OraNoua.ro
Publicat în 5 februarie 2013, 20:59 / 136 elite & idei

Gabriel Biriș – Noul Pachet Fiscal: Impact, perdanți, probleme și soluții

Gabriel Biriș – Noul Pachet Fiscal: Impact, perdanți, probleme și soluții

De Gabriel Biris

Noul an ne-a adus o avalansa de modificari ale Codului fiscal, unele noi (OUG 8/2013, intrata in vigoare pe 1 februarie), altele mai vechi (precum plata TVA la incasarea facturii, OG 15/2012). Sa le luam pe rand si sa analizam care este impactul pe care il vor avea principalele masuri adoptate.

  1. Plata TVA la incasarea facturii

Reglementarea prevede ca firmele care au avut o cifra de afaceri mai mica de 2.200.000 lei in anul precedent vor fi obligate sa aplice regimul derogatoriu. TVA pentru facturile emise de ele va fi exigibila la incasarea facturii, dar nu mai tarziu de 90 de zile de la emitere iar companiile care primesc facturi de la astfel de companii nu vor putea deduce TVA decat la plata facturii.

Masura este neutra din punct de vedere al veniturilor la buget.

Aplicarea acestui regim derogatoriu a fost ceruta de catre mediul de afaceri si a generat aprecieri pozitive in piata. Nu si de la specialisti. Noi am atras atentia camasura va afecta in special firmele mici, adica celor care “facilitatea” le este adresata. Explicatia este simpla: firmele mari care lucreaza cu firme mici vor fi dezavantajate de faptul ca nu vor putea deduce TVA la primirea facturii, ele colectand TVA la emiterea de facturi. Diferenta de tratament le afecteaza in mod evident cash-flow. In plus, soft-ul de gestiune va trebui adaptat pentru a putea tine evidenta dubla.

De ce ar mai lucra firmele mari cu firme mici? Raspunsul este simplu: daca pot alege, nu vor mai lucra. Masura este deci una din ciclul “operatia a reusit, pacientul este insa mort”…

Ce este de facut, mai ales ca au inceput deja sa apara efectele, în sensul că multe firme mari au început deja să rezilieze contractele cu firmele mici?

Solutia este una extrem de simpla: regimul trebuie facut optional. Iar acest lucru trebuie facut urgent, altfel victimele masurii vor fi din ce in ce mai numeroase. In felul acesta se va vedea si cat de utila este masura.

  1. Microintreprinderile și impozitarea lor

Incepand cu 1 februarie se schimba si regimul microintreprinderilor, dupa cum urmeaza:

  • dispare conditia cu privire la numarul de angajati. Drept urmare, si companiile fara angajati vor putea fi considerate microintreprinderi;
  • plafonul de venituri a fost redus de la 100.000 euro la 65.000 euro. Pentru moment, cursul luat in calcul este cel de la 31.12.2012 (ceea ce ar reduce plafonul la 220.000 lei), pentru a se armoniza cu plafonul pana la care se aplica regimul de scutire la TVA;
  • regimul devine obligatoriu atat pentru companiile cu cifra de afaceri mai mica de 65.000 euro cat si pentru companiile nou infiintate.

Care sunt implicatiile:

In mod evident, modificarea are impact doar asupra companiilor cu cifra de afaceri mai mica de 100.000 euro si pentru companiile mici, dupa cum urmeaza:

  • companiile cu cifra de afaceri intre 65.000 euro si 100.000 euro care aplicau regimul microintreprinderilor nu il mai pot aplica incapand cu 1 februarie, vor trebui sa plateasca impozit pe profit;
  • companiile care platesc impozit pe profit si vor avea cifra de afaceri sub 65.000 euro la sfarsitul anului in curs, din anul urmator vor fi obligate la plata impozitului pe venit (3%);
  • companiile nou infiintate vor fi obligate la plata impozitului pe venitul microintreprinderilor.

Microintreprinderile care depasesc in cursul unui an plafonul de venituri de 65.000 euro vor plati, la fel ca in prezent, impozit pe profit de la inceputul anului respectiv – impozitul pe venit platit urmand a fi regularizat cu impozitul pe profit datorat.

Pentru buget, guvernul estimeaza ca masura va duce la triplarea veniturilor, de la 207 la 678 milioane de lei.

Nu vreau sa comentez cu privire la reducerea plafonului si nici cu privire la faptul ca vor fi companii, si nu putine, pentru care 2013 va avea doua perioade fiscale distincte.

Masura creeaza insa o problema exact pentru investitorii pe care dorim in mod special sa ii atragem: firme mari care fac greenfield investments. Daca un astfel de investitor va veni in Romania in 2013, firma nou infiintata va fi obligatoriu platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor. Presupunand ca investitia nu va fi finalizata in 2013, ci in anul urmator (lucru perfect posibil), investitorul nu va obtine venituri in 2013, deci va incheia anul ca microintreprindere, urmand ca eventual, din anul urmator – odata cu inceperea productiei, sa treaca la plata impozitului pe profit. Acest lucru ii va atrage un mare dezavantaj: pierderea fiscala din 2013 nu va putea fi reportata!
Va inchipuiti ca numai aceasta perspectiva ii va face sa se gandeasca de doua inainte de a investi in Romania…

Sunt convins ca cei care au scris modificarea nu au dorit o asemenea enormitate, este pur si simplu o greseala facuta din graba. Greseala care consider ca trebuie urgent reparata.

Remediul este simplu: firmele nou infiintata ar trebui sa aiba optiunea de a alege intre cele doua regimuri fiscale. Eventual, optiunea ar putea fi conditionata de un capital minim, semnificativ mai mare decat cel necesar pentru infiintarea unui SRL. Un capital social initial de, sa zicem, echivalentul a 10.000 euro nu ar trebui sa fie un impediment pentru astfel de investitor, dar va fi in mod sigur un impediment pentru o afacere mica.

  1. Limitarea cheltuielilor cu autoturismele

Acesta se pare ca este un subiect de mare interes atat pentru guvernele de dreapta cat si pentru cele de stanga.

Primele limitari au aparut inca din 2009, cand cheltuielile cu autoturismele achizitionate au devenit nedeductibile, la fel ca si cheltuielile cu combustibilii. Masura nu a servit insa scopului, limitarea aplicandu-se doar autoturismelor cumparate, nu si celor luate in leasing. Ulterior, masura a fost indulcita, companiile putand sa isi deduca chiar si 100% din cheltuieli daca autoturismul era folosit exclusive pentru business.

Guvernul Ponta s-a gandit sa limiteze deductibilitatea “luxului”, limitand deductibilitatea amortizarii la 1.500 lei/luna (aproximativ 20.000 euro). Masura in sine nu este una gresita, fiind propusa si de mine inca din 2009, in discutie putand fi pus doar plafonul.

Masura va afecta in special segmental premium, singurul care mai functiona cat de cat rezonabil. In mod evident, masura va afecta toate companiile care au astfel de masini in patrimoniu, deoarece ea se aplica si autoturismelor deja achizitionate.

Trecem peste acest aspect, pentru ca nu aici este principala problema a masurii, ci in cazul societatilor de leasing operational, precum si a companiilor care inchiriaza – cu sau fara sofer, autoturisme. Aceste companii sunt puse intr-o situatie foarte delicata: ele vor inregistra venituri impozabile din rata de leasing sau din inchiriere, dar vor avea cheltuieli nedeductibile cu amortizarea capitalului investit in masini.Asa ceva este cu totul inacceptabil.

Daca guvernul doreste sa limiteze cheltuielile in acest fel, nu trebuie sa afecteze intr-un mod atat de violent o intreaga industrie, mai ales ca leasingul operational este un instrument din ce in ce mai folosit.

Solutia este una simpla, explicata si am explicat-o si in lucrarea mea, “Despre fiscalitate si competitivitate”: limitata atat amortizarea cat si rata de leasing operational sau chiria, dar fara nici o limitare la deductibilitate pentru firmele de leasing operational sau rent-a-car.

Impactul pentru buget nu este cunoscut, dar este putin probabil ca rezultatul final sa depaseasca 15-20 milioane de euro.

  1. Venituri obtinute de nerezidenti din prestari de servicii

Pana acum, regula aplicata era una general acceptata in fiscalitatea internationala:veniturile obtinute de un rezident al altui stat din prestari de servicii catre un resident roman sunt impozitate in Romania doar daca veniturile sunt prestate efectiv pe teritoriul Romaniei. Exceptie faceau veniturile din consultanta si management care erau impzabile in Romania indiferent unde erau prestate, aceasta fiind o masura anti-abuz introdusa in 2007.

Din motive care pur si simplu imi scapa, guvernul a stabilit ca veniturile obtinute din prestari de servicii, de orice natura, trebuie impozitate in Romania, indiferent unde sunt prestate.

Sa traducem: ocompanie romaneasca isi trimite directorul sa negocieze un contract la, sa zicem, Viena. Omul se va caza la hotel. Hotelierul ii va da o factura de, sa zicem 1000 euro. Omul nostru ii va spune hotelierului ca nu poate sa ii plateasca decat 840 euro, ca mai rebuie sa dea 160 de euro si guvernului roman. Cum poate crede cineva ca lucrul acesta va fi posibil?

Solutie: masura trebuie abrogate si trebuie sa se revina urgent la prevederile anterioare.

Tot in ceea ce priveste nerezidentii, guvernul mai impune o povară: Veniturile obtinute de rezidenti ai unor state cu care Romania nu are incheiat acord de schimb de informatii vor fi impozitate in Romania cu 50%. Care sunt acele state? Ca sa nu mai vorbim de completa lipsa de utilitate a masurii, fiind foarte usor sa interpui o companie din state cu care Romania are incheiate conventii privind evitarea dublei impuneri si care nu sunt foarte severe cu contracte de tip back-to-back.

Dealtfel, nici guvernul nu se asteapta la cine stie ce colectari, estimand ca veniturile vor creste nesemnificativ, de la 657 la 701 milioane de lei.

Ce este de facut:

In primul rand, guvernul trebuie sa accepte ca a gresit si sa isi repare greselile cat mai repede posibil. Este inacceptabil sa persevereze in aceste greseli stiind ca ele produc grave prejudicii unui numar foarte mare de companii, companii care sustin prin impozitele si taxele platite bugetul statului.

In al doilea rand, sa invete ca lucrurile nu pot fi facute in pripa. Codul fiscal si cel de procedura fiscala trebuie revizuite masiv, dar acest lucru trebuie facut prin analiza temeinica a masurilor propuse, prin dialog si consultari cu mediul de afaceri. De fiecare data cand asemenea conslutari au avut loc si au fost luate in serios, guvernul a avut de castigat.

***

(Gabriel Biriș este avocat specializat în legislație fiscală)

Ultima ora:

ObservatorHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla

PoliticLudovic Orban: La nivelul primăriilor este nevoie de o reechilibrare a bugetelor locale

EconomieSilviu Cerna: Pericolele populismului macroeconomic

ExternClara Volintiru: Taking stock of ‘election season’ in the Eastern Partnership countries

SocialCiprian Negură: Micro-sesiune marca Skills Of The Future

EvenimenteIon M.Ioniţă, Iulian Fota: Dezbatere Historia Live – Rusia şi Turcia în Nagorno-Karabah, consecinţele războiului

CulturaCristina Popescu: Nuduri în pictura românească

EditorialHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe