de Florina Vevera

Rusia își consolidează flota Baltică în Kaliningrad cu două nave de război, înarmate cu rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune, pentru a contracara acțiunile NATO în regiune, acțiuni pe care le considera îngrijorătoare, relata cotidianul Izvestia săptămâna trecută. Dar, nu există trupe combatante ale NATO staționate permanent în țările vecine Rusiei, doar rotații de trupe, astfel încât să nu se încalce Actul Fondator NATO-Rusia, din 1997. Deși nu există nicio confirmare oficială de la Moscova, acest lucru va ridica tensiunile în Marea Baltică – și așa alimentate de anexarea Crimeei – și este posibil să provoace consternare în special în Polonia și Lituania, spunea Reuters.

Acest lucru vine după ce ambasada Rusiei în Spania, a declarat că a anulat cererea flotilei sale (nave care se îndreptau spre Marea Mediterană) de a realimenta în enclava Ceuta, când NATO și-a exprimat îngrijorarea că navele de război care se îndreptau spre Siria ar putea fi folosite pentru a viza civilii din Alep. Morocul și-a exprimat, de asemenea, nemulțumirea.

Izvestia cita o sursă militară anonimă spunând că cele două nave, Serpuhov și DOL Zeleny, au intrat deja în Marea Baltică și vor deveni în curând parte dintr-o divizie nou formată. Ministerul rus al Apărării a declarat la începutul acestei luni că cele două nave au părăsit Marea Neagră pentru a se alătura forței navale rusești din Marea Mediterană.

Corvetele Buyan sunt dotate cu rachete de croazieră Kalibr LACM/Sizzler, despre care armata rusă spune că au o raza de acțiune de cel puțin 1.500 de kilometri (932.06 mile). Doar trei țări dețin rachete de croazieră capabile-nuclear: SUA, Rusia și Franța. Flota de apărare a coastei Mării Baltice va fi, de asemenea, dotată cu sisteme de rachete terestre Bastion și Bal. Bastion-ul este un sistem de apărare mobil înarmat cu două rachete anti-navă, cu o rază de acțiune de până la 300 km (188 mile). Bal sunt rachete anti-navă ce au o rază de acțiune similară.

Izvestia relata că Flota Baltică a Rusiei, cu baza în enclava europeană Kaliningad, se va largi, probabil, cu încă trei astfel de nave de război, mici, înarmate cu același tip de rachete, până la sfârșitul anului 2020.La începutul acestei luni, Rusia și-a mutat rachetele Iskander-M în Kaliningrad, ceea ce a condus la proteste din partea Lituaniei și a Poloniei. Desfășurarea nu pare să fi încălcat tratatul INF. Vladimir Putin avertizează că forțele sale ar putea viza teritoriul NATO, în cazul în care țara sa se simte amenințată.”Suntem obligați să luăm contra-măsuri, adică, să ne îndreptăm sistemele de rachete către acele facilități care credem că reprezintă o amenințare pentru noi”, a declarat Putin într-un interviu acordat cineastului american Oliver Stone pentru o emisiune documentar. De observat totuși că ceea ce este amenințător este invazia Rusiei în Georgia și Ucraina și exercițiile militare rusești, uriașe, la frontierele Ucrainei.

Declarațiile lui Putin au fost făcute publice la doar câteva zile după ce purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a sugerat că Trump ar putea contribui la refacerea încrederii în Moscova, convingând NATO să-și retragă forțele de la granița cu Rusia. Documentarul produs de Stone – despre evenimentele care au dus la conflictul din Ucraina, între separatiștii pro-Moscova și guvernul pro-occidental – și-a avut premiera în Rusia, iar anumite bucăți din remarcile lui Putin au fost difuzate în prealabil de mass-media de stat din Rusia. „De ce reacționăm la extinderea NATO atât de emoțional? Suntem preocupați de procesul de luare a deciziilor în NATO „, a declarat Vladimir Putin. Țărilor mai mici ale NATO le-ar fi „aproape imposibil să reziste presiunii unui lider al NATO, cum ar fi Statele Unite ale Americii”, de a implementa sisteme de rachete sau a fi gazdă unor baze noi, a spus el. „Noi ce ar trebui să facem?”, a declarat Putin în interviul lui Stone, „Ucraina pe foc.”