Matei Bogdan
Publicat în 18 martie 2020, 20:25 / 30 elite & idei

Ionuţ Dumitru: Ministerul de Finanţe crede că are nevoie de doar 2,3 mld. euro pentru susţinerea economiei in criză. Analiştii economici – Puteţi să uitaţi de deficitul de 3,6% din PIB. Va fi nevoie de cheltuieli suplimentare de mai mult de 1% din PIB

Ionuţ Dumitru: Ministerul de Finanţe crede că are nevoie de doar 2,3 mld. euro pentru susţinerea economiei in criză. Analiştii economici – Puteţi să uitaţi de deficitul de 3,6% din PIB. Va fi nevoie de cheltuieli suplimentare de mai mult de 1% din PIB

Ministrul finanţelor Florin Cîţu susţine că bugetul de stat are nevoie de un efort echivalent a 1% din PIB (11,3 mld. lei sau 2,2 mld. euro, la un PIB estimat de 1.129 mld. lei în 2020) pentru susţinerea economiei în faţa epidemiei de coronavirus ♦ De unde vin banii? Din majorarea deficitului sau din reorientarea cheltuielilor?

Înainte de apariţia crizei, România, care a încheiat 2019 cu un deficit de 4,6% din PIB, era deja strâmtorată pentru că programul de ajustare fiscală pe care guvernul l-a înaintat Comisiei Europene presupune întoarcerea la ţinta deficit bugetar de 3% din PIB până în 2022. Acestea erau datele când criza a ajuns în România.

Acum ministrul finanţelor a anunţat că ar fi nevoie de o sumă suplimentară echivalentă cu 1% din PIB (11 mld. lei) pentru combaterea efectelor economice ale epidemiei Covid-19. Analiştii econo­mici sunt de părere că sumele disuctate nu vor fi suficiente, soluţia nu poatefi găsită decât în împrumuturi, iar deficitul buegtar ar putea sări la peste 5% din PIB. „Ţinta iniţială de deficit bugetar era pentru 2020 de 3,6%. Cu măsurile care s-au luat ulterior discutam deja de un deficit de 4,6-4,8% – opinia Consiliului fiscal.  În noile condiţii este clar că economia nu va mai creşte cu 4% în 2020. Este clar că numai din deteriorarea climatului macroeconomic vom avea un impact major – la fiecare punct procentual pierdut în creşterea economică se adaugă 0,4 pp la deficitul bugetar. Noi suntem în plin proces de ajustare a prognozei de creştere economică şi probabil va fi ajustată dramatic“, comentează pentru ZF Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

În această săptămână este posibil să fie publicată decizia guvernului privind majorarea deficitului bugetar pentru anul acesta sau dacă în cadrul rectificării bugetare, vor fi realocate anumite sume – de pildă să fire redirecţionaţi bani de la investiţii spre zona medicală, lucru pe care l-au sugerat mai mulţi analişti.

Laurian Lungu, economist, spune că pachetul de cheltuieli bugetare supli­men­tare de minim 1% din PIB pentru susţinerea economiei este în contextul în care ne aflăm în faza incipientă a crizei cauzate de coronavirus.

„Procentul de 1% din PIB este o alocare mică, în contextul în care suntem abia în faza incipientă, ţările din Europa au alocat mult mai mult, sunt sume consistente pentru a susţine economia. Această alocare  de 1% din PIB este o sumă mică, dar e mai bine decât nimic, asta putem să facem pentru că ne-a prins cu un deficit foarte mare“, spune economistul Laurian Lungu pentru ZF.

Economistul Dragoş Cabat crede că, potrivit calculelor preliminare, deficitul bugetar va creşte spre 5% din PIB şi dacă economia globală se va confrunta cu o recesiune, România va fi foarte afectată. „Pentru moment, dacă luăm acest 1% din PIB cu deficitul de 3,6% estimat anul acesta, o să ajungem undeva spre 5%. Dacă situaţia va continua pe termen lung şi va fi o recesiune globală susţinută,  România va fi foarte tare afectată“, spune Cabat.

Componenta de cheltuieli neprevăzute care a apărut odată cu epidemia coronavirusului va fi mai costisitoare pe partea de combatere a efectelor economice ale epidemiei decât pe combaterea efectivă a răspândirii virusului, este de părere Adrian Codârlaşu, preşedintele CFA România.

„Sunt două părţi ale cheltuielilor aici. Lupta efectivă cu această epidemie, care înseamnă cheltuieli medicale şi stocuri de medicamente. Nu sunt extraordinar de scumpe, însă părerea mea este că partea cea mai importantă din cheltuieli va fi redresarea economică, care va consuma probabil mai mult de 1% din PIB. Comisia Europeană a dat semnalul că va fi mai flexibilă în legătură cu regula de deficit, lucru care va ajuta întreaga econonomie europeană“, a spus Adrian Codîrlaşu.

În aceste condiţii, spaţiul fiscal pe care îl are România, deja strâmt înainte de apariţia virusului, a devenit foarte mic.

Economiştii sunt de părere că totuşi există spaţiu pe zona de garanţii de stat în ceea ce priveşte fnanţarea compa­niilor.

Deja au fost propuse realocări de fonduri, precum cele din programul Start-Up Nation, către combaterea efectelor economice ale epidemiei.

„Este esenţială renunţarea le cheltuieli care nu sunt prioritare. Spaţiul de manevră pe care îl avem în acest mo­ment este mai mult pe zona de garanţii de stat. Poţi să imaginezi scheme de ajutor care să faciliteze procesul de finanţare. Avem acest spaţiu care trebuie regândit şi avem câteva sectoare care sunt afectate: HoReCa, turism, transporturi. Economiile vestice vor fi afectate şi să nu uităm că cele mai multe exporturi româneşti pleacă spre Ger­mania şi Italia“, mai spune Ionuţ Dumitru.

Cu toate acestea, economistul Laurian Lungu crede că efectele crizei vor fi severe, iar România se va confrunta cu o recesiune economică.

„Pe noi ne afectează pentru că la noi motorul de creştere a fost consumul. A scăzut cererea externă şi a scăzut producţia internă, dar este un şoc şi pe partea de cerere. Recesiune clar va fi, acum recesiunea va afecta toată lumea, iar acest lucru înseamnă că va fi mai greu de trecut faţă de criza din 2008“, spune Laurian Lungu.

www.zf.ro

Ultima ora:

ObservatorAlexandra Gătej: Criza coronavirus – Ce ne va lipsi în viitor?

PoliticOvidiu Nahoi: Sprijin european pentru Balcanii de Vest

EconomieAlexandra Gătej: Criza coronavirus – Ce ne va lipsi în viitor?

ExternThierry de Montbrial, Senior Adviser Club România: May the weeks ahead engender new forms of solidarity that, after victory, will allow us to bounce back with a deeply reconceived vision of an inevitable multilateralism

EvenimenteCristina Popescu: Marea Lojă Națională din România, 140 de ani de la înființare

SocialDaniela Vişoianu: Cei mai buni dintre noi

CulturaTheodor Paleologu: Ideea că suntem atotputernici e o imensă iluzie. Cine sunt ”dedesubtologii”?

EditorialMihai Toader-Pasti: Acum este momentul să devenim mai deștepți



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe