Adriana
Publicat în 21 decembrie 2016, 16:56 / 105 elite & idei

Florin Dănescu: Am consumat foarte multe resurse în tumultul legislativ din 2016 și asta a făcut mai puțin vizibile proiectele mari în care credem

Florin Dănescu: Am consumat foarte multe resurse în tumultul legislativ din 2016 și asta a făcut mai puțin vizibile proiectele mari în care credem
+ Observator

În urmă cu 5 ani, în luna decembrie 2011, Asociația Română a Băncilor intra într-o nouă etapă a istoriei sale, prin asumarea unui nou model de management, care includea desemnarea unui președinte executiv care să asigure permanent consolidarea relației cu autoritățile statului, cu alte asociații și cu organismele internaționale din domeniul financiar-bancar, și care să susțină punctul de vedere al comunității bancare. Procesul de selecție a bancherului care să reprezinte puterea executivă în asociație a fost unul extrem de laborios, la care au participat nume sonore ale industriei de profil, Consiliul Director analizând atunci nu mai puțin de 17 CV-uri. Câștigătorul s-a numit Florin Dănescu, la acea vreme președinte executiv al Romanian International Bank, o bancă de talie mică.

Domnia sa întrunise toate criteriile formulate de Asociația Română a Băncilor, respectiv experiență bancară relevantă într-o poziție de conducere în top management, o bună reputație profesională și morală, aptitudini organizatorice, abilități de comunicare, experiență în relaționarea cu autoritățile și mediul privat, cunoașterea la perfecție a limbii române și vorbirea fluentă a limbii engleze.

Decizia Consiliului Director a fost cea corectă, pentru că atunci când ajungi să-l cunoști pe Florin Dănescu descoperi ușor că funcția de președinte executiv al Asociației Române a Băncilor i se potrivește ca o mănușă.

Cu o atitudine sigură și relaxată, mereu dispus dialogului, conștient de responsabilitatea pe care o impune postul asumat și consecvent în misiunea sa, Florin Dănescu nu epatează. Reacțiile sale publice au rămas de fiecare dată în zona bunului simț, chiar dacă prin poziția pe care o ocupă este supus invariabil unor presiuni venite din partea tuturor, fie că vorbim de consumatori, oameni de afaceri, autorități sau reprezentanți ai comunității bancare. Încearcă de fiecare dată să asigure echilibrul și să absoarbă toate nemulțumirile și sesizările.

Am stat de vorbă cu președintele executiv al Asociației Române a Băncilor ceva mai mult de cinci ore, pentru că-mi spusese din start că a aranjat lucrurile astfel încât ziua va fi dedicată întâlnirii noastre. M-am bucurat pentru că timpul petrecut împreună mi-a permis să înțeleg viziunea și explicațiile sale. Nu puteam iniția discuția noastră decât cu o întrebare despre darea în plată și conversia creditelor în franci elvețieni, acte normative care au transformat 2016, probabil, în cel mai agitat an pentru industria bancară locală din istoria postdecembristă.

– Darea în plată și conversia creditelor în franci elvețieni au fost subiectele care au ținut capul de afiș în acest an. Disputele din spațiul public pe aceste teme au creat senzația unui război între bănci și clienți și au lăsat răni deschise. Cu ce impresie ați rămas, când și cum se vor cicatriza aceste răni?

– Aș începe prin a vorbi despre aceste răni deschise pentru a vedea cui aparțin ele și cât de deschise sau cât de adânci sunt. Până la urmă este important să știm dacă în 2016 aceste evenimente au produs ceva, ce au produs și pentru cine. Este important de specificat faptul că viziunea, rolul și scopul Asociației Române a Băncilor coverg către susținerea dezvoltării economiei în ansamblu, cu finalitate asigurarea bunăstării cetățeanului. În definitiv, cred cu tărie că acesta este rolul nostru al tuturor, fie că vorbim de asociații profesionale din diverse industrii, de autorități, de politicieni sau cetățeni. Tocmai de aceea, ar trebui să ne punem întrebarea dacă evenimentele respective au produs ceva pentru bunăstarea individului. Încerc să fiu sintetic fără a intra în tipul de discurs care a existat în acest an, perceput ca un discurs conflictual purtat între consumatori și bănci. După părerea noastră, această viziune este falsă. Comunitatea bancară nu a făcut decât să explice că, dacă o minoritate la nivel de cetățeni ar putea avea o reducere de sarcină financiară, deci un avantaj, pentru marea majoritate va însemna automat o pierdere. Asociația Română a Băncilor a încercat, de fiecare dată, să transmită un mesaj asumat, matur și robust. Asumat în sensul că tot ceea ce am spus a fost și scris. Matur pentru că a trebuit să explicăm, pe expertiza pe care o avem, ce efecte poate avea această abordare, chiar dacă discursul nu era unul plăcut sau nu era aducător de vești bune. Robust pentru că trebuie să rămână oricând consultabil în viitor, astfel încât să se poată dovedi oricând că asta s-a spus. Dacă vă uitați la comunicatul nostru de presă din toamna anului trecut, tot ceea ce am subliniat acolo, încă de la începutul dezbaterilor, astăzi se verifică. Am spus că nu este vorba despre o masă reprezentativă de consumatori în cazul dării în plată și s-a dovedit că este vorba numai de câteva mii de cazuri. Am spus că nu este vorba de protecție socială și s-a dovedit că nu a fost vorba de protecție socială. Am spus că instanțele puteau să soluționeze cazurile și până la urmă Curtea Constituțională exact asta a hotărât, evidențiind că problematica trebuie rezolvată în instanță. În concluzie, revenim la întrebarea: ce resurse s-au consumat, cu ce scop și pentru cine? Oare, resursele consumate pe aceste teme au fost utile pentru bunăstarea individului? Eu cred că nu, pentru că, până la urmă, toate aceste costuri s-au transformat într-o redistribuire de avere. Acest lucru l-am spus la toate susținerile noastre instituționale, și anume că este vorba despre o redistribuire de la mulți pentru puțini. O altă problemă este și faptul că nu a fost vorba numai despre o redistribuire de avere, ci și de imagine. Și, din păcate, sub aspectul imaginii am avut de pierdut.

După cum știți, discursul politic urmărește o redistribuire de imagine, bazându-se câteodată pe dezavuarea sau decredibilizarea interlocutorului. Din păcate, în cazul de față, interlocutorul nu a fost unul politic, ci unul economic – industria bancară. Iar atunci când decredibilizezi economia, nu duci la îndeplinire scopul principal, care înseamnă bunăstarea cetățeanului. La bunăstarea lui ajungi numai printr-un act economic robust, bine-gândit și prioritizat.

A fost dezamăgitor faptul că în dezbaterea politică s-a mers pe ideea creării unei rupturi între clienți și industrie. Iată că am ajuns la întrebarea dumneavoastră inițială și vă răspund că aceasta este o rană deschisă. Unde se mai regăsesc aceste răni? Le putem observa la nivelul celor mulți, care din păcate, la un moment dat, vor resimți costurile. Să luăm exemplul croat, pe care noi am încercat de fiecare dată să-l evităm. În Croația a fost aprobată o lege asemănătoare conversiei creditelor în franci de la noi, iar, acum, partidul care a fost pe vremea aceea în opoziție, astăzi este la guvernare și încearcă să negocieze cu băncile, în perspectiva câștigării litigiului de la Curtea de Arbitraj ICSID, astfel încât pierderile sau eventualele despăgubiri pe care statul croat, adică cetățenii croați, vor trebui să le plătească instituțiilor de credit să fie cât mai mici. Noi încercăm să evităm o asemenea perspectivă, pentru că, repet, suntem obligați ca și industrie să urmărim interesul clienților noștri. Și vorbim despre peste 4 milioane de debitori și peste 14 milioane de deponenți. Ori, interesul acestor oameni este să nu se distribuie de la cei mulți la cei puțini. Alte răni deschise sunt reprezentate și de felul în care investitorii au văzut ceea ce întâmplă sau de viziunea unor instituții reputate și credibile, cum ar fi Comisia Europeană sau Banca Centrală Europeană, care au atras atenția asupra unui risc macroeconomic major. Acestea sunt încă răni deschise și trebuie împreună să le cicatrizăm, evităndu-le pe viitor.

– Intervin: Și cum se vor cicatriza?

– Pentru a învăța lecțiile din trecut, nu avem decât să ni le asumăm și să încercăm să explicăm tot mai bine pericolele. Totodată, trebuie să conștientizăm că este necesar să construim decât să risipim resursele pe subiecte care să ducă mai mult la pierderi pentru individ, decât la un câștig. Ne așteptăm să se cicatrizeze în măsura în care învățăm aceste lecții și reușim să evităm pe viitor asemenea comportamente. De altfel, cred că plătim prețul tinereții noastre democratice în toate domeniile, de la cultura financiară, economică, politică sau socială. Efortul nostru de acum este acela de a atrage atenția asupra faptului că într-o construcție reală este nevoie de cultura economiei de piață liberă. O să închei acest subiect, subliniind faptul că privesc 2016 ca un an tumultos, dar ca o experiență necesară pentru a putea să progresăm.
integral pe http://www.bankingnews.ro/selfie-interviu-florin-danescu-arb.html

Ultima ora:

ObservatorVictor Vevera a participat la ședința Directorilor Generali ai Aeroporturilor din România

PoliticNicuşor Dan: Nu se pune problema ca stimulentele pentru nou-născuţi sau voucherele materna să nu mai fie plătite

EconomieCosmin Ghita: Societatea Nationala Nuclearelectrica launches the 2021-2023 Scolarship program “The Young Nuclearist”

ExternManuela Catrina: Despre #suveranitate tehnologica si #semiconductori. Cum poate #Romania contribui la acest efort european

SocialMarian Staș: Reportaj la singura școală rurală care va funcționa după programul lui Iohannis „România Educată”

EvenimenteVictor Vevera a participat la ședința Directorilor Generali ai Aeroporturilor din România

CulturaDoina Banciu: Tradiție și continuitate în valorificarea patrimoniului imaterial, ediția I

EditorialAlina Bârgăoanu: 11 septembrie și noul Internet



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe