Adriana
Publicat în 16 noiembrie 2016, 15:27 / 108 elite & idei

Ionel Nițu: „Alegerile prezidențiale din Republica Moldova. Posibile consecințe asupra politicii externe și de securitate”

Ionel Nițu:  „Alegerile prezidențiale din Republica Moldova.  Posibile consecințe asupra politicii externe și de securitate”
+ Observator

New Strategy Center a avut inițiativa de a organiza în data de 1o noiembrie, dezbaterea cu titlul Alegerile prezidențiale din Republica Moldova. Posibile consecințe asupra politicii externe și de securitate, urmărind să evalueze poziționarea celor doi candidați, Igor Dodon și Maia Sandu, față de teme importante în domeniile securității naționale și afacerilor externe, cum ar fi atitudinea față de NATO și UE, viitorul relațiilor dintre Republica Moldova și România, relațiile cu Federația Rusă. Încercând să prezinte o radiografie a manierei în care alegerile vor influența mediul de securitate regional, discuțiile au reliefat că cei doi candidați au interese diferite, resurse diferite, însă reprezintă o reacție a societății împotriva actualei coaliții de guvernare, care a dezamăgit în multe privințe.
Evoluția primului tur al alegerilor din Republica Moldova demonstrează că o relație mai apropiată a acestui stat cu Rusia este foarte posibililă, electoralului moldovean susținându-l cel mai mult pe candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Igor Dodon, una dintre principalele promisiuni ale politicianului socialist fiind reluarea parteneriatului strategic cu Rusia. Rămâne însă de văzut dacă această apropiere de Moscova va determina din partea lui Dodon o politică evidentă de îndepărtarea de România, inclusiv prin adoptarea unor gesturi politice care să tensioneze relațiile dintre cele două state. Discuțiile din cadrul dezbaterii au evidențiat necesitatea ca Bucureștiul să continue politica de încurajare a Republicii Moldova în adoptarea de reforme și să sprijine politica de cooperare.
Recomandări
 Continuarea unor programe de succes ale României în raport cu Republica Moldova (programul de reabilitare a grădinițelor, programul de acordare a burselor pentru studenții basarabeni);
 Intensificarea cooperării economice dintre România și Republica Moldova prin promovarea unei politici de încurajare a investițiilor din partea statului român;
 Creșterea vizibilității prezenței europene în Republica Moldova pentru a sublinia eforturile comunitare de susținere a acestui stat;
 Utilizarea mai bună a experienței și expertizei române în materie de integrare europeană în dialogul UE-Republica Moldova;
 Asigurarea unui mediu de cooperare intensificat între Republica Moldova, România, celelalte state UE, precum și SUA;

Argumente
Republica Moldova se află în prima linie a statelor ce va resimți o mai mare influență rusă, în condițiile unei posibile scăderi a interesului SUA față de regiune, ca urmare a adoptării unor schimbări de anul viitor în politica externă americană, după instalarea noii administrații Trump. În schimb, anumiți oficiali americani din Europa au încercat să asigure statele din Estul Europei că angajamentele de securitate ale SUA nu se vor schimba. În acest sens, ambasadorului american la Chișinău, James Pettit, a afirmat recent că solidaritatea față de Republica Moldova și Ucraina va fi neschimbată. Rămâne de văzut însă în ce măsură va exista în timpul mandatului președintelui Trump o recalibrare a politicii securitare americane în Europa de Est. Acest fapt ar putea vulnerabiliza și mai mult statele ex-sovietice, în condițiile în care Rusia a reușit deja să își recapete influența într-o serie de puncte cheie ale fostei URSS. Dezvoltarea de către Moscova a unor mecanisme sofisticate prin care a reușit să controleze deciziile asumate în fostele republici sovietice, demonstrează o capacitate de a angaja resurse pentru a determina anumite state să devieze de la cursul lor asumat anterior.
Pentru Republica Moldova, turul doi al alegerilor prezidențiale între candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, și candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), Igor Dodon, reprezintă un moment de răscruce. Rezultatele înregistrate în primul tur demonstrează în primul rând că actuala putere și-a pierdut legitimitatea în fața cetățenilor. În cadrul primului tur desfășurat pe 30 octombrie, cei doi cei mai bine clasați candidați sunt reprezentanți ai opoziției și au primit împreună 86,69% din numărul total de voturi.
O nemulțumire populară ce atinge astfel de cote este periculoasă nu doar prin prisma exprimării eșecului guvernărilor pro-europene, ci și din perspectiva polarizării sociale. Cetățenii nu mai cred în alianța care a preluat puterea după protestele de la Chișinău din 2009, cu scopul declarat de a reforma institutțiile din Republica Moldova și de a menține statul pe o direcție europeană fermă. Republica Moldova este în continuare cel mai sărac stat al Europei, economia fiind sub-dezvoltată și instabilă. Deși 63% din exporturile Republicii Moldova sunt îndreptate către UE, nivelul conectării și alinierii a standardelor este scăzut. Cei mai mulți dintre actorii locali ai Republicii Moldova sunt depășiți de concurența existentă pe piața europeană, iar sectoarele în care aceștia au reușit totuși să pătrundă sunt cele ale consumului alimentar.
Igor Dodon a insistat în campania sa asupra acestor carențe în relația cu UE. În ciuda promisiunilor alianței pro-europene ce a deținut puterea în ultimii ani la Chișinău, situația economică nu s-a îmbunătățit, iar cei mai mulți dintre cetățeni au declarat că resimt și mai multe dificultăți financiare decât în trecut. Insistând asupra acestor aspecte, Igor Dodon a urmărit să capitalizeze nemulțumirea generală cu privire la modul în care este administrat statul.
Succesul său din primul tur al alegerilor este datorat și resurselor mari de care a beneficiat în timpul campaniei electorale. Susținerea pe care a primit-o din partea televiziunilor din Republica Moldova, în special cele în limba rusă, i-au oferit șansa să se adreseze unor diferite segmente ale electoratului și să abordeze temele în funcție de caracteristicile electoratului. În Republica Moldova, aproximativ 80% din știri sunt realizate pornind de la surse ruse de informare. Mai mult, un vector important îl constituie și social media, ce asigură o diseminare eficientă a acțiunilor propagandistice ruse.
Dodon a acumulat în ultima perioadă o capacitate semnificativă de a controla nu numai părți importante ale electoratului din Republica Moldova, dar și părți ale economiei naționale. Influența partidului pe care îl conduce a crescut, iar actorii economici ce au încercat să reintre sau să pătrundă pe piața rusă au fost nevoiți să obțină aprobarea lui pentru a reuși acest lucru. Analiștii consideră că acest proces este coordonat de Rusia în încercarea de a menține cât mai mulți actori locali sub influența lui Igor Dodon.
De cealaltă parte, primul tur de scrutin a demonstrat că Maia Sandu a reușit un rezultat extrem de bun, în ciuda faptului că a dispus de resurse limitate în campanie. Spre deosebire de contracandidatul ei, Maia Sandu nu a beneficiat de o infrastructură media care să îi asigure vizibilitatea în rândul unor segmente diferite ale populației, iar sumele disponibile pentru promovare au fost destul de scăzute. În urma rezultatelor tuturor candidaților din primul tur și a resurselor disponibile, doar o mobilizare extraordinară a electoratului ar putea să îi asigure Maiei Sandu victoria, mai ales pe segmentul de vârstă de 18-25 de ani, care în primul tur a votat în proporție mică, de doar 10%.
Dezbaterile au arătat că Maia Sandu s-a concentrat aproape exclusiv pe problema corupției extinse, fără a acorda aproape deloc atenție unor alte teme, cum ar fi opțiunea geopolitică la care cetățenii Republicii Moldova trebuie să răspundă la aceste alegeri, teme care l-ar putea vulnerabiliza pe Igor Dodon – relații mai apropiate de Rusia, înghețarea relațiilor cu România și UE sau continuarea reformelor și a politicilor pro-europene? Ramâne de văzut dacă prin această strategie electotală Maia Sandu va reuși să scoată la vot suficiente segmente demotivate ale electoratului pentru a putea recupera diferența de aproape 10% din primul tur dintre ea și Igor Dodon.
În privința lui Igor Dodon, se așteaptă ca acțiunile sale să nu fie atât de radicale în condițiile în care va deveni președinte. Însă unele propuneri pe care le-a avansat sunt extrem de periculoase, cum ar fi materializarea proiectului de federalizare a statului pentru a integra în mod real Transnistria. Acest obiectiv este conform agendei ruse, întrucât va creștere influența Moscovei în gruvernul de la Chișinău. În termeni practici, orice decizie nefavorabilă Rusiei va putea fi blocată în condițiile în care procesul federalist se va realiza.
O eventuală alegere a lui Dodon ca președinte va duce la conservarea actualei stări de fapt de pe scena politică de la Chișinău, caracterizată mai ales de influența majoră a lui Vlad Plahotniuc, care a demonstrat deja că are pârghiile necesare prin care să domine scena politică de la Chișinău în ciuda faptului că nu are vreo funcție publică. Parlamentul se va transforma în principala arenă a opoziției la Igor Dodon, iar Vlad Plahotniuc își va construi, probabil, imaginea de lider al opoziției pro-europene, dorind astfel să-și îmbunătățească și imaginea personală.
Totodată, se estimează o decelerare a parcursului european al Republicii Moldova, în ciuda progresului înregistrat în cadrul Acordului de Asociere cu UE. Observând aspectele pozitive pe care le comportă, chiar actorii economici din Transnistria fac eforturi pentru a se alinia acestor standarde. O îndepărtare a Republicii Moldova de parametrii stabiliți în acord va dilua și mai mult perspectiva sa europeană, și așa foarte fragilă. Victoria lui Dodon va însemna, de asemenea, menținerea trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova și întărirea legăturilor dintre Chișinău și Moscova.
Conform Constituției, președintele Republicii Moldova nu dispune de prerogative deosebite. Însă în condițiile în care va deveni președinte al Republicii Moldova, cel mai probabil Igor Dodon va încerca să impună un guvern favorabil chiar înainte de alegerile parlamentare programate în 2018. Determinarea unor alegeri anticipate este de așteptat să se întâmple și în cazul în care Maia Sandu va deveni președinte al Republicii Moldova.
Igor Dodon ar putea să forțeze o politică independentă de România și chiar de UE, doar în condițiile în care Rusia i-ar oferi garanții ferme de susținere și de sprijin economic. Este neclar cât de anti-română va mai fi însă agenda sa în condițiile în care va fi ales președinte. Candidatul socialist a început campania cu o atitudine anti-română, însă a nuanțat în mod evident tonul pe măsură ce campania a avansat. Cu toate acestea, discursul său pare concentrat asupra paradigmei identitare, insistând asupra schimbării cărților de istorie, instituirea bisericii moldovenești și neutralității statului. Această abordare este una de tipul Vladimir Voronin, încercând să mențină în atenția chestiunea identitară, dar bazată pe un balans între Rusia și România. În ciuda afinităților politice și strategice, Igor Dodon nu va avea capacitatea să dilueze legătura economiei Republicii Moldova cu cea europeană fără asigurarea că piața rusă va putea atrage produsele moldovene. Mai mult, Igor Dodon nu va avea capacitatea de a adopta o astfel de politică fără garanția accesării unor fonduri dedicate din partea Rusiei, în condițiile în care economia moldoveană depinde de resursele financiare europene.

Din punct de vedere al securității europene, Republica Moldova este integrată în politica de vecinătate, însă nu se află pe un curs favorabil precum politica de extindere din Balcanii de Vest. Instituțiile europene sunt interesate ca Republica Moldova să devină un stat predictibil și au crescut resursele pentru a stabiliza și dezvolta această țară. Alocările financiare din partea blocului comunitar în cadrul politicii de vecinătate au crescut în mod gradual după 2009. Dacă până în 2014 Republica Moldova se bucura de aprecierea liderilor UE pentru progresele făcute în implementarea reformelor, descoperirea mecanismelor financiare ce au dus la dispariția unui miliard de dolari din băncile statului a alarmat instituțiile de la Bruxelles. În ciuda faptului că Parlamentul European este instituția comunitară cu cele mai mari ambiții în ceea ce privește parcursul european al Republicii Moldova, evoluțiile din ultima perioadă sunt privite cu scepticism la Bruxelles. O eventuală opțiune de întărire a relațiilor politice și economice cu Rusia din partea noului președinte al Republicii Moldova nu va face decât să amâne și mai mult fragila perspectivă a aderării la UE.
Dezbaterea New Strategy Center a arătat că în România, atât la nivel oficial, dar și non-guvernamental, ar trebui să fie și mai bine exploatat potențialul de cooperare dintre cele două state vecine. În acest sens, în debutul dezbaterii din 10 noiembrie, New Strategy Center a încheiat un acord de parteneriat cu Institutul pentru Dezoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” din Republica Moldova. Acest think tank are o experienţă de peste 20 de ani în activități de cercetare, instruire şi iniţiativă publică, beneficiind de sprijinul unor organizații internaționale de prestigiu. Acordul încheiat între cei doi parteneri se concentrează pe importanța îmbunătățirii cooperării instituțiilor non-guvernamentale între România și Republica Moldova, anul următor fiind programate o serie de evenimente comune, precum și realizarea unor cercetări în materie de politică externă, securitate regională, dar și dezvoltare economică.

© Publicat de New Strategy Center
website: www.newstrategycenter.ro
e-mail: office@newstrategycenter.ro

NEW STRATEGY CENTER își propune să organizeze și pe viitor astfel de evenimente, care să aducă în prim plan teme de actualitate și să genereze posibile soluții la probleme de interes național. Prin asemenea formate de dezbatere se pot elabora politici publice de securitate, în acord cu evoluțiile geostrategice globale și regionale.

Ultima ora:

ObservatorCorneliu Vișoianu: Voluntarul și Club România după 10 ani | Bogdan Gavrilă, un spirit și o atitudine unică, care va rămâne sper printre noi cât mai mult

PoliticSebastian Burduja propune o întâlnire cu părţile implicate în problema gunoiului şi constituirea unui grup de lucru

EconomieBogdan Chiriţoiu: 2020 a fost clar un an diferit; pe ansamblu economia noastră a mers surprinzător de bine

ExternTeodor Baconschi: Regimurile din China și Rusia joacă pe ideea că indivizii preferă prosperitatea înaintea drepturilor

SocialMarian Staș: În România vor funcționa 60 de școli-pilot unde elevii își vor putea alege o parte din materiile de studiu

EvenimenteAdrian Hatos, la evenimentul DEVISE – The 3rd Digital Session of EYP Romania – intitulat „Democracy as our sole future”

CulturaCristina Popescu: Pictorul Dimitrie Știubei, un pictor de …marcă

EditorialCorneliu Vișoianu: Voluntarul și Club România după 10 ani | Bogdan Gavrilă, un spirit și o atitudine unică, care va rămâne sper printre noi cât mai mult



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe