Matei Bogdan
Publicat în 2 octombrie 2019, 17:40 / 63 elite & idei

Ioana Petrescu: Populismul, criza şi românii

Ioana Petrescu: Populismul, criza şi românii

de Ioana Petrescu

Suferim de populism macroeconomic grav. Guvernul dă în stânga şi în dreapta bani pe care nu îi are. Veţi spune că se mai întâmplă asta şi într-o familie, că îţi mai faci o bucurie din când în când, chiar atunci când nu ai bani, îţi mai iei o vacanţă de o săptămână în Deltă.

Dar, ceea ce face Guvernul, e echivalent cu a-ţi lua o vacanţă de o lună în Maldive, pentru toată familia, pentru care nu ai bani şi laşi datoria în seama copiilor să o plătească. 

Nu e încă prea târziu. Ne putem face bine de această boală, fără sa ajungem la stadiul în care să ne trezim cu tăieri de pensii şi salarii, cum s-a întâmplat după măsurile populiste luate înainte de criza din 2009.  Populismul

În 2008, creşterea economică era de 7,3%, în timp ce acum este de 4,6%. Şi atunci şi acum, guvernul a cheltuit fără măsură în loc să pună un ban deoparte pentru zile negre.

Între 2005 şi 2008, cheltuielile publice cu pensiile şi salariile au crescut semnificativ, iar creşterea salariilor de la stat a fost mult mai mare decât cea din privat. În 2008, cheltuielile cu personalul ajunseseră la 10,2% din PIB şi cele cu asistenţa socială la 11,2% din PIB, conform Comisiei Naţionale de Prognoză. 

Actuala guvernare a trecut o lege a salarizării unitare cu un impact total de 30 miliarde de lei şi una a pensiilor cu un impact în acest an de 8,4 miliarde de lei, care ajunge în 2022 la un impact de 81 miliarde de lei. Conform aceleaşi surse, cheltuielile cu personalul vor ajunge la 11,7% din PIB şi cele cu asistenţa socială la 11,5% din PIB în 2019, adică la niveluri chiar mai mari decât înainte de criză.

Deficitul (cash) era în 2008 de 5,5% din PIB, peste cel prognozat. Astăzi avem un deficit uriaş, cu 6 miliarde mai mare decât cel de anul trecut pe vremea asta, în condiţiile în care anul trecut am atins limita deficitului permis în UE. 

Si atunci, ca şi acum, primele efecte ale măsurilor pro-ciclice luate de guvern s-au văzut în preţuri mai mari. În 2008 inflaţia era 7,9%, astăzi este de 4,1%. Criza 

În 2008, semnele crizei începeau să se simtă la nivel global, dar erau cu totul ignorate în România. În 2007, criza se declanşase deja în SUA de la problemele cu împrumuturile ipotecare. În 2008, banca de investiţii Lehman Brothers dădea faliment şi provoca o panică bancară globală. Dow a scăzut atunci cu 770 de puncte, cea mai gravă scădere de-o zi. La noi, guvernul vedea lumea prin ochelari roz. Prognoza de creştere economică pentru anul 2009 făcută de Comisia de Prognoză în 2008 era de 6,1%. În realitate, ea a fost de -6,6%. 

Azi avem în faţă un Brexit fără acord care va afecta comerţul şi investiţiile noastre cu Marea Britanie, dar pe cele cu state terţe. Economia Germaniei, cea mai mare destinaţie pentru exporturile noastre, a scăzut în trimestrul 2 şi în viitor germanii nu va mai cumpăra atât de multe bunuri de la noi. Suntem în plin război comercial dintre SUA şi China, lucru care va afecta negativ inclusiv economia românească. Comisia Naţională de Prognoză, optimistă ca de obicei, prezice o creştere de 5,5% anul acesta şi una şi mai mare, de 5,7% pentru 2020.

La început de 2009, criza a lovit România. PIB-ul real a scăzut cu 6,6% în primul an de recesiune. Criza ne-a prins nepregătiţi şi cu un deficit bugetar care nu ne-a lăsat spaţiul necesar să reacţionam. Am luat un împrumut de la FMI şi de la CE de 20 miliarde de euro. În mai 2010, preşedintele anunţa o reducere de 25% a salariilor. Guvernul a crescut apoi TVA-ul de la 19% la 24%. 

Din fericire, în 2019, o criză nu se face încă simţită în România. Surprinzător însă, cei de la putere, vorbesc deja de măsuri de austeritate. „Aseara am semnat -Pactul pentru bunăstarea românilor- (…) Partidele din opoziţie au refuzat să îl semneze, dezvăluindu-şi astfel intenţia de a reveni cu politici de austeritate” scria Mihai Fifor, pe Facebook. Pare că oamenii aceştia ştiu foarte bine că lasă în urmă un dezastru!Românii

Îmi spunea un fost demnitar portughez ca are impresia că oamenii înţeleg care au fost efectele crizei, dar nu înţeleg care au fost cauzele ei şi nu îi trag la răspundere pe cei care au creat condiţiile în care ţara nu a putut răspunde unei crize.

Sper ca noi înţelegem mai bine decât portughezii. Cred ca avem mari şanse să nu repetam greşelile istoriei. În ultimul sondaj INSCOP, 74,9% dintre românii întrebaţi credeau că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită. La ultimele alegeri, am avut o prezenţă de 49,02% la urne şi oamenii au votat împotriva partidelor aflate la guvernare. PSD a obţinut 22,5% în 2019 faţă de 45% în 2016 şi ALDE nici nu a trecut pragul electoral în condiţiile în care a luat peste 5% în 2016. De asemenea, am auzit mai mulţi politicieni şi experţi care atrag atenţia asupra lipsei spaţiului fiscal şi asemănărilor dintre perioada dinainte de criză şi azi.Concluzie

În acest moment, nu e cazul să ne panicăm, dar trebuie să prevenim repetarea greşelilor din trecut şi să fim pregătiţi în cazul în care o criză va lovi din nou. Adică, în primul rând trebuie să creăm spaţiul fiscal pentru ca atunci când economia va încetini să avem de unde să oferim facilitaţi fiscale pentru populaţie şi companii, pentru a reduce efectele unei încetiniri economice. Dacă aşa ceva se întâmpla mâine, guvernul nu ar avea de unde să dea pentru că a ajuns la fundul sacului şi s-a împrumutat cât de mult îi este permis, ajungând la un deficit de 3%, maximul admis în UE. Pentru asta, guvernul trebuie să înceteze să mai dea noi măsuri cu impact bugetar. Trebuie sa plătească pensiile şi salariile si, în rest, să mai economisească. De unde? Asta trebuie să ne arate o analiză amănunţită a cheltuielilor bugetare (spending review) realizată de Guvern, eventual cu experţi externi, pentru a identifica excesele şi a gândi măsuri de rectificare. 

Mai avem nevoie şi de mai multă predictibilitate fiscală, adică să nu mai tot modificam Codul Fiscal peste noapte. Această măsură, împreună cu cele menţionate anterior, pot da mai multă încredere investitorilor străini care ne finanţează datoria publică. Ne împrumutam mult mai scump decât statele de lângă noi şi asta când economia încă merge bine. În cazul unei recesiuni şi a unei scăderi a încrederii creditorilor în posibilitatea de a ne finanţa datoria, costurile cu finanţarea pot creşte vertiginos peste noapte. Trebuie sa ne consolidam încrederea pe pieţe, începând de azi. 

Nu în ultimul rând, atât actorii interni cât şi cei externi au o responsabilitate de lua o poziţie publică împotriva populismului. Partidele, societatea civilă, media, familiile politice europene şi EU, ar trebui să spună clar că avem de a face cu populism şi să avertizeze privind efectele acestui fenomen asupra populaţiei. Poate nu am ştiut ce se va întâmpla în 2008, dar acum ştim cum a fost atunci şi va fi vina noastră, a tuturor, daca le permitem celor de la putere să continue cu măsuri populiste!

Ultima ora:

ObservatorAndreea Paul: Lipsa forței de muncă calificate și a gândirii critice în învățământ, printre cele mai mari dezavantaje

PoliticSebastian Burduja: Care vor fi top 3 prioritati PNL

EconomieAndreea Paul: Lipsa forței de muncă calificate și a gândirii critice în învățământ, printre cele mai mari dezavantaje

ExternBarbu Mateescu: Sistemul de vot la localele din Ungaria este exact ca la noi – un singur tur.

EvenimenteMarian Murguleț: ONRC cred că este cea mai digitalizată instituţie din România. La polul opus se află ANAF

CulturaRadu Preda: Haosul organizat

SocialMarian Staş: Nebunul Curţii Şcolii

MoldovaIulian Chifu: Chişinăul mănâncă forţat „salamul feliat“ al lui Putin în Transnistria



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe