Adriana
Publicat în 9 mai 2018, 09:37 / 38 elite & idei

Iulian Chifu: Confruntări geopolitice și fratricide la Chișinău: bătălia pentru poziționare la generale

Iulian Chifu: Confruntări geopolitice și fratricide la Chișinău: bătălia pentru poziționare la generale
+ Observator

La Chişinău are loc încleştarea pentru alegerile anticipate pentru câteva primării. Bătălia administrării capitalei Chişinău, Bălţiului, a doua localitate ca importanţă din Republica Moldova şi a câtorva alte orăşele şi comune ar părea nerelevantă, în anul care a rămas până la alegerile la termen.

E adevărat însă că ele permit poziţionări avantajoase în perspectiva următoarelor alegeri, pentru un mandat întreg. Dar cea mai importantă valoare de întrebuinţare a acestor alegeri locale anticipate pentru alegerile generale din sfârşitul lui noiembrie.

Deci, vrem nu vrem, unii fac teste de poziţionare în perspectiva alegerilor locale. Să vadă cum şi cât contează un candidat independent, cât poate fi potenţat şi ce impact are, că tot vin alegeri mixte, cu componentă uninominală pe circumscripţii. Chişinăul e cea mai mare circumscripţie după cea naţională, iar primarul de Chişinău cel mai votat personaj după preşedinte, când e ales direct. Apoi alegerile generale sunt şi motiv de poziţionare în perspectiva generalelor, iar dacă unii visează să impună dominaţia pe liste şi la circumscripţii în alianţe, alţii gândesc la prăbuşirea dramatică, eşecul costisitor şi eliminarea sau limitarea drastică a unui cuvânt în perspectiva listelor pentru aceleaşi alegeri generale mixte.

Perspectiva e totuşi foarte complicată pentru partidele pro-europene de opoziţie care nu au reuşit nici să aglutineze toată dreapta, pentru a avea o şansă, nu au reuşit nici să aibă un candidat avantajos – Andrei Năstase e cel mai controversat şi urât dintre posibilii candidaţi, Maia Sandu câştigând liniştită Primăria dacă voia – şi actualul reprezentant nici nu are mesaj pe toate segmentele ce-l pot susţine. Candidează la locul trei.

Cum îşi subminează Dodon propriul candidat la Primăria Capitalei

Ion Ceban este candidatul PSRM la Primăria Capitalei. Fost purtător de cuvânt şi consilier municipal, consilier benevol al Preşedintelui Igor Dodon, Ion Ceban ar trebui să întrunească pe deplin nu numai sprijinul partidului pe care l-a condus şi îl conduce în continuare de fapt, Igor Dodon, dar şi susţinerea fostului Preşedinte. Nu ştiu, nu am verificat acum dacă lansarea candidatului PSRM s-a făcut cu prezenţa, dacă nu cu susţinerea directă şi afirmată a lui Igor Dodon. Nici nu e important. Important e că preşedintele îşi subminează propriul candidat la Primăria Capitalei.

Cum o face? Mai întâi prin poziţionările sale publice. Capitala are o componentă importantă de cetăţeni de etnie rusă şi asimilaţi, moşteniţi din perioada sovietică sau urmaşi ai celor detaşaţi în funcţie de conducere în capitala Republicii Unionale RSS Moldovenească. Într-adevăr, după epurarea elitelor din anii 40, la ocuparea Basarabiei de către URSS, noii conducători erau aduşi de peste tot din imperiu, cu precădere din statele slave – Rusia, Ucraina şi Belarus. Ei erau plasaţi în funcţii de conducere, beneficiau de avantaje şi poziţii solide pe linie de partid şi Komsomol, cu scopul de a înlocui fosta elită naţională şi de a crea noua elită locală, ca parte a uniformizatului popor sovietic.

Faptul că mişcarea nu a funcţionat o dovedesc cele 4 decenii de opoziţie de toate felurile din RSS Moldovenească: de la revoltă şi apărare cu arma în mână, la crearea de partide politice cu programe democratice şi pro-româneşti în ilegalitate şi mergând până la proteste de natură civică, cu grafitti pe clădirile regimului sovietic care-l trimiteau pe Bodiul acasă. În plus, la sosirea lui Gorbaciov şi redeschiderea regimului, prin Perestroika şi Glasnosti, Mişcarea de Renaştere Naţională a răbufnit din toată puterea şi a demonstrat că elita românească s-a refăcut şi a dăinuit şi că aspiraţiile pentru identitate sunt acolo, neclintite. Au început celebrele cenacluri – întrebaţi-l pe Anatol Şalaru şi alţi veterani din acele vremuri – apoi cântecele s-au transformat în 1988-1989 în mişcare politică şi partid politic, Frontul Popular, cu propriile sale realizări din vara lui 1989 – limba, tricolorul, grafia latină, identitatea.

Şi de ce şi-ar dori Igor Dodon ca Ion Ceban să câştige alegerile din municipiul Chişinău? Păi tocmai că nu-şi doreşte şi face totul pentru a-i submina acestuia şansele.

Deci acea elită adusă din fostul Imperiu Sovietic şi urmaşii săi – care nu au nici o vină şi sunt astăzi parte a electoratului Republicii Moldova şi sunt cetăţeni ai statului independent cu just temei – sunt baza votanţilor PSRM, pe care-i împart cu partidele pro-ruse, dar şi cu comuniştii naţionalişti moldoveni ai lui Voronin. Problema e că există o mândrie autohtonistă moldovenească ce înghite cu greu temenelele excesive şi mult prea dese ale lui Igor Dodon făcute către Moscova şi Ţarul Putin.

Ultima manifestare în raport cu atacul chirurgical asupra programului militar de arme chimice ilegal al Siriei a pus capacul. Când lumea întreagă sancţionează enormităţile uciderii civililor cu armă chimică de distrugere în masă, când votul din Consiliul de Securitate de sancţionare al intervenţiei occidentale pentru a distruge aceste facilităţi e covârşitor împotriva Rusiei care l-a iniţiat – 8 voturi împotrivă, între care cei 3 membri occidentali permanenţi ai Consiliului de Securitate, cu drept de veto, 4 voturi abţineri, între care Kazahstanul, şi doar trei voturi pentru, Rusia, China şi Bolivia – Igor Dodon iese, contrar poziţiei organismelor responsabile de politica externă din statul Republica Moldova, şi se alătură cu susţinere explicită Rusiei. Evident că gestul nu are cum să-l ajute pe candidatul PSRM, votanţii lui Ion Ceban sunt profund dezamăgiţi şi alungaţi pur şi simplu din siajul său fie spre Partidul Şor, dacă sunt pro-ruşi, fie spre PCRM, la Vladimir Voronin, dacă se consideră moldoveni, sau rămân, scârbiţi, acasă, neavând cu cine vota.

Şi de ce şi-ar dori Igor Dodon ca Ion Ceban să câştige alegerile din municipiul Chişinău? Păi tocmai că nu-şi doreşte şi face totul pentru a-i submina acestuia şansele. Venirea la Primăria Capitalei Republicii Moldova a unui exponent al PSRM creează un pol de putere natural alternativ influenţei indirecte pe care o are asupra partidului Preşedintele Dodon. Mai mult, fiind vorba despre un personaj mai aproape de treburile urbei, şi ultimul care câştigă voturi, preluând, practic, pentru prima dată capitala pentru pro-ruşi – sper să nu o facă, dar încerc să realizez ipotetic care ar fi consecinţele – prestigiul şi forţa sa politică în cadrul PSRM ar creşte exponenţial.

Cum PSRM e deja nervos pentru impactul negativ pe care-l are Dodon asupra ratingului său electoral, fiind în scădere şi antrenând şi PSRM pe panta descrescătoare, până la preluarea partidului de către Ceban şi izolarea/ignorarea lui Dodon mai e un singur pas. Un pas pe care preşedintele nu l-ar dori parcurs, şi ca să nu ajungă în această postură şi să fie singurul responsabil de dominaţia partidului şi de relaţia cu Moscova, are tot interesul să-l submineze activ pe Ceban. Chiar şi numai prin luări de poziţie controversate, în miezul campaniei sale electorale, care-i îndepărtează electoratul.

Bătălia pentru locul trei. Halal miză pentru opoziţia pro-europeană din stradă

Mare zaiafet în campania electorală, care parcă nu-i. În afara unui document al candidatului PL-ului, Valeriu Munteanu, pentru blocarea înregistrării Silviei Radu, nimic nu se prea vede între candidaţii care contează în cursă şi care conduc detaşat plutonul. În schimb, pentru locul trei, parcă i-a apucat strechea pe toţi, candidaţi, politicieni susţinători, analişti, un cor comun care se luptă pentru… locul 3. Halal miză!

Astfel, dacă e să discutăm despre alură, trena rămasă de la fostul primar Dorin Chirtoacă şi ceva osânză electorală făcută pe cont propriu îl putea aduce pe Valeriu Munteanu, candidatul PL, în poziţia a treia. Deasupra lui Andrei Năstase, candidatul PPDA-PAS-PLDM. Un dezastru pentru candidatul opoziţiei pro-europene din stradă, prost ales şi neconvingător. Totuşi iată că a intrat în cursă şi candidatul PUN, Constantin Codreanu, iar unioniştii au unde se aglomera şi cu cine vota, motiv pentru care zestrea lui Valeriu Munteanu rămasă la 7,5%, nu mai depăşeşte cele 12-15% ale conglomeratului de opoziţie.

Motiv pentru un urlet major, supra-agitaţia lui Valeriu Munteanu şi a PL, care pierde voturi, în bătălia pentru locul trei. Ceartă puternică, amintiri politice, schimburi neprincipiale de amabilităţi contondenţe PL-PUN pe toate diapazoanele. Rezultatul şi finalitatea erau tot alea, depăşirea lui Năstase în bătălia pentru… locul 3.

Cred că intrăm într-un penibil absolut. Nimeni nu a înţeles cum se joacă jocul ăsta?

Mai întâi că, pentru a pătrunde în turul doi, şi a câştiga competiţia, trebuia ales un candidat de consens, acceptabil şi unioniştilor, şi pro-românilor, şi pro-europenilor de dreapta. Maia Sandu, după performanţa de la Prezidenţiale, putea câştiga liniştită alegerile. Nu a candidat, Andrei Năstase a furat startul, iar rezultatul e cel al celui mai urât şi mai controversat candidat al opoziţiei pro-europene din stradă, care s-a certat cu toată lumea, unionişti şi pro-români deopotrivă, şi care vrea azi să cumuleze voturile celor altădată desconsideraţi şi înjuraţi, alungaţi din stradă şi batjocoriţi. Cum să o facă?

Apelul Maiei Sandu ca celelalte partide să facă un pas înapoi şi să-l susţină pe Andrei Năstase e o copilărie, şi trădează lipsa de experienţă politică. Păi ai vorbit cu celelalte partide, ai negociat cu ele până să numeşti candidatul unic? Atunci, dacă nu ai făcut-o, cum să te aştepţi la susţinere? E un infantilism absolut. Mai ales ce ai oferit?

Cred că intrăm într-un penibil absolut. Nimeni nu a înţeles cum se joacă jocul ăsta?

Da, dacă exista o gândire matură, chiar şi după furtul startului, pe o înţelegere a partidelor de dreapta, pasul în spate al tuturor şi susţinerea unei personalităţi civice, care nu reprezenta pe nimeni – un Igor Munteanu, propuneam eu – dublată de o propunere de coaliţie, bloc comun la alegerile generale, era o şansă majoră. Câştiga şi primăria, avea şi un bloc lansat, nou-nouţ şi încercat în alegeri, care să râvnească cu şanse reale relevante la alegerile generale, aşa cum sunt ele organizate, în profil mixt, pe liste şi uninominal deopotrivă. Aşa, şansa a fost ratată, strategia nu mai e aplicabilă, candidaţii sunt în cursă iar bătălia continuă pentru… locul trei!

Dragii mei politicieni din Republica Moldova, de dreapta, de toate culorile. Aţi auzit că locul trei nu se premiază aici? Doar primii doi, eventual, dacă nu câştigă un candidat din primul tur (nu pare să fie cazul la Chişinău, dar nici departe nu e) intră în turul doi, în finală? Locul trei, la alegerile pentru primăria Chişinăului, este perdant!!!

http://adevarul.ro/moldova/politica/confruntari-geopolitice-fratricide-chisinau-batalia-pozitionare-generale-1_5af158b3df52022f75b729b5/index.html

Ultima ora:

ObservatorKlaus Iohannis, către Guvern: Ce aveţi de gând cu Pilonul II de pensii? Mai aveţi bani de pensii?

PoliticKelemen Hunor: Reacție surprinzătoare a lui Kelemen Hunor. De partea cui se poziționeaza UDMR în conflictul dintre președinte și premier

EconomieSilviu Cerna – Rolul economic al statului: O veche problemă rămasă deschisă

ExternIulian Chifu: Dă Orientul Mijlociu peste noi cu acceleratul

EvenimenteMircea Geoană: La mila sorţii şi la pomana împrejurărilor externe?

CulturaMireille Rădoi: Lansarea unui volum eveniment ce reconsideră „Eroinele României Mari” la BCU „Carol I”

SocialRaed Arafat: 41% din maşinile de pompieri pentru intervenţii la incendii au o vechime mai mare de 30 de ani

MoldovaCristian Unteanu: De la Chişinău, Dodon brodează mai departe pe scenariul anti-românesc



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe