loveam de prejudecatile pe care le aveau oamenii in acele timpuri. Din cauza varstei mele fragede si a lipsei de experienta, nu eram luata mereu in serios, zambetele in coltul gurii, privirile evaluatoare din cap pana in picioare ma intristau enorm, deoarece eu chiar voiam sa am succes si ma prezentam oriunde mergeam cu un maximum de profesionalism, tratam totul cu mare seriozitate”.

Asa a decis sa emigreze in Suedia unde a urmat cursurile Universitatii din Kristianstad, la sfarsitul careia a dobandit calitatea de Master of Business Adminstration si consultant in contabilitate. In urma acestor calificari a infiintat o firma care se ocupa de economie, contabilitate si administrarea afacerilor. „In Suedia pot sa spun ca lucrurile stau diferit, aici chiar ma bucur ca sunt femeie in aceasta lume de afaceri”. Este de parare ca nu varsta conteaza cand vrei sa demarezi o afacere, ci pregatirea, intelepciunea si, cel mai important, ambitia. La polul opus stau lipsa de profesionalism si neloialitatea fata de clienti sau partenerii de afaceri.

La randul sau, tanarul designer Amelia Ursache, complet necunoscuta in Romania, a ajuns in Suedia si-a batut direct la usa designerului reginei Silvia, pentru a-i cere sfatul si o evaluare a creatiilor sale. Acesta a incurajat-o. Apoi, s-a inscris la un reality show la Roma care i-a dat posibilitatea sa isi expuna creatiile in fata unor designeri vestiti si sa interactioneze cu acestia. Asa l-a cunoscut pe Valentino, care i-a spus sa-si urmeze talentul setandu-si propriul business. Astazi vinde in 6 tari, creeaza pentru lanturi calabre in Suedia si este convinsa ca in Romania n-ar fi avut acest succes din simplul motiv ca resursele materiale sunt limitate, instrumentele financiare guvernamentale aproape inexistente, legislatia nu sprijina indeajuns femeile, iar birocratia omoara entuziasmul antreprenorial.

De partea cealalta, Sorina Placinta a contrazis-o. In primul rand, prin exemplul personal de femeie cu succes in afaceri pe piata romaneasca. Apoi, ca om politic, prin evidentierea unor aspecte precum reducerea numarului taxelor de la aproape 500 la circa 250, timpul redus acum la doar 3 zile in care cineva isi poate deschide o firma, acceptarea facturilor on line, declaratia fiscala unica etc. Daca in 2006 doar 29% dintre manageri erau femei, trei ani mai tarziu procentul acestora a crescut la 40%.

Sorina Placinta a inceput cu 14 ani in urma de la „pasiunea pentru hainele frumoase” si a ajuns astazi la 3.000 de angajati si la o fabrica de productie a carei competitivitate a recomandat-o pentru Max Mara, Hermes, Armani si alte branduri internationale care isi produc colectiile la Sorste. Nu a fost suficient doar hobby-ul. A mai fost nevoie de invatare permanenta, de seriozitate si efort pentru a-ti consolida un talent. Sorina Placinta nu crede in determinari de tipul femeie versus barbat, tineri versus batrani, blonde versus brunete. Spune ca toti avem o sansa atat timp cat ai o idee, valori in care crezi si puterea de a merge mai departe. „Eu am intrat in afaceri in ani tulburi. Eram foarte tanara, aveam un copil mic, ma luptam cu o legislatie neclara si cu o birocratie stufoasa. Cel mai mult insa ma luptam cu mentalitatile. Dupa atatia ani de comunism invatam sa ne tinem pe picioare si eram inca tributari statului atotputernic. Piata privata era firava si haotica. In anii de inceput, fiecare zi era un sacrificiu, pe care acum, dupa atatia ani, nu-l regret. La ce am renuntat insa, cel mai mult si mai dureros? La o parte din propria mea tinerete. Dar a meritat. Sunt inca tanara si inca mai invat sa fac sacrificii care sa merite pretul”.

Sorina Bradea era directorul de resurse umane in compania Coca-Cola inca din primii ani de prezenta pe piata romaneasca a acestei multinationale. La vremea respectiva cine-si putea dori mai mult? Si totusi… in 1995, impreuna cu o prietena, a decis sa infiinteze propria firma de training, Romarketing, iar in 1998 a infiintat a doua firma, SLG Thomas-ROPLUS in parteneriat cu un suedez. Sorina Bradea spune ca factorii de succes in afaceri sunt complementaritatea si compatibilitatea asociatilor, tintele comune, capacitatea de colaborare si toleranta reciproca, echipa dedicata si cu sentimente de apartenenta, experienta de business a asociatilor. „Cred ca fiecare simte cand este pregatit sa inceapa o afacere. Pentru cei care incep la 20 de ani, insa, este important sa inteleaga faptul ca au mult de invatat si ca afacerea pe termen lung nu se construieste numai din noroc si intuitie. Invatarea poate fi prin scoala sau din modelele altor oameni de business”. Dupa ani de zile de antreprenoriat in Romania, dar si de interconexiuni cu mediul extern, Sorina Bradea spune ca uneori faptul ca esti femeie poate fi un dezavantaj, mai ales cand avem de-a face cu un interlocutor misogin, insa nivelul de profesionalism primeaza.

Patru experiente de viata si de business a caror concluzie este aceea ca nu putem compara Suedia cu Romania, chiar si pentru simplul fapt ca tara scandinava nu a avut o perioada neagra de comunism, pentru ca vikingii isi luau cu ei femeile cand plecau la razboi in timp ce ale noastre preferau sa ramana acasa pentru a tine familia si gospodaria, dar putem imprumuta de la sudezi nu doar modelul asigurarilor sociale pe care il evoca deseori Ion Iliescu, ci si egalitatea de sanse.
Fac parte din categoria beauvoireistelor care cred ca femeie devii, nu te nasti. Am toata consideratia pentru cele care reusesc intr-o tara straina, depasind handicapul limbii si al unei societati noi, dar admir in egala masura succesul care vine pe un fond de pionierat si de lupta permanenta cu dificultatile.

Articol publicat de Floriana Jucan pe blogul personal

Ultima ora:

ObservatorHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla

PoliticLudovic Orban: La nivelul primăriilor este nevoie de o reechilibrare a bugetelor locale

EconomieSilviu Cerna: Pericolele populismului macroeconomic

ExternClara Volintiru: Taking stock of ‘election season’ in the Eastern Partnership countries

SocialCiprian Negură: Micro-sesiune marca Skills Of The Future

EvenimenteIon M.Ioniţă, Iulian Fota: Dezbatere Historia Live – Rusia şi Turcia în Nagorno-Karabah, consecinţele războiului

CulturaCristina Popescu: Nuduri în pictura românească

EditorialHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe