OraNoua.ro
Publicat în 23 noiembrie 2016, 19:13 / 290 elite & idei

Florina Vevera: Înainte de a fi prea târziu

Florina Vevera: Înainte de a fi prea târziu
de Florina Vevera
Rusia își consolidează flota Baltică în Kaliningrad cu două nave de război, înarmate cu rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune, pentru a contracara acțiunile NATO în regiune, acțiuni pe care le considera îngrijorătoare, relata cotidianul Izvestia săptămâna trecută. Dar, nu există trupe combatante ale NATO staționate permanent în țările vecine Rusiei, doar rotații de trupe, astfel încât să nu se încalce Actul Fondator NATO-Rusia, din 1997. Deși nu există nicio confirmare oficială de la Moscova, acest lucru va ridica tensiunile în Marea Baltică – și așa alimentate de anexarea Crimeei – și este posibil să provoace consternare în special în Polonia și Lituania, spunea Reuters.
Acest lucru vine după ce ambasada Rusiei în Spania, a declarat că a anulat cererea flotilei sale (nave care se îndreptau spre Marea Mediterană) de a realimenta în enclava Ceuta, când NATO și-a exprimat îngrijorarea că navele de război care se îndreptau spre Siria ar putea fi folosite pentru a viza civilii din Alep. Morocul și-a exprimat, de asemenea, nemulțumirea.
Izvestia cita o sursă militară anonimă spunând că cele două nave, Serpuhov și DOL Zeleny, au intrat deja în Marea Baltică și vor deveni în curând parte dintr-o divizie nou formată. Ministerul rus al Apărării a declarat la începutul acestei luni că cele două nave au părăsit Marea Neagră pentru a se alătura forței navale rusești din Marea Mediterană.
Corvetele Buyan sunt dotate cu rachete de croazieră Kalibr LACM/Sizzler, despre care armata rusă spune că au o raza de acțiune de cel puțin 1.500 de kilometri (932.06 mile). Doar trei țări dețin rachete de croazieră capabile-nuclear: SUA, Rusia și Franța. Flota de apărare a coastei Mării Baltice va fi, de asemenea, dotată cu sisteme de rachete terestre Bastion și Bal. Bastion-ul este un sistem de apărare mobil înarmat cu două rachete anti-navă, cu o rază de acțiune de până la 300 km (188 mile). Bal sunt rachete anti-navă ce au o rază de acțiune similară.
Izvestia relata că Flota Baltică a Rusiei, cu baza în enclava europeană Kaliningad, se va largi, probabil, cu încă trei astfel de nave de război, mici, înarmate cu același tip de rachete, până la sfârșitul anului 2020.La începutul acestei luni, Rusia și-a mutat rachetele Iskander-M în Kaliningrad, ceea ce a condus la proteste din partea Lituaniei și a Poloniei. Desfășurarea nu pare să fi încălcat tratatul INF. Vladimir Putin avertizează că forțele sale ar putea viza teritoriul NATO, în cazul în care țara sa se simte amenințată.”Suntem obligați să luăm contra-măsuri, adică, să ne îndreptăm sistemele de rachete către acele facilități care credem că reprezintă o amenințare pentru noi”, a declarat Putin într-un interviu acordat cineastului american Oliver Stone pentru o emisiune documentar. De observat totuși că ceea ce este amenințător este invazia Rusiei în Georgia și Ucraina și exercițiile militare rusești, uriașe, la frontierele Ucrainei.
Declarațiile lui Putin au fost făcute publice la doar câteva zile după ce purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a sugerat că Trump ar putea contribui la refacerea încrederii în Moscova, convingând NATO să-și retragă forțele de la granița cu Rusia. Documentarul produs de Stone – despre evenimentele care au dus la conflictul din Ucraina, între separatiștii pro-Moscova și guvernul pro-occidental – și-a avut premiera în Rusia, iar anumite bucăți din remarcile lui Putin au fost difuzate în prealabil de mass-media de stat din Rusia. „De ce reacționăm la extinderea NATO atât de emoțional? Suntem preocupați de procesul de luare a deciziilor în NATO „, a declarat Vladimir Putin. Țărilor mai mici ale NATO le-ar fi „aproape imposibil să reziste presiunii unui lider al NATO, cum ar fi Statele Unite ale Americii”, de a implementa sisteme de rachete sau a fi gazdă unor baze noi, a spus el. „Noi ce ar trebui să facem?”, a declarat Putin în interviul lui Stone, „Ucraina pe foc.”
De fapt, aceste „țări mai mici” ale NATO fac presiuni pentru desfășurări mai ample de forțe, nu invers.
Subsecretarul de stat finlandez, Jori Arvonen, afirma pe 21 noiembrie 2016, că un centru comun al NATO și a Uniunii va fi deschis la Helsinki, pentru a studia războiul „hibrid”, inclusiv spionajul cibernetic și propaganda prin intermediul social media. Foreign Policy arăta în „Cum cel de-al treilea război mondial ar putea începe în Latvia”, de Paul D. Miller, de pe 16.11.16, cum că rezultatele posibile ale unui conflict Rusia-Vest sunt de pierdere-pierdere: Dacă NATO nu invocă articolul V pentru a proteja Țările Baltice, „garanția de securitatea reciprocă devine lipsită de sens funcțional”; iar în cazul în care „se invocă articolul V, acest lucru va fi echivalent cu o declarație de război de către Occident împotriva Rusiei. Și, atunci, Donald Trump va trebui să decidă dacă pentru apărarea Letoniei merită să riști al treilea război mondial”.
Dacă ne uităm la votul populist din Statele Unite, Marea Britanie (Brexit) și Franța, de exemplu, putem constata că o parte din cei care votau pentru P. Democrat (SUA), P. Muncii (Marea Britanie) sau chiar comuniștii (Franța ) acum votează pentru populiștii de dreapta, pentru că nu primesc niciun răspuns (sau nu unul adecvat) din partea partidelor tradiționale sau guvernelor la problemele pe care le au. Aici duce sentimentul de a nu te simți reprezentat (criza democrației!) și de a fi lăsat în urmă. Sentimentul de astăzi este că elitele existente acționează exclusiv în beneficiul propriu și că noii jucători (chiar și cu programe fasciste sau pseudo-fasciste) sunt preferabili. Acesta este, probabil, efectul crizei financiare din 2008, a crizei monedei euro și stagnării în Europa, a efectelor negative ale globalizării asupra anumitor sectoare ale societății (faptul că alte sectoare beneficiază în mare măsură de ea nu aduce nicio consolare pentru ceilalți), a terorismului internațional – care va avea nevoie de timp pentru a fi învins -, a crizei internaționale a refugiaților și a războaielor din Orientul Mijlociu, etc.
Totuși, popularitatea Angelei Merkel este din nou la 65 la sută. Când Francois Fillon îi va succeda, probabil, lui Hollande în Franța, Angela Merkel va fi singurul lider capabil și dispus să reziste agresiunii rusești.
Mai este încă mai mult de o lună înainte ca președintele ales Donald Trump să-și preia biroul prezidential și șase luni până la un nou președinte în Franța. Progrese trebuie să fie făcute înainte de luna mai. Suntem totuși doar la două săptămâni distanță de referendumul constituțional din Italia, care, în cazul în care va fi pierdut, va duce, probabil, la demisia lui Matteo Renzi și la o perioadă de incertitudine în Italia. Unele bănci italiene ar putea avea nevoie de consolidare și de fuziune, cum și Grecia va trebui să fie scutită de o parte din datorii – în anumite condiții. Reticența Germaniei cu privire la acest ultim aspect se explică prin faptul că, încă o dată, ea va trebui să suporte o bună parte din nota de plată, iar Portugalia nu este chiar atât de departe în urmă. Există, de asemenea, o îngrijorare cu privire la alegerile din Olanda, din luna martie.
Se pare că președenția Trump nu mai este interesată de unitatea europeană: sugestia făcută de echipa lui Trump cum că Nigel Farrage ar fi un bun ambasador al Marii Britanii în SUA este un exemplu în acest sens. Reacția guvernului Regatului Unit a fost promptă și clară: Statele Unite nu pot alege ambasadorii țărilor străine în SUA. Se observă o intenție a SUA de abdicare de la rolul de unică superputere, cu responsabilitățile pe care le presupune acesta. Dar asta va înseamna că SUA nu va mai fi atât de în măsură să creioneze evoluția lumii, iar acest lucru va putea fi de rău augur atât pentru lume, în ansamblul ei, cât și pentru SUA însăși.
Va fi important ca președintele Donald Trump să accepte sugestia lui Donald Tusk și a lui Jean-Claude Juncker cu privire la un summit SUA-UE – imediat după investirea sa – și că, Angela Merkel, joacă un rol central pe partea UE: nu există pur și simplu nici un alt șef european care să ducă un asemenea rol.
„Să facem America măreață din nou” a sunat diferit pentru diferite persoane. Unora le spunea că SUA ar fi pe marginea prăpastiei și de aceea trebuie readusă la valoarea ei de altă dată, cu toate că, în realitate, al doilea mandat al lui Obama a fost de un relativ succes din punct de vedere economic – deși evident nu pentru toată lumea. În Europa, UE personificată de „Bruxelles” este văzută ca un impediment în calea succesului național, chiar dacă realitatea este contrariul. De decenii, guvernele naționale dau vina pe Bruxelles pentru propriile lor decizii. Când alegătorii își pierd încrederea într-un guvern de centru-dreapta, aleg unul de centru-stânga, sau vice-versa. Azi, încrederea în partidele tradiționale a apus și mulți ascultă sirenele populismului și naționalismului, care oferă o soluție rapidă și ușoară, dar se va dovedi ea a fi o soluție, în cele din urmă?
Într-un fel și într-o oarecare măsură, situația actuală din SUA și Europa se aseamănă cu cea din 1930, dar este puțin probabil ca criza să se rezolve printr-un război. Forțele care vizează să profite de situația actuală o ponegresc. Este nevoie de o revenire la speranță și la încredere, dar acestea nu sunt lucruri și, în consecință, nu ți le poate da nimeni.

Ultima ora:

ObservatorDan Suciu: Urmează o uşoară scădere a preţurilor, după care se va plafona indicatorul de inflaţie în jurul nivelului de 2,5%

PoliticDan Barna: Partenerul natural al USR este PNL; premisele pentru o colaborare – bune, dacă există bună-credinţă

EconomieDan Suciu: Urmează o uşoară scădere a preţurilor, după care se va plafona indicatorul de inflaţie în jurul nivelului de 2,5%

ExternRobert Lupițu: Administrația Statelor Unite apreciază sprijinul acordat de România în lupta împotriva pandemiei de coronavirus

SocialMarius Stoian: Iluzia schimbărilor în trombă

EvenimenteCristina Buzasu: Onorată să particip la videoconferința prim-ministrului Ludovic Orban cu prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki

CulturaCristina Popescu: CENTENARUL TRATATULUI DE LA TRIANON

EditorialSilviu Cerna: România (iarăşi) la răspântie?



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe