Matei Bogdan
Publicat în 20 mai 2020, 12:06 / 67 elite & idei

Graţian Mihăilescu: Topul localităților din România cu cele mai puternice economii

Graţian Mihăilescu: Topul localităților din România cu cele mai puternice economii

Graţian Mihăilescu, liderul UrbanizeHub, a declarat pentru Adevărul că prin această analiză a dorit să scoată în evidenţă nevoia dezvoltării zonelor metropolitane. „Când calculezi posibilitatea economică a unui oraş este bine să te raportezi la numărul de locuitori şi atunci oraşe mici, cum e Găieştiul sau Ghimbav sunt în top. E simplu! Noi ne-am propus însă, prin această analiză, nu să scoatem în evidenţă aceste oraşe, ci să promovăm perecepţia şi nevoia de a construi o Românie metropolitană. Pentru că vedem că deja există zone urbane funcţionale. Nu mai trebuie să ne raportăm la investiţii într-un oraş, ci trebuie raportat totul la o zonă urbană, metropolitană şi sperăm ca viitoarele finanţări europene să cuprindă şi această perspectivă de investiţii, integrate la nivel colaborativ între mai multe entităţi. Pentru că doar astfel putem să dezvoltăm România. Urmărind mai ales mobilitatea urbană şi interurbană. Cu cât conectezi zonele respective cu transport rapid, cu trenuri de mare viteză, cu atât fluxul economic e mai mare, migraţia e mai mare şi îţi aduce dezvoltare economică. E nevoie de o dezvoltare integrată, de colaborare între administraţii, pentru a face proiecte comune care să conecteze mai multe localităţi”, spune Mihăilescu, liderul UrbanizeHub.

UrbanizeHub a realizat o analiză a orașelor cu cea mai puternică economie. Topul este unul surprizător, la prima vedere, însă având în vedere investițiile din aceste localități, clasamentul este unul firesc. 

România este foarte bogată când vine vorba de datele disponibile pentru analize socio-economice. De la rezultatele la bacalaureat pentru fiecare absolvent din România la datele financiare pentru (aproape) fiecare firmă înregistrată în România, datele permit analize ce ar fi imposibil de făcut în alte țări (de exemplu, SUA restricționează accesul la datele despre firme și majoritatea țărilor dezvoltate nu oferă astfel de date).

Datele despre companii sunt disponibile din diferite surse (topfirme.com le oferă gratis) și permit analize economice foarte detaliate, inclusiv o estimare a PIB-ului local.

Institutul Național de Statistică nu estimează PIB-ul la nivel de localitate, pentru unele considerente ce vor fi discutate în cele ce urmează – cel mai important considerent fiind diferențele mari dintre localități. Ca atare, cel mai „granular” nivel de dezagregare a datelor este județul (NUTS3).

Însă pot apărea anomalii, inclusiv la nivel de județ. De exemplu, județele din Germania sunt foarte mici și fragmentate, fiind mai degrabă localități. Ca atare, dacă ne uităm la PIB-ul pe cap de locuitor la nivel de județ în Uniunea Europeană, cele mai dezvoltate județe sunt Wolfsburg (sediul Volkswagen) si Ingolstadt (sediul Audi). 

Care sunt orașele „bogate” ale României

La UrbanizeHub, suntem interesați de tot ceea ce are legătură cu dezvoltarea urbană și am vrut să vedem care sunt cele mai dezvoltate localități din România din punct de vedere economic. Am mers cu datele la nivel de oraș. În acest sens, ne-am uitat la doi indicatori:

  • PIB-ul per Capita local, estimate pe baza veniturilor firmelor locale. Acest indicator arată forța firmelor de la nivel local.
  • Impozitul pe Venit per Capita. Acesta este un indicator al bunăstării creat la nivel local de toate entitățile plătitoare de salarii. Impozitul pe Venit este o măsură a numărului de salariați și a valorii medii a salariului la nivel local. Aici, am calculat media pe 2013-2017, pentru a evita variațiile ce apar de la an la an, și nu am luat anul 2018 în considerare, când IPV-ul a scăzut drastic, datorită unor măsuri ale Guvernului (impozitul pe venit a fost diminuat de la 16% la 10%).

Ambii indicatori sunt imperfecți, dar analiza lor scoate în evidență câteva dinamici foarte interesante. Pentru a nu vă ține în suspans cu pagini de gargară fără noimă, atașăm mai jos tabelul cu cele mai dezvoltate orașe din România. Suprinzătoare rezultatele, nu? Nici noi nu ne așteptam la asta.

Haideți să despachetăm aceste date puțin. Ghimbav, cel mai dezvoltat oraș din România, are într-adevăr o economie locală puternică, cu firme puternice prezente la nivel local: IAR, Viessmann, Premium Aerotec, PREH, Benchmark Electornics, Joysonquin Automotive Systems. Mai mult, aceste firme par să și plătească salarii bune. Ghimbav este pe locul 1 în ceea ce privește PIB-ul local per Capita, și pe locul 2 în ceea ce privește IPV-ul per Capita. Practic, Ghimbavul pare să fie un fel de Wolfsburg sau Ingolstadt al României.

Cum au ajuns aceste localități în topul prosperității

Dacă analizăm lucrurie mai atent însă, vom vedea că Ghimbavul nu este neapărat o Mecca pentru investitori, ci este parte a Zonei Metropolitane Brașov, care a fost într-adevăr o Mecca pentru investitori. Investițiile făcute în Ghimbav se datorează în primul rând datorită proximității sale față de Brașov, datorită bazei industriale existente deja acolo, și datorită proximității față de infrastructură de transport majoră. De asemenea, e important de menționat că numărul de angajați din Ghimbav este mai mare decât numărul efectiv de locuitori. Mai exact, Ghimbavul atrage forță de muncă din jur (din Brașov, în primul rând, dar și din Codlea, Zărnești, sau Râșnov). IPV-ul pentru acești muncitori este cules însă la nivel de Ghimbav, și tot în bugetul Ghimbavului se reflectă. Asta ridică bineînțeles întrebări despre cum ar trebui repartizate resursele la nivel metropolitan, și cum s-ar putea încuraja investiții inter-jurisdicționale pentru a încuraja dinamici metropolitane (mai exact acces mai facil la oportunități și servicii).

Aceeași poveste o avem și în cazul Mioveniului (unde, în 2011, 14.000 oameni făceau naveta zilnic către fabrica Dacia și alte firme din oraș), Otopeniului (cu 11.000 navetiști zilnic în 2011), Voluntariului (cu 7.600 navetiști în 2011), sau Năvodariului (cu Rafinăria Rompetrol și industria hotelieră atrăgând 2.600 navetiști în 2011).

UrbanizeHub a realizat o analiză a orașelor cu cea mai puternică economie. Topul este unul surprizător, la prima vedere, însă având în vedere investițiile din aceste localități, clasamentul este unul firesc. 

România este foarte bogată când vine vorba de datele disponibile pentru analize socio-economice. De la rezultatele la bacalaureat pentru fiecare absolvent din România la datele financiare pentru (aproape) fiecare firmă înregistrată în România, datele permit analize ce ar fi imposibil de făcut în alte țări (de exemplu, SUA restricționează accesul la datele despre firme și majoritatea țărilor dezvoltate nu oferă astfel de date).

Datele despre companii sunt disponibile din diferite surse (topfirme.com le oferă gratis) și permit analize economice foarte detaliate, inclusiv o estimare a PIB-ului local.

Institutul Național de Statistică nu estimează PIB-ul la nivel de localitate, pentru unele considerente ce vor fi discutate în cele ce urmează – cel mai important considerent fiind diferențele mari dintre localități. Ca atare, cel mai „granular” nivel de dezagregare a datelor este județul (NUTS3).

Însă pot apărea anomalii, inclusiv la nivel de județ. De exemplu, județele din Germania sunt foarte mici și fragmentate, fiind mai degrabă localități. Ca atare, dacă ne uităm la PIB-ul pe cap de locuitor la nivel de județ în Uniunea Europeană, cele mai dezvoltate județe sunt Wolfsburg (sediul Volkswagen) si Ingolstadt (sediul Audi). 

Care sunt orașele „bogate” ale României

La UrbanizeHub, suntem interesați de tot ceea ce are legătură cu dezvoltarea urbană și am vrut să vedem care sunt cele mai dezvoltate localități din România din punct de vedere economic. Am mers cu datele la nivel de oraș. În acest sens, ne-am uitat la doi indicatori:

  • PIB-ul per Capita local, estimate pe baza veniturilor firmelor locale. Acest indicator arată forța firmelor de la nivel local.
  • Impozitul pe Venit per Capita. Acesta este un indicator al bunăstării creat la nivel local de toate entitățile plătitoare de salarii. Impozitul pe Venit este o măsură a numărului de salariați și a valorii medii a salariului la nivel local. Aici, am calculat media pe 2013-2017, pentru a evita variațiile ce apar de la an la an, și nu am luat anul 2018 în considerare, când IPV-ul a scăzut drastic, datorită unor măsuri ale Guvernului (impozitul pe venit a fost diminuat de la 16% la 10%).

Ambii indicatori sunt imperfecți, dar analiza lor scoate în evidență câteva dinamici foarte interesante. Pentru a nu vă ține în suspans cu pagini de gargară fără noimă, atașăm mai jos tabelul cu cele mai dezvoltate orașe din România. Suprinzătoare rezultatele, nu? Nici noi nu ne așteptam la asta.

Haideți să despachetăm aceste date puțin. Ghimbav, cel mai dezvoltat oraș din România, are într-adevăr o economie locală puternică, cu firme puternice prezente la nivel local: IAR, Viessmann, Premium Aerotec, PREH, Benchmark Electornics, Joysonquin Automotive Systems. Mai mult, aceste firme par să și plătească salarii bune. Ghimbav este pe locul 1 în ceea ce privește PIB-ul local per Capita, și pe locul 2 în ceea ce privește IPV-ul per Capita. Practic, Ghimbavul pare să fie un fel de Wolfsburg sau Ingolstadt al României.

Cum au ajuns aceste localități în topul prosperității

Dacă analizăm lucrurie mai atent însă, vom vedea că Ghimbavul nu este neapărat o Mecca pentru investitori, ci este parte a Zonei Metropolitane Brașov, care a fost într-adevăr o Mecca pentru investitori. Investițiile făcute în Ghimbav se datorează în primul rând datorită proximității sale față de Brașov, datorită bazei industriale existente deja acolo, și datorită proximității față de infrastructură de transport majoră. De asemenea, e important de menționat că numărul de angajați din Ghimbav este mai mare decât numărul efectiv de locuitori. Mai exact, Ghimbavul atrage forță de muncă din jur (din Brașov, în primul rând, dar și din Codlea, Zărnești, sau Râșnov). IPV-ul pentru acești muncitori este cules însă la nivel de Ghimbav, și tot în bugetul Ghimbavului se reflectă. Asta ridică bineînțeles întrebări despre cum ar trebui repartizate resursele la nivel metropolitan, și cum s-ar putea încuraja investiții inter-jurisdicționale pentru a încuraja dinamici metropolitane (mai exact acces mai facil la oportunități și servicii).

Aceeași poveste o avem și în cazul Mioveniului (unde, în 2011, 14.000 oameni făceau naveta zilnic către fabrica Dacia și alte firme din oraș), Otopeniului (cu 11.000 navetiști zilnic în 2011), Voluntariului (cu 7.600 navetiști în 2011), sau Năvodariului (cu Rafinăria Rompetrol și industria hotelieră atrăgând 2.600 navetiști în 2011).

Implicațiile acestei scurte analize sunt multiple, cea mai importantă fiind nevoia gândirii politicilor publice la nivel de zone metropolitane, sau zone urbane funcționale. Dacă ar fi să agregăm datele (poate acesta va fi subiectul unei analize viitoare), vom vedea probabil că cea mai importantă zonă economică din România este Bucureștiul, urmată de zona Timișoara-Arad, și cine știe ce altă zonă. Va urma!

www.urbanizehub.ro

Ultima ora:

ObservatorElena Calistru, pe lista reprezentanților României în cadrul Comisiei Economice și Sindicale Europene din partea Sindicatelor, Patronatelor și Societății Civile, pentru perioada 2020-2025

PoliticKlaus Iohannis: Guvernul va veni cu o iniţiativă legislativă pentru a repara Legile Justiţiei

EconomieElena Calistru, pe lista reprezentanților României în cadrul Comisiei Economice și Sindicale Europene din partea Sindicatelor, Patronatelor și Societății Civile, pentru perioada 2020-2025

ExternMircea Geoană: NATO este cu toate radarele sus. Rusia și China încearcă să se folosească de această perioadă dificilă

SocialEmil Constantinescu: FERPAR Corneliu Dinu

EvenimenteAlina Achim – Inayeh: A inceput Brussels Forum in format virtual

CulturaCristina Popescu: ROMÂNIA, UN TEZAUR EUROPEAN

EditorialFlaviu George Predescu: Jurnal politico-literar (III)



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe