OraNoua.ro
Publicat în 8 aprilie 2015, 16:15 / 320 elite & idei

Ionel Nițu: Analiza principalelor evoluții politice (27 martie – 2 aprilie 2015)

Ionel Nițu: Analiza principalelor evoluții politice (27 martie – 2 aprilie 2015)

de Ionel Nițu

  1. Evoluții relevante

▪ Prima parte a săptămânii a fost dominată de revelațiile cu privire la averea lui Darius Vâlcov, fost primar al Slatinei, senator și, până recent, ministru de finanțe în guvernul Ponta. Vâlcov părăsise PDL la începutul anului 2012 pentru a se alătura Partidului Social-Democrat. Implicit, atât PSD cât și foștii săi colegi au încercat să-l portretizeze pe Vâlcov ca aparținând “celorlalți” și încercând să lipească costurile de imagine ale scandalului acestuia de respectivii. Social-democrații au avut de întâmpinat în acest sens câteva probleme. Dificultatea majoră a constat în faptul că Vâlcov fusese asumat de către partid, ba chiar fusese în prim-planul introducerii noului Cod Fiscal care reprezenta un motiv de mândrie pentru premier; de asemenea, perspectiva cetățenilor nu foarte interesați de politică este că “un membru de vârf al PSD poseda o colecție vastă de tablouri etc”. Singura certitudine a evenimentului: înrăutățirea continuă a imaginii clasei politice.

 

▪ De-a lungul săptămânii atenția opiniei publice a fost captată de acțiunile Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Un asalt fără precedent asupra evaziunii fiscale la micile antreprize a primit drept replică o propagandă eficientă din partea celor afectați, deseori bazată pe distorsionări ale situației reale; de asemenea ostilitatea față de ANAF a crescut. Replica instituției a fost târzie dar eficientă, subliniindu-se dezinformările mediatice și lipsa lor de fond.

Inițial Victor Ponta a susținut fără dubii campania de amenzi a ANAF, încercând să o folosească comunicațional pentru a ironiza trusturile de presă care îi sunt ostile. Ulterior el a anunțat o limitare a condițiilor pentru care ANAF poate decide închiderea activității unui punct de lucru, domolind astfel impactul economic și de imagine al campaniei. Pagubele de imagine au fost suferite în principal de instituție, și nu de primul ministru; o reușită majoră pentru acesta a fost deturnarea cu succes a agendei publice de la subiectele “Șova” și “Vâlcov”, pe care președintele PSD era vulnerabil în diferite feluri.

 

Opoziția a încercat specularea oportunității ivite (Monica Macovei: “ANAF-ul e făcut să meargă după marii datornici, nu să omoare acest sector privat mic, de familie!”) sau a comunicat imperceptibil (PNL, PMP).

 

▪ Evenimentul central al săptămânii a fost discursul ținut de președintele Klaus Iohannis cu ocazia împlinirii a 100 de zile de la începutul mandatului. Discursul a conținut o reafirmare a valorilor președintelui și a modului în care înțelege Constituția. Președintele a reafirmat că nu dorește să joace rolul opoziției la guvernul Ponta. În lipsa altor elemente de interes, a atras atenția caracterizarea fostului președinte drept “postac”, o aluzie la practicile Elenei Udrea. Pentru Traian Băsescu acest mini-scandal a reprezentat o bulă de aer, acordându-i vizibilitate, în contextul în care era incapabil să o genereze singur.

 

  1. Imaginea de fond a scenei politice

În această săptămână, precum și în cele precendente, s-au dat publicității pe diferite canale sondaje de opinie care măsurau intenția de vot la alegerile parlamentare. Indiferent de momentul când au fost realizate, de canalul de promovare (public, consultanți PSD, consultanți PNL) sau de spațiul sociologic despre care se face vorbire (doar respondenții cu probabilitate mare de a veni la vot, toți respondenții cei care-și exprimă o intenție de vot etc.) aceste rezultate au următoarele puncte în comun:

– PNL ocupă locul întâi în planul opțiunilor de vot. Există incertitudini cu privire la dimensiunile acestui avantaj pe care liberalii îl au prin comparație cu PSD, clarificări asupra acestui subiect urmând să apară în aprilie. Este însă indubitabil că acest avantaj există.

Partidul Național Liberal a reușit astfel într-o bună măsură să concretizeze succesul electoral al lui Klaus Iohannis. Atât față de alegerile europarlamentare de acum un an cât și prin comparație cu primul tur al prezidențialelor, peisajul s-a schimbat în mod semnificativ, PSD pierzând întâietatea pe care o deținea. În plan istoric, este pentru prima dată de la începutul anului 2010 că alt partid decât PSD ocupă locul unu în sondajele de opinie care au drept subiect intenția de vot.

– Scorul PNL variază între 39% și 49%, în funcție de sursă, iar scorul social-democraților între 31% și 39%. În ciuda acestor marje vaste, se poate observa că PSD a înregistrat un recul limitat față de scorurile sale istorice la alegerile parlamentare, iar PNL a înregistrat o evoluție majoră explicabilă prin asocierea cu președintele în funcție. Menținerea acestui nivel de susținere până la momentul alegerilor parlamentare ar duce la o premieră în politica românească, pentru prima dată după 1990 un competitor politic de dreapta obținând peste 35% din voturi.

– PNL și PSD cumulează între 76% și 85% din opțiunile de vot, ceea ce sugerează un grad de polarizare al societății fără precedent în ultimii douăzeci de ani. Indiferent despre care organizații politice e vorba, primele două partide nu au cumulat mai mult de 70% din voturi la niciunul din scrutinele parlamentare ținute după 1991. Trecerea la un bipartidism de facto este un fenomen atipic și interesant, în marea parte a țărilor europene care aveau o astfel de organizare a scenei politice sistemul fiind sub presiuni majore.

Această stare de fapt are implicații majore, unele dintre ele fiind dificil/imposibil de decelat în clipa de față. O conștientizare serioasă a existenței acestor implicații este în genere absentă, lipsind studii și analize cu privire la modul în care viața politică se va modifica datorită trecerii la bipartidismul-de-facto.

În acest sens, la sfârșitul lunii noiembrie a anului 2014 sociologul Alin Teodorescu scria: “O scenă politică dominată de lupta unu la unu este complet diferită de scena politică pe care acționează un actor masiv și mulți actori mărunți. Totul se schimbă – tipul campaniei electorale, strategia politică, afilirea ideologică, soluțiile de guvernare, tipul de raportare la puterile statului”.

Raportarea la acest nou set de circumstanțe este abia la început, în special în PNL. Liberalii nu sunt presați de evenimente, imaginea pozitivă a președintelui în funcție aparent eliminând necesitatea unei analize de profunzime a noii situații în care se regăsește partidul.

Nu există în clipa de față o amenințare la adresa statutului UDMR de organizație politică reprezentată în parlament. Divizările din interiorul comunității etnicilor maghiari din România nu au dus pe termen lung la o scădere a opțiunii de vot pentru UDMR, acest competitor electoral având un scor de 5% sau mai mult în toate sondajele luate în calcul.

– Dacă ignorăm cele trei partide menționate mai sus, unul singur dintre sondaje acordă unui singur partid un scor mai mare de 5%, fiind vorba de PLR. Acest rezultat a fost înregistrat în datele făcute publice de către CSCI, institut de sondare a opiniei publice condus de către membri ai echipei de consultanță a premierului. În niciun alt sondaj dat publicității după Anul Nou PLR nu posedă un scor mai mare de 3,3%.

 

Sub formă de mini-concluzie, partidele politice din afara duo-ului principal formează un spațiu politic slab și aplatizat. Forțele politice cu o tradiție populist-extremistă (PRM, PPDD) sunt dependente de lideri datați; brand-ul PMP este în continuare asociat cu identitatea Elenei Udrea mai degrabă decât cu a fostului președinte (al cărui potențial este mai mare decât scorurile de 1-4% înregistrate de PMP în sondaje); partidele Monicăi Macovei și lui Bogdan Diaconu fac primii pași spre formarea unei identități vizibile, dar sunt lipsite de resursele financiare, profesionale și umane necesare performanței.

Această simplificare dramatică a scenei politice (prin comparație cu deceniile anterioare) se datorează în bună parte și lipsei de talent și imaginație politică a actorilor marginali. O varietate de opinii, perspective și poziționări din interiorul societății sunt, în clipa de față, ne-exprimate politic.

Modificarea condițiilor de înființare a partidelor politice va dinamiza scena partidelor minore. Disfuncționalitățile și imperfecțiunile partidelor actuale pot fi expuse cu această ocazie; partidele mici din acest moment vor avea disproporționat de mult de suferit datorită slăbiciunilor lor structurale.

Ultima ora:

ObservatorAneta Bogdan: Meaning 2021

PoliticLudovic Orban, despre comunicarea în Coaliţie: Nu fac bine declaraţiile polemice, coeziunea în comunicare e esenţială

EconomieCorina Popescu: Electrica anunță finalizarea primei etape a fuziunii prin absorbție a celor trei companii de distribuție a energiei electrice din cadrul Grupului

ExternRobert Lupițu: Președintele Klaus Iohannis îl decorează pe ambasadorul american Adrian Zuckerman pentru implicarea în dezvoltarea Parteneriatului Strategic România – SUA

SocialVictor Negrescu: Recomandări pentru sprijinirea educației și reducerea decalajelor

EvenimenteRăzvan Orășanu: Vrem să creăm un program săptămânal – un soi de mix de conferințe dedicate subiectului și webinarii dedicate profesorilor, toate legate de digitalizarea în educație

CulturaCristina Popescu: ZIUA CULTURII NAȚIONALE. 150 DE ANI DE LA PRIMA SERBARE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI

EditorialAneta Bogdan: Meaning 2021



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe