OraNoua.ro
Publicat în 26 februarie 2014, 13:19 / 199 elite & idei

Ionel Blănculescu: OMV Petrom 2014 – definiţia superlativului în economie

Ionel Blănculescu: OMV Petrom 2014 – definiţia superlativului în economie

de Ionel Blănculescu

La o primă şi exigentă analiză a rezultatelor financiare ale OMV Petrom, pentru anul 2013, astăzi publicate pe site-ul companiei, rezultă fără îndoială elemente clare de performanţă economică, probabil unice la nivelul României, cu un cert factor multiplicator, pe toată orizontala economiei naţionale.

Voi prezenta câteva date financiare sugestive, extrase din situaţia poziţiei financiare la 31 decembrie 2013, după care vom încerca să formulăm mai multe concluzii şi judecăţi:  –    la o valoare a vânzărilor de 5.48 mld euro s-a înregistrat un profit istoric brut de 1.35 mld euro şi net, atribuibil acţionarilor de 1.091 mld euro, cel net la nivel de 22% mai mare decât cel corespunzător, aferent anului 2012; –    contribuţiile companiei la bugetul de stat şi în investiţii au atins un nou record, în valoare de 3.5 mld euro, între care 2.3 mld euro la buget şi 1.2 mld euro în investiţii aferente anului 2013, cea mai mare valoare după anul 2008;  –    intenţia companiei este să investească şi în acest an, 2014, aproape în întregime profitul ce urmează a fi obţinut, 1.1 mld euro;  –    pentru perioada 2005-2013, cumulat, impactul OMV Petrom în economia românească, prin contribuţiile la bugetul de stat şi în investiţii a ajuns la 26 mld euro, din care 16 mld euro la buget şi 10 mld euro în investiţii;  –    pentru această perioadă de 9 ani, 2005-2013, de după privatizarea OMV Petrom, investiţiile acestei companii în România au ajuns să echivaleze cu de două ori valoarea profitului net obţinut în aceeaşi perioadă. Profitul net anualizat a fost de 0.5 mld euro, iar investiţiile anualizate de 1.1 mld euro;  –    numărul de salariaţi ai OMV Petrom a ajuns la 19.619. Desigur, în situaţiile financiare aferente anului 2013 sunt cuprinse cu mult mai multe cifre şi date, toate sunt foarte importante, însă cele prezentate până în prezent şi cele enunţate în raport, pe care din motive lesne de înţeles nu le voi mai prezenta, ne permit să extragem câteva concluzii:  1.   Pentru un mediu de afaceri nu foarte prietenos, după 5 ani de criză economică, care au afectat, în mod profund, în special consumul, să existe o companie românească, care să producă o cifră de afaceri anuală de 5.48 mld euro şi un profit brut de 1.35 mld euro, trebuie să recunoaştem că reprezintă nu numai o performanţă, ci un superlativ al acesteia; 2.   Faptul că impactul OMV Petrom în economia românească a atins 26 mld euro în numai 9 ani, într-o ţară cu venituri nu mai mari de 45 mld euro pe an, reprezintă o măsură de contribuţie unică la economia României;  3.   Problematica profitului înregistrat şi transferat în investiţii ar trebui să se regăsească în justă măsură în toate domeniile de activitate în care referinţa preţului pentru produsele vândute o reprezintă cotaţiile internaţionale, la care eşti obligat de piaţă să te aliniezi, iar pe fondul globalizării economice mondiale acest aspect reprezintă regula şi nu excepţia. Desigur, elementul care diferenţiază aceste domenii şi pe actorii membri îl reprezintă modul în care companiile care produc profitul înţeleg să-şi achite obligaţiile aferente, în special impozitul pe profit. Contrariul a ceea ce se întâmplă cu OMV Petrom, care investeşte aproape în totalitate profitul obţinut, peste 85% din acesta şi achită şi restul de taxe şi impozite aferente, îl reprezintă, să dăm un exemplu din mai multe posibile şi existente: exportul de cereale, care se realizează tot la nivelul cotaţiilor internaţionale, la un nivel similar de profit cu OMV Petrom, adică deosebit, de cel puţin 20%, însă nici la buget, nici în ţara nu se mai întoarce vreun ban, că urmare a transferului masiv de profit în afară şi a deja clasicei şi celebrei metode de evitare a plăţii taxelor şi impozitelor în România, procedura preţurilor de transfer. Aceste două tendinţe antagonice, OMV Petrom, plătitor în integralitate, comerţul cu cereale, exemplul nostru, aport zero la buget, în aceleaşi condiţii de profitabilitate, demonstrează o dată în plus contribuţia majoră la bunul mers al economiei româneşti a unei singure companii, de altfel contributorul numărul 1 la buget, cu un aport de 10-11% din acesta, desigur raportat la nivelul lui neconsolidat; 4.   Investiţiile finanţate până în prezent de către compania petroliera, cu aproximativ 10 mld euro, au produs rezultate notabile, însă pe viitor vor transforma o companie naţională într-un lider regional şi chiar european. Astfel, după 9 ani de la privatizare se realizează pentru prima dată o creştere a producţiei de ţiţei şi gaze, în condiţiile unor zăcăminte ale României destul de fragmentate şi relativ slab calitative, prin faptul că prin invesţiile realizate s-a menţinut la un nivel stabil producţia, în condiţiile în care declinul natural al zăcămintelor este de 10% anual. Mai mult, invesţiile în potenţialul onshore şi offshore, în special pe platforma Mării Negre, însă nu numai, creează premisele continuării performanţelor financiare şi ale depăşirii acestora, în perspectiva anilor 2017-2018 şi a creşterii valorii acestei companii, devenită deja ‒ am putea spune regională, la un nivel care transferă multă valoare adăugată statului român, din diverse puncte de vedere; 5.   Având în vedere că OMV Petrom şi-a manifestat disponibilitatea de a participa activ la solidarizarea cu interesul financiar al statului, cu necesităţile sociale ale acestuia, fiind de acord să colaboreze constructiv pentru stabilirea unui nivel optim de redevenţe, începând cu anul 2015, la petrol şi gaze, chiar dacă impactul altor măsuri fiscale este extrem de puternic, cum ar fi taxa suplimentară de 1.5% pe activele companiei, estimată la o sumă anuală cuprinsă între 70-100 mil euro, putem aprecia că aceasta îşi îndeplineşte rolul de lider în economia românească, de contributorul numărul 1 la bugetul statului, cu toate valenţele pe care această calitate le incumba şi care ar presupune şi o atenţie deosebită în sens invers, din partea statului către companie, aşa după cum se procedează în toate statele civilizate ale lumii, în special ale UE.

Ultima ora:

ObservatorHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla

PoliticLudovic Orban: La nivelul primăriilor este nevoie de o reechilibrare a bugetelor locale

EconomieSilviu Cerna: Pericolele populismului macroeconomic

ExternClara Volintiru: Taking stock of ‘election season’ in the Eastern Partnership countries

SocialCiprian Negură: Micro-sesiune marca Skills Of The Future

EvenimenteIon M.Ioniţă, Iulian Fota: Dezbatere Historia Live – Rusia şi Turcia în Nagorno-Karabah, consecinţele războiului

CulturaCristina Popescu: Nuduri în pictura românească

EditorialHorea Mihai Bădău: Inteligența Artificială – Ce se va întâmpla



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe