OraNoua.ro
Publicat în 11 ianuarie 2017, 20:55 / 197 elite & idei

Ionuț Vulpescu: Un an până la Centenar

Ionuț Vulpescu: Un an până la Centenar

de Ionuț Vulpescu

Aşa cum am anticipat, anul 2016 a fost unul complicat din punct de vedere politic, problemele fiind generate în principal de faptul că am avut un guvern care nu a dat socoteală nimănui pentru ceea ce face. Nu atât faptul că a fost compus din „tehnocrați”(nu a fost, cei mai mulți membri ai săi au avut legături, într-un fel sau altul, cu dreapta politică) este la originea problemelor, ci tocmai lipsa sentimentului că aceia care compuneau Executivul aveau responsabilități față de cetățenii României.  Ca urmare, a fost un an complet pierdut și din punctul de vedere al pregătirilor pentru aniversarea Centenarului Marii Uniri.

Nu mai trebuie să reiterez importanța acestei aniversări. Este suficient doar să spun că mai multe state vor celebra, odată cu noi, obținerea independenței (Polonia, Cehia, Slovacia, Lituania, Estonia, Letonia), iar Europa, în întregul ei, va aniversa înfrângerea Puterilor Centrale. Ar fi o ocazie excelentă nu numai pentru a reafirma drepturile României, exercitate conform cu dreptul internațional în 1918, dar şi o anumită solidaritate europeană, de regăsit în idealurile Tratatului de pace de la Paris, solidaritate la care țara noastră participă acum din plin.

Am intrat în 2017. A rămas puțin timp până la Centenar şi, totodată, 2017 este în sine un an aniversar. În cursul anului 1917, singurele victorii obținute de Antantă pe frontul european au fost cele trei victorii româneşti, de la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz. Victorii strălucite, obținute în condiții foarte grele, căci armata rusă, care trebuia să participe la efortul de război alături de noi, era complet răvăşită de Revoluție şi îşi urmărea propria agendă secretă. De asemenea, tot în 1917, Basarabia se desprindea din Imperiul Țarist, proclamându-şi (ca Republică Democratică Moldovenească) autonomia. Un prim pas esențial, pe drumul care avea să ducă la Unirea din 27 Martie 1918 şi, evident, la Marea Unire a întregii Românii, de la 1 Decembrie 1918.

În fine, aniversăm tot anul acesta primii noştri 10 ani de apartenență la Uniunea Europeană: un alt proiect politic fundamental al României, comparabil cu Marea Unire şi nutrindu-se, în fond, din aceleaşi idealuri.

Toate acestea se cer marcate, într-un fel. Nu prin acțiuni festiviste, goale de conținut şi lipsite de ecou în opinia publică. Nu prin potemkiniade şi butaforii, nu prin inflamarea sentimentelor naționaliste. Identitatea națională, în Europa modernă, se afirmă prin ceea ce este, prin propriile valori, nu prin negarea celorlalte identități naționale. Este nevoie, prin urmare, de un program coerent. În opinia mea, nu este suficient să ne bazăm pe ceea ce vor face Academia Română şi Armata. Nici pe reflectarea manifestărilor lor în mass-media, care, se ştie, este din ce în ce mai puțin preocupată de teme şi valori fundamentale.

Cred, astfel, că aniversarea victoriilor de la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz, care au asigurat supraviețuirea noastră ca stat, trebuie făcută prin manifestări la cel mai înalt nivel şi cu deschidere europeană. Pentru că ele n-ar fi fost posibile fără sprijinul direct şi neprecupețit al Franței. Este un moment extrem de favorabil ca, împreună cu Franța, să reafirmăm viabilitatea solidarității democratice, în fața militarismului şi a radicalismului. Să reafirmăm rolul României de insulă de stabilitate şi de pilon al valorilor europene. Asta nu se poate face printr-un simpozion la Academie sau printr-o defilare la Mausoleul de la Mărășești. Timpul rămas este scurt, dar cred că se poate face ceva, pentru ca momentul eroic de la Mărășești, Mărăști şi Oituz să primească recunoașterea meritată pe plan european. Pentru că a fost un moment semnificativ în desfășurarea Marelui Război pe continentul nostru.

Cred că trebuie, cu un an înaintea Centenarului, să investim mai semnificativ în muzeele şi casele memoriale legate de evenimentele care au pregătit Marea Unire. În fine, trebuie să ajutăm şi Republica Moldova să marcheze anul capital 1917, în care majoritatea românească a teritoriului şi-a luat soarta în mâini. Muzeul Național de Istorie de la Chişinău, aflat chiar în clădirea Sfatului Țării (care a gestionat Basarabia de la ieşirea din cadrul Imperiului Țarist la Unirea cu Țara), are nevoie de o intervenție similară celei pe care a primit-o Muzeul de Artă. Trebuie făcută acum, pentru ca măcar la anul instituția să poată marca demn Marea Unire.

Nu în ultimul rând, pentru că şi autoritățile locale au resurse şi inițiative valoroase, este nevoie de coordonare. Manifestările culturale trebuie coordonate, între ministerul de resort şi consiliile județene şi locale, pentru ca rezultatele să fie maximizate. Sper să reuşim asta în anul care a început, fără crize politice artificiale sau soluții impuse „din Cer”, care să ne facă să irosim şansa de a transforma Centenarul, dintr-o aniversare a unui moment din trecut, într-un imbold pentru viitor.

Ultima ora:

ObservatorMarian Staş: Şcoală şi politică. Profesiune de credinţă

PoliticVlad Mixich: “Aleșii locali decid câți bani bagă în spital. Pot decide să facă asta în interes public. Sau pot face asta în interes de partid”

EconomieAurelian Dochia: BVB – imună la alegerile locale

ExternCristian Unteanu: Se aprind oare „conflictele îngheţate“ pe linia de fractură proximă României?

SocialMarian Staş: Şcoală şi politică. Profesiune de credinţă

EvenimenteMireille Radoi, Doina Banciu, Victor Vevera, Sorin Cîmpeanu: Educaţia digitală începe tot de la cartea din bibliotecă

CulturaCristina Popescu: Port popular de nuntă

EditorialIulian Chifu: Rol politic întărit al NATO în lumea de mâine



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe