OraNoua.ro
Publicat în 21 decembrie 2016, 19:20 / 372 elite & idei

Ionel Nițu: Analiza evoluțiilor politice

Ionel Nițu: Analiza evoluțiilor politice
SUMAR

  • Prezența la vot a fost cu câteva sute de mii de voturi mai mică decât la oricare scrutin parlamentar din 2004 până în prezent, lucru explicabil prin scăderea demografică (insuficient acoperită de listele electorale actuale) și de emigrație. În mediul rural prezența la vot a scăzut față de alegerile locale, coborând de la 4,68 milioane persoane la 3,11 milioane. Acest lucru a afectat în mod disproporționat PNL, liberalii bazându-se într-o măsură mai mare decât oricare alt partid pe infrastructura organizațională. Prin comparație, PSD și USR au beneficiat de pe urma ponderii în creștere a votanților din mediul urban, cele două partide adresându-se unor publicuri diferite care aveau însă în comun acest mediu de rezidență.
  • Partidul Social Democrat a obținut o victorie consistentă, atât în planul performanței proprii (45% din voturi, cu 25% mai mult decât formațiunea politică de pe locul doi) cât și în plan strategic (împreună cu ALDE posedă mai mult de jumătate din mandatele viitorului parlament).
  • Partidul Național Liberal a obținut un rezultat dezamăgitor pentru liderii săi, adică un scor în procente aflat la 2/3 din valoarea obținută de Klaus Iohannis în primul tur al prezidențialelor sau de PNL la votul „politic” al alegerilor locale din această vară, cel pentru consiliile județene. Imaginea premierului Cioloș nu a putut suprascrie dificultățile interne cu care se confruntă partidul, precum și incoerența mesajelor din ultimii doi ani.
  • Uniunea Salvați România a intrat în parlament în parte datorită susținerii semnificative din partea publicului cu vârsta sub 30 de ani (în rândul cărora a primit 15% din voturi conform exit poll-ului CURS/Avangarde) și mai ales datorită aportului major al românilor cu studii superioare, grup în rândul căruia a ocupat locul 2 înaintea PNL (conform aceluiași exit-poll). Aproximativ 60% din votanții USR au peste 30 de ani, ceea ce arată că departe de a fi strict un partid al tinerilor din marile orașe Uniunea a atras voturi „de penalizare” a PNL de la adulți nemulțumiți de acel partid.
  • ALDE și-a îndeplinit obiectivul – anume intrarea în parlament. Chiar dacă Tăriceanu continuă să activeze politic în libertate, în funcție de inițiativele PSD din anii următori, este probabil ca anul electoral 2016 să fie ultimul moment memorabil din istoria ALDE.
  • Partidul Mișcarea Populară a trecut pragul necesar pentru reprezentarea în parlament, un rol hotărâtor în acest sens jucându-l voturile obținute în Mureș și Covasna de la etnicii români sensibili la mesajele anti-Ungaria ale fostului președinte Băsescu din ultimele săptămâni de campanie. PMP se bazează pe o garnitură de lideri uzați, al căror viitor este închis (Traian Băsescu nu poate candida la alegerile prezidențiale din 2019) și cu un set de valori aparte, care-l nișează (anti-PSD dar și anti-DNA).
  • UDMR este unul din pierzătorii mai puțin evidenți ai alegerilor parlamentare. Dispunerea mandatelor practic garantează că următoarea majoritate nu va necesita susținerea Uniunii, reducând rolul acesteia. Uniunea poate redeveni un actor semnificativ doar cu condiția demarării procesului de alcătuire a unei noi Constituții, scenariu ce pare puțin probabil în clipa de față.
  • Preluarea extrem de probabilă a puterii de către PSD deschide o nouă epocă în istoria acestui partid, una care va fi marcată de diviziuni interne mai mult sau mai puțin vizibile. Acestea au de-a face cu trei subiecte majore de natură strategică, pe care taberele din interiorul PSD le vor trata în mod diferit: (a) poziționarea față de președintele Klaus Iohannis; (b) conducerea partidului  Liviu Dragnea, Gabriela Vrânceanu-Firea și Victor Ponta, precum și alți potențiali lideri aflați acum în penumbră, fac parte din rețele financiare, mediatice și de influență care se vor afla în luptă pentru resursele controlate de PSD; (c) DNA și sistemul de justiție – în percepția membrilor și parlamentarilor săi, PSD a suferit în mod disproporționat de pe urma activității DNA.

Vă mulțumesc,
Ionel Nițu

Ultima ora:

ObservatorAlexandra Dobre: Sunt onorată să contribui ca autor la cea de-a 5-a lucrare din seria Caiete Documentare, „Calitatea vieții”

PoliticIoana Petrescu: “Dacă ar fi să dau un sfat, aș încuraja cât mai multe femei să intre în politică, să intre în administrația publică, acest sacrificiu merită” (II)

EconomieValentin Lazea: Agenda ecologică a Băncii Centrale Europene – plusuri și minusuri

ExternOvidiu Nahoi: Jerusalema, de la melodie religioasă la ”imn african” și hit global

SocialMiruna Troncota: Centrul de Studii Europene SNSPA a lansat un nou episod de podcast

EvenimenteAlexandra Dobre: Sunt onorată să contribui ca autor la cea de-a 5-a lucrare din seria Caiete Documentare, „Calitatea vieții”

CulturaCristina Popescu: Port popular de nuntă

EditorialAlina Bârgăoanu: ”Mic îndrumar privind vocabularul conspiraționist”



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe