Matei Bogdan
Publicat în 14 octombrie 2020, 17:32 / 59 elite & idei

Ionut Vulpescu: S-a încheiat ediția cu numărul 23 a Summit-ului Economic Euroasiatic, organizat de Fundația Marmara

Ionut Vulpescu: S-a încheiat ediția cu numărul 23 a Summit-ului Economic Euroasiatic, organizat de Fundația Marmara

Sunt onorat că am luat parte la panelul dedicat analizei relevanței puterii diplomatice în dezvoltarea unei economii sustenabile și a unei societăți globale. Contribuția mea în cadrul acestui Summit a vizat o evaluare a formelor prin care potențialul diplomatic al artei și, in extenso, al culturii, poate fi exploatat în direcția constituirii unei societăți în care industriile creative pot sprijini o lume globală, rezilientă și solidară.

Trăim o epocă tensionată a istoriei noastre: după Huntington, conflictul civilizațiilor a pus în pericol sentimentul de empatie și solidaritate în ceea ce privește proiectul unei lumi globale, pașnice și moderne. Ceea ce ne lipsește însă din vedere e faptul că orice conflict între civilizații se reduce, în cele din urmă, la o ciocnire de mentalități, manifestat printr-un contrast de culturi, stiluri de viață și rivalități societale. Această pandemie a dezvăluit că toate vulnerabilitățile pe care le-am acumulat luptând pentru sau împotriva globalizării, fie prin convingeri conservatoare, fie prin tendințe progresiste, au fost dublate de slăbiciunile care ne-au făcut umili și expuși în fața unei crize sanitare. Vorbim despre ascultare, conformitate, încredere și cooperare pentru a depăși aceste etape. Cu toate acestea, soluția pentru realizarea tuturor acestor atitudini și valori nu este doar politică: este, mai mult ca oricând, una culturală. Cred că diplomația culturală este terenul pe care putem construi granițe de solidaritate care extind cooperarea comunităților noastre și transcend politica negativității, ce modelează societățile noastre contemporane.

Din experiența mea, ca fost ministru al Culturii, există multe state europene, iar România nu face excepție de la acestea, unde talentul creativ se pierde din cauza condițiilor economice precare; cultura a fost împinsă la periferia actului de guvernare, când ar fi trebuit să fie plasată în centrul ei. În zilele noastre, facem apel la societăți reziliente, dar am uitat că reziliența este un construct cultural, pe care artele l-au modelat și crescut de-a lungul timpului. Ne așteptăm ca o economie rezilientă să fie performantă în această criză pandemică, dar reziliența, ca mentalitate, trebuie împrumutată de la cultură. Dacă alegem să definim globalizarea ca o lume incluzivă, care angajează diferențele naționale ca instrumente pentru o civilizație mai solidară și mai reflexivă, atunci trebuie să recunoaștem o exigență naturală: avem nevoie de un limbaj universal, astfel încât globalizarea să funcționeze punând capăt societăților tradiționale și moderne fără excepții și minimizând, pe cât posibil, orice conflict. Apelul meu este acela de a impune artele ca singura cale către un astfel de limbaj universal. El trebuie să crească organic, într-un mediu adecvat pentru care avem nevoie de investiții mai mari în arte și industrii creative. Ambele sunt compatibile cu o societate în care operatorii culturali independenți beneficiază de sisteme de protecție socială și de recunoaștere publică a artiștilor, explorând capacitatea lor fundamentală de a construi comunități rezistente.

În zilele noastre, când COVID-19 ne remodelează viața, cea mai virulentă amenințare este cea a lockdownului cultural. Spre deosebire de cei care cred că domeniul cultural este echivalent cu divertismentul și, astfel, acceptat ca domeniu neesențial pentru orice proiect de guvernare, eu susțin că acestea sunt vremuri în care trebuie să creștem mecanismele transfrontaliere de finanțare a artelor, deoarece un astfel de domeniu nu este doar esențial, ci și vital pentru prețuita noastră normalitate. Ne găsim într-un scenariu simplu și totuși incomod: o lume globală se confruntă cu o pandemie necunoscută. Cum poate diplomația culturală să îmbunătățească dialogul dintre statele care au, mai mult ca oricând, nevoia de a împărtăși informații, practici și abilități în depășirea unei crize sanitare la nivel mondial? Singurul răspuns pe care îl consider potrivit este îmbunătățirea culturii empatiei și a conștientizării, și abordarea soluțiilor pentru maximizarea cooperării dintre națiuni.

Diplomația culturală este o operă de artă colectivă: este vorba de construirea și negocierea idealurilor pentru un viitor global. La vulnerabilitățile fizice pe care le-a dezvăluit pandemia, trebuie să răspundem printr-o cultură spirituală și mentală de rezistență, reziliență și progres. Credința mea este că vom reuși să acomodăm cultura și economia pentru a dezvolta globalizarea ca lume umană, morală și tolerantă.

Ultima ora:

ObservatorMarian Murguleț: SMART-Edu – apel la acțiune pentru a pregăti copiii de astăzi pentru meseriile care nu s-au inventat încă

PoliticRadu Carp: Alegeri în pandemie – exemplul Lituaniei

EconomieIonuţ Stanimir: 10 companii au fost selectate pentru a treia grupă a programului de start-up-uri a Acceleratorului BCR-InnovX

ExternAlexandru Grumaz: Ce urmează pentru Erdogan după estul Mediteranei şi Caucaz?

SocialMarian Murguleț: SMART-Edu – apel la acțiune pentru a pregăti copiii de astăzi pentru meseriile care nu s-au inventat încă

EvenimenteGratian Mihailescu, despre proiectul @ROeVOLUTION

CulturaCristina Popescu: „Tratatele de Pace de la Paris, 1919–1920”

EditorialAlexandru Lăzescu: Propaganda „verde”, de la scenarii idilice la impactul cu lumea



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe