OraNoua.ro
Publicat în 8 ianuarie 2014, 20:02 / 204 elite & idei

Marian Năstase: Industria care n-a murit în ultimii cinci ani va supraviețui, dar depinde de taxe

Marian Năstase: Industria care n-a murit în ultimii cinci ani va supraviețui, dar depinde de taxe

Companiile industriale românești care au supraviețuit ultimilor cinci ani de criză vor merge mai departe, însă totul depinde de ajustarea taxelor din factura de energie, precum certificatele verzi și taxa de cogenerare, a declarat Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al Alro Slatina, într-un interviu acordat AGERPRES.

El susține că subvențiile pe care le plătesc atât industria, cât și populația pentru energia regenerabilă au ajuns nejustificat de mari și trebuie ajustate de urgență, întrucât afectează puterea de cumpărare a populației și competitivitatea produselor românești.

Potrivit lui Năstase, românii vor plăti degeaba 13 miliarde de euro producătorilor de energie regenerabilă în următorii 15 ani, dacă se va menține actuala schemă de certificate verzi, în condițiile în care țara noastră și-a atins deja țintele asumate pentru anul 2020 privind producția de energie verde.

Năstase a adăugat că, în cazul Alro, ponderea costurilor cu energia a ajuns la 47% din totalul costurilor de producere a aluminiului, față de nivelul normal de 33-35% în alte fabrici de acest tip. El a subliniat că nu a cerut scăderea prețului energiei cumpărate de la Hidroelectrica, ajuns acum la 182 de lei pe MWh, ci reducerea eco-taxelor din factură.

Oficialul Alro a mai vorbit în interviu despre situația de acum a industriei românești, precum și despre estimările pentru anul viitor.

Alro Slatina, din grupul rus Vimetco, este singurul producător de aluminiu din România și, totodată, cel mai mare consumator de energie electrică din țară.

AGERPRES: Care este în prezent situația fabricii din Slatina?
Marian Năstase: Situația este destul de dificilă, din cauza eco-taxelor, deși condițiile din piață nu mai sunt cele din 2008. Adică, dacă în 2008 am constatat o dispariție a comenzilor și practic nu mai existau clienți, acum constatăm, pe anumite segmente, chiar o întărire a cererii, adică avem clienți, avem comenzi, avem contracte, avem ordine de cumpărare. Vedem o industrie auto care este în plin avânt, atât europeană, cât și la nivel mondial, vedem că pe piața construcțiilor, deși mai puțin în România și Europa, dar în alte părți ale globului a început o redresare. Vedem o piață aeronautică în creștere atât datorită cererii asiatice de avioane, cât și a altor țări, inclusiv în SUA. Deci sunt segmente pe care situația merge foarte bine și în creștere și alte segmente pe care deocamdată nu se simte o redresare spectaculoasă. Apoi există aplicațiile speciale pentru aluminiu, care, în marea majoritate, funcționează destul de bine. Alro are avantajul că are o bază de clienți consumatori finali și nu intermediari, ceea ce ne conectează direct la pulsul economiei reale fără să fim expuși la fluctuațiile determinate de oportunitatea pe care de obicei traderii o induc în economie.

Vedem un sentiment față de produsele Alro la un nivel foarte ridicat. Am efectuat un studiu de satisfacție a clienților la începutul anului și, spre deosebire de un studiu similar acum câțiva ani, percepția clienților față de Alro s-a îmbunătățit semnificativ cam la toate capitolele.

AGERPRES: Față de ce perioadă?
Marian Năstase: Față de 2008-2009, deci cam în patru ani am reușit să schimbăm percepția pieței.

AGERPRES: Credeți că a contat și faptul că în perioada aceea Alro a fost implicată în scandalurile cu bilețelul sau că Alro era văzută ca o companie care plimbă valize de bani?
Marian Năstase: Din punctul meu de vedere, clienții sunt interesați de produse și de calitatea lor. În general, partenerii de afaceri se uită mai puțin la scandalurile mediatice, ei se uită dacă au marfa la timp, dacă au condiții de plată corecte, preț corect și dacă, mai ales, calitatea produsului este foarte bună.

AGERPRES: Care sunt principalele piețe de desfacere ale produselor Alro?
Marian Năstase: Europa este principala piață de desfacere, în general țările vestice, Germania este pe primul loc, țările scandinave, Austria, Italia, Polonia. Am dezvoltat în ultimii ani piața noastră din Statele Unite.

AGERPRES: Ce livrați acolo?
Marian Năstase: Produse procesate de tip plăci. În general, plăci și table, pentru că acestea, fiind produse cu valoare adăugată foarte mare, pot fi trimise la distanțe foarte mari, se pot exporta pe tot globul. Încercăm să dezvoltăm Mexicul, dar și America de Sud. Sud-estul Asiei rămâne o țintă pentru noi.

AGERPRES: Și România?
Marian Năstase: În România am crescut volumul de livrări în ultimii ani. Există din ce în ce mai multe societăți, clienți, care au depășit un anumit nivel tehnologic și acum își pot permite să activeze în sectoare industriale manufacturiere sofisticate: aplicații pentru corpuri de iluminat, pentru frigorifice. Sunt firme care în timp s-au dovedit foarte serioase.

Eu zic că în momentul de față, din punctul de vedere al pieței și al percepției, ne situăm foarte bine. Este la fel de adevărat că n-am fi ajuns aici fără să continuăm să investim. Am investit inclusiv în perioada de criză, deși teoria economică spune foarte clar că, pentru protejarea lichidității, primul lucru pe care-l faci e să oprești investițiile. Dar noi credem că nu poți fi performant fără să continui să investești și în ultimii cinci ani investițiile au cam rămas la același nivel.

AGERPRES: Cum vă explicați că, în timp ce producția industrială crește, consumul de energie scade în România?
Marian Năstase: Consumul de energie scade în România din mai multe motive. În primul rând, este reducerea efectivă a vânzărilor pe diferite segmente industriale, de exemplu retail, cu excepția produselor alimentare, unde sunt scăderi de până la 70%, care, din 2009, din informațiile pe care le am eu n-au mai fost recuperate niciodată. Acestea, evident, au dus la restructurări de companii, redimensionări etc. Deci reducerea efectivă a vânzărilor e principala cauză. A doua cauză este creșterea eficienței energetice. În ultimii doi ani, mai ales din cauza poverilor rezultate din eco-taxe, companiile au devenit din ce în ce mai preocupate de reducerea consumului de energie, ceea ce se vede și la nivelul populației. În momentul în care factura la energia electrică devine din ce în ce mai mare, indiferent că e consumator industrial sau casnic, începi să te uiți cu atenție și să iei măsuri să reduci consumul. Asta înseamnă eficiență energetică. Izolarea clădirilor, folosirea becurilor economice, în cazul nostru am refăcut cuptoare, am adus instalații mai eficiente, până la măsuri simple cum ar fi oprirea curentului la laminoare în timpul alimentării cu metal.

De exemplu, la noi, consumul de gaze a scăzut cam de 10 ori față de 2003, iar cel de energie de vreo trei ori. Aici atingem un punct sensibil: prețul energiei. Toate lumea spune că prețul energiei a scăzut, însă e foarte important să înțelegem că prețul energiei este cel care vine pe factură acasă sau la fabrică. Iar, la consumator prețul energiei a crescut. Am văzut o analiză recentă cât înseamnă energia propriu-zisă, cât înseamnă costurile de transport-distribuție și cât înseamnă eco-taxele. Proporția e covârșitoare. Între 30 și 40% reprezintă costul efectiv al energiei, restul fiind taxe și eco-taxe. Sunt taxe pe care trebuie să le plătim, cum sunt cele de transport, distribuție, unde evident că fac parte din serviciul de livrare a energiei electrice. Și sunt eco-taxele, care sunt niște subvenții și care, astăzi, din punctul meu de vedere, în condițiile în care România și-a atins cota de 24% din anexa directivei europene (24% din consumul de energie în anul 2020 să provină din surse regenerabile — n.r.), dar și cota internă de 38%, aceste eco-taxe nu-și mai au justificarea.

Din punctul de vedere al eficienței operațiunilor noastre industriale, cu excepția poverii pe care o reprezintă aceste eco-taxe, costurile au fost ajustate la maximum și acum nu mai avem ce să ajustăm, iar factorii care ne afectează costurile nu mai depind de noi.

AGERPRES: În acest moment, din totalul costurilor, cât reprezintă energia?
Marian Năstase: 47%, deși în mod normal ar trebui să reprezinte 33%, maximum 35%, ca în orice uzină de aluminiu din lume. Diferența sunt eco-taxele.

AGERPRES: Iar prețul aluminiului la ce nivel este?
Marian Năstase: Prețul aluminiului este în prezent la un nivel care nu ne avantajează sau nu ne place foarte mult, dar este o piață globală, liberă. Este în jur de 1.800 dolari pe tonă. Dar noi credem în fundamentele industriei de aluminiu. Acest metal este în proporție de 99% reciclabil și este în proporție din ce în ce mai mare substituent, înlocuiește oțelul în industria auto. Ford a anunțat că cea mai faimoasă camionetă pe care o fabrică în America va fi făcută integral din aluminiu. Și în alte industrii se folosește din ce în ce mai mult aluminiul pentru că este mai ușor, greutatea specifică este mai mică, deci și consumul va fi mai mic.

AGERPRES: Cât de importantă este Alro în grupul Vimetco?
Marian Năstase: Orice investiție este importantă, în momentul în care investești sute de milioane de dolari, vă dați seama că se uită cu interes. Nu cred că cineva își permite să nu trateze cu seriozitate orice fel de investiție.

AGERPRES: Dar nu se pune problema închiderii fabricii, nu?
Marian Năstase: Noi sperăm că nu vom ajunge în această situație, pentru că în acest moment avem problema eco-taxelor și așteptăm cu interes să se recalibreze această schemă de sprijin. Adică am atins targetul de 24%, dar și pe cel intern de 38%, prin urmare schema este obligatoriu să fie recalibrată.

Vă dau un exemplu, din informațiile publice. Sunt 4,5 miliarde de euro așa-zise investiții în sectorul energiei regenerabile. Eu am făcut un calcul simplu: am pornit de la premisa că toți acești bani au fost luați din bănci cu o dobândă de 7%, cam atâta e la lei, compusă, rezultă că la această sumă trebuie să plătească dobânzi de 950 de milioane de euro, ceea ce ne duce la un 5,4 miliarde de euro.

Dacă adăugăm cei 10% în medie (care este rata de rentabilitate garantată de legislație pentru energia regenerabilă — n.r.), rezultă o sumă totală de 6 miliarde de euro. Și atunci de ce noi trebuie să plătim 19 milioane de euro (subvențiile maxime pentru regenerabile în 15 ani — n.r.), care este valoarea maximală a acestei scheme de sprijin? În condițiile în care noi, cu această sumă, ne-am atins toate obiectivele.

Acești 13 miliarde de euro diferență pot intra în economia reală, pot intra în consum, în schimb ele ies din buzunarul firmelor și al populației României. Ok, am plătit sau suntem pe cale să plătim 6 miliarde de euro către industria de regenerabile, dar de ce trebuie să păstrăm bugetul maximal de 19 miliarde de euro dacă ne-am atins deja țintele?

Vă dau un alt exemplu. La energia fotovoltaică, un MW instalat a ajuns să coste 800.000 de euro, cu un randament de 15%, ceea ce înseamnă că, pe an, se produc 1.200 de MWh, pentru care se primesc subvenții șase certificate pe MWh a 60 de euro, care înseamnă 360 de euro numai subvenția pe MWh. Înmulțit cu 1.200 de MWh rezultă că, pentru un MW de solar construit anul acesta se vor plăti 432.000 de euro doar subvenția pe un an. Prin urmare, recuperarea acestei investiții se face în 1,8 ani. Eu nu știu să existe alte asemenea investiții. Schema durează 15 ani, deci noi plătim 6.480.000 de euro pentru asta. Adică investești 800.000 de euro și primești dintr-o subvenție 6.480.000 de euro, în condițiile în care, în mai puțin de doi ani, ți-ai amortizat deja investiția.

Eu cred că se vede nu din satelit, nu de pe lună, nu de pe Marte, nu din sistemul nostru solar, eu zic ca se vede din afara galaxiei că este ultrasupracompensată schema.

Industria românească își pierde competitivitatea, iar puterea de cumpărare a populației scade, pentru că noi trebuie să plătim. Sunt mult prea mulți bani pe care trebuie să-i plătim pe o schemă care, la momentul când s-a făcut, nu avea un calcul privind impactul asupra consumatorilor.

AGERPRES: Ce semnale aveți de la autorități?
Marian Năstase: Noi avem semnale europene. Am observat o preocupare din ce în ce mai mare pentru ajustarea acestor scheme. Se încearcă inclusiv o abordare unitară la nivelul Comisiei Europene. O schemă atât de generoasă afectează competitivitatea produselor românești inclusiv față de competitorii din Uniunea Europeană. Și nu e vorba doar de aluminiu, ci de toate produsele românești. Dezavantajul este și mai mare față de competitorii din afara Europei, unde regiuni întregi nu au implementat sau vor să se retragă din protocolul de la Kyoto, în această perioadă de criză.

Comisia Europeană și-a propus un nou 20% prin reindustrializarea Europei, în condițiile în care contribuția industriei a scăzut astăzi la 16%, dar cu sacrificiul a 40 de milioane de șomeri la nivel european. De asemenea, a definit care sunt industriile strategice: oțel, aluminiu, petrochimie, sticlă și ceramică, pentru care deja a demarat studii de impact pentru care a vedea în ce măsură reglementările europene pun în pericol aceste industrii.

Deci este clar că industria fotovoltaică, așa cum am văzut, este perfect matură, la fel și la eoliene, unde randamentul este dublu, de peste 30%.

AGERPRES: Când expiră contractul pe care îl aveți cu Hidroelectrica?
Marian Năstase: La 31 ianuarie 2018.

AGERPRES: Și ce aveți de gând după acestă dată?
Marian Năstase: Noi am avut planuri, dar dacă dau atât de mulți bani pe eco-taxe de unde să mai fac investiții. Avem în continuare proiectul nostru de centrală de la Tulcea, pe care nu l-am abandonat, dar acum căutăm surse de finanțare. Pentru că în momentul în care am de plată 70 de milioane pentru taxa de cogenerare și certificate verzi, în trei ani făceam centrala cu banii mei, nu-mi trebuia niciun credit de la bancă.

AGERPRES: O să fie gata centrala până atunci?
Marian Năstase: Dacă o să fie bani, da. Dacă nu voi mai fi în situația să plătesc eco-taxe la nivelul asta, avem șanse.


AGERPRES: Cât plătiți acum la energie?
Marian Năstase: Peste 300 de lei pe MWh costul total. Aici intră energia propriu-zisă, tariful de transport, nu avem tarif de distribuție decât pe o mică parte, apoi avem taxa de cogenerare, taxa de certificate verzi și acciza. Aceasta din urmă merge la bugetul de stat și mi se pare normal să o plătesc.

AGERPRES: Și energia de la Hidroelectrica la ce preț o luați anul acesta?
Marian Năstase: 182 de lei pe MWh, cu TG inclus (taxa de injecție în rețea — n.r.).

AGERPRES: Și la anul?
Marian Năstase: E în funcție de LME (cotația aluminiului la Bursa de Metale de la Londra — n.r.) și de evoluția pieței OPCOM (bursa de energie de la București — n.r.).

AGERPRES: Deci va scădea.
Marian Năstase: Nu va scădea. Dacă va fluctua, va fluctua în sus, în funcție de LME.

AGERPRES: Ați cerut modificarea prețului cu Hidroelectrica?
Marian Năstase: Nu, acesta este un contract. Noi am vorbit de taxe, care, dacă vor scădea, vor diminua factura. Dar noi să negociem prețul energiei nu ne-am propus.

AGERPRES: Ce prognoze aveți pentru anul viitor privind industria românească?
Marian Năstase: Cred că dacă se rezolvă această problemă cu eco-taxele, care la anul o să fie și mai împovărătoare, eu zic că avem premise bune. M-am uitat la partenerii noștri din industria românească și cine n-a murit în ultimii cinci ani are șanse să nu mai moară, doar să nu fie omorât din exterior, administrativ, de către o taxă ciudată. De exemplu, uitați-vă la industria cimentului, unde piața a scăzut de la 16 milioane la 6 milioane de tone și totuși fabricile în continuare merg, și-au ajustat costurile, și-au ajustat modul de lucru și sunt încă în funcțiune, la o scădere de o asemenea dimensiune. Ei depindeau de piața construcțiilor, care practic s-a oprit la noi. La fel la sticlă.

Deci cei care n-au murit până astăzi au o șansă bună să trăiască în continuare. Dar, revin, dacă această schemă de sprijin nu este ajustată, nu știu cum o să arate situația. Au supraviețuit crizei și riscă să-i omoare eco-taxa. Ca și cum scapi de cutremur și-ți aruncă unul o cărămidă în cap. Nici măcar nu-ti cade, că nu este un cataclism, ci o facem cu mâna noastră.

Ultima ora:

ObservatorIulian Fota: Urmatoarea rupere de Occident va fi, mai intai, pe vector tehnologic?

PoliticNicușor Dan: Opţiunea mea pentru alegerile de duminică este Partidul Naţional Liberal

EconomieMirela Iovu: Impactul disruptiv al tehnologiei asupra industriei bancare in era post-Covid!

ExternThierry De Montbrial, senior Adviser Club România, a fait de L’IFRI de 2ème Think Tank le plus influent du monde

SocialOvidiu Nahoi: Și dacă, totuși, trăim în cea mai bună perioadă din istoria României?

EvenimenteMireille Rădoi: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a oferit Înaltei Curți de Casație și Justiție una din cele 8 copii autentificate ale fundamentului legislației moderne – Magna Carta

CulturaCristina Popescu: Emisiunea de mărci poștale „Urși”

EditorialVasile Pușcaș: Un proiect jurnalistic pentru Unire



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe