Implementarea Codului Fiscal, în varianta în care a fost trimis în Parlament, va duce la creșterea deficitului bugetar peste 3% în 2016 și peste 5% în 2019, astfel că toată consolidarea fiscală obținută în ultimii ani va fi anulată, având în vedere că deficitul bugetar trebuie menținut la 1% din PIB, însă se observă un exces de responsabilitate din partea Parlamentului, în sensul că nu toate măsurile vor fi aprobate, susține președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.

„În 2014 am obținut un deficit de 1,4%. Ținta era mai mare, dar nu am reușit să facem investițiile programate. O țară care se sufocă de lipsa infrastructurii, nu reușește să cheltuiască banii pe care îi are pentru investiții! Dacă aplicăm măsurile din Codul Fiscal trimise de Guvern în Parlament, deficitul crește peste 3% deja de la anul, adică România reintră în procedura de deficit excesiv la nivel european, deficitul structural ar sări într-un orizont 2019 la 5 și ceva la sută, adică ne-am întoarce la momentul 2010. Deci toată consolidarea fiscală din ultimii ani ar fi ștearsă cu buretele, ar fi anulată, ar fi un derapaj major, în condițiile în care ținta noastră și obligația pe care o avem este 1%. Acest 1% l-am îndeplinit de anul trecut, întâmplător, deși obiectivul era ca în 2015 să îl atingem. Deci România, prin nerealizarea investițiilor anul trecut, și-a îndeplinit obiectivul pe termen mediu, iar singurul lucru pe care trebuie să îl facem este să stăm acolo”, a explicat miercuri Ionuț Dumitru în cadrul unei conferințe de specialitate.

El a reamintit și pericolele pe care la presupune o reducere agresivă a taxelor care stimulează consumul. Potrivit acestuia, o scădere semnificativă a tuturor taxelor și impozitelor, „deși între timp lucrurile sunt mai nuanțate, pare că avem un exces de responsabilitate din partea Parlamentului”, trebuie analizată pentru a vedea care ar fi un impact potențial asupra creșterii economice.

În context, Ionuț Dumitru a menționat modificările aduse, deja, de parlamentari Codului Fiscal, respectiv respingerea reducerii accizelor și a eliminării impozitului pe dividende, în acest caz optând pentru o cotă de 5%. Însă, în opinia sa, discuțiile „agresive” legate de reducerea taxelor, urmate de decizii contrare în Parlament, nu fac decât să reducă încrederea populației și firmelor.

Pe de altă parte, președintele Consiliului Fiscal a explicat că, potrivit unui studiu OECD, reducerile de taxe care aduc cel mai mare impact potențial pe termen lung asupra creșterii economice sunt cele care vizează impozitele directe, dar aici România nu mai poate plusa. „A coborî sub 16% duce la o fundătură”, susține Ionuț Dumitru.

Acesta insistă, însă, pe beneficiile reducerii contribuțiilor de asigurări sociale, unde România are suficient spațiu de manevră, și trebuie să găsească soluții pentru reducerea acestora, pentru că este mult peste media UE. În plus, reducerea CAS poate genera crearea de noi locuri de muncă și o creștere economică sustenabilă.

În schimb, intenția autorităților de a reintroduce pensiile speciale „duce tot într-o fundătură și reprezintă un mare pas înapoi în reforma pensiilor”, pentru că nu respectă principiul contributivității, susține Ionuț Dumitru.

Pe de altă parte, reducerea TVA, deși este printre cele mai mari din Europa, va avea un impact asupra creșterii economice pe termen scurt, dar poate crea probleme de sustenabilitate a creșterii economice pe termen lung.

Președintele Consiliului Fiscal susține că stimularea în continuare a consumului, care deja a recuperat teren și a ajuns la nivelul din 2008, poate duce la dezechilibre în următorii ani.

El a amintit, în acest context, și creșterea venitului disponibil generată de majorarea fondului de salarii în România, de 10% în ultimul an, cea mai mare din Europa, care ar putea genera probleme de competitivitate. „Creșterea salariului minim la 1.200 de lei ar însemna cam 50% din salariul mediu, printre cele mai mari din Europa. Am plusat cam mult și s-ar putea să avem o problemă de competitivitate. Da, era prea mic (salariul minim—n.r.), dar acum s-ar putea să avem probleme”, a explicat Ionuț Dumitru.

Pe de altă parte, investițiile nu numai că nu au recuperat terenul pierdut, dar se află la 50% din nivelul înregistrat în 2008, a mai spus Ionuț Dumitru.

În acest context, el se întreabă cât de sustenabilă este o creștere economică de 4% în acest an, în condițiile în care creșterea potențială este de 2 — 3%. „Anul acesta, PIB efectiv se va situa deja peste nivelul său potențial. Dacă creștem peste PIB potențial vom avea deja dezechilibre, iar menținerea echilibrelor este o condiție pentru intrarea în zona euro”, a subliniat Ionuț Dumitru.