Matei Bogdan
Publicat în 12 decembrie 2018, 14:52 / 40 elite & idei

Iulian Chifu: Prăbuşire economică şi haos politic – Parlamentul britanic în faţa votului crucial pentru Brexit

Iulian Chifu: Prăbuşire economică şi haos politic – Parlamentul britanic în faţa votului crucial pentru Brexit

de Iulian Chifu

Marţi are loc cel mai important vot din Parlamentul britanic de la referendumul pentru Brexit care a încheiat cariera lui David Cameron până astăzi.

Votul pentru acordul stabilit prin negocieri cu Uniunea Europeană ameninţă să arunce în haos total nu numai Marea Britanie, ci şi Europa însăşi, odată ce o respingere a Tratatului pentru Brexit e tot mai probabilă, mai mult, se anunţă şi cu un vot masiv de sancţiune împotriva premierului Theresa May.

Procedura de sancţiune pentru sfidarea Parlamentului – declanşator de revolt la vot

Una dintre principalele mize în privinţa reuniunii de marţi se desfăşoară în ajun, odată ce Camera Comunelor a votat deja pentru obligarea Guvernului să dea publicităţii raportul juridic despre Tratatul de ieşire din Uniunea Europeană, întâmpinată lunea trecută, 3 decembrie, cu o reacţie dură a Parlamentului britanic şi cu un vot de 311 la 293 pentru acordarea de atribuţii suplimentare în proces Parlamentului britanic. Parlamentul are şi exigenţa ca documentul şi avizul complet dat de Procurorul general Geoffrey Cox, autorul analizei juridice despre acord (clasificată de guvernul britanic drept confidenţial), să fie date publicităţii.

Este pentru prima dată în istoria Marii Britanii când Guvernul intră în procedură de sfidare a Parlamentului. E motivul pentru care, miercuri, 5 decembrie, Guvernul May a anunţat că va da publicităţii documentul, al cărui miză este analiza făcută temei back-stop, a clauzei de salvgardare pentru Irlanda de Nord inclusă în acord, dacă nu se ajunge la o concluzie până la finalul perioadei de traziţie, situaţie în care Irlanda de Nord rămâne parte a uniunii vamale europene iar Marea Britanie îşi mai poate menţine de facto unitatea rămânând şi ea subiect al reglementărilor de piaţă ale UE chiar dacă nu mai participă la nici o decizie. Deci blocată între uşile UE, nici înăuntru, nici în afară.

E motivul pentru care Guvernul May l-a trimis luni doar pe Geoffrey Cox în Parlament, pentru un briefing în faţa parlamentarilor, nu şi documentul ce urmează a fi dat publicităţii abia după votul crucial de marţi, speră strategii din Downing Street 10, sediul guvernului britanic. Însă exact această întârziere poate declanşa fie amânarea dezbaterii şi votului, fie chiar procedura de sfidare a Parlamentului, în ambele cazuri doamna Theresa May fiind subiect al unor proceduri dure şi cu impact chiar asupra votului respectiv.

Este pentru prima dată în istoria Marii Britanii când Guvernul intră în procedură de sfidare a Parlamentului.

Înfrângere copleşitoare a Theresei May la orizont

Deja toate susţinerile Premierului May au fost contrazise pe rând şi se creează noi breşe în majoritate şi în perspectivele de a avea măcar un rezultat strâns la vot. Actuala situaţie anunţă o înfrângere de 30-40-50 de voturi, fapt care-i mai dă libertatea de a reveni la Bruxelles pentru eventuale mici ajustări – asta deşi Preşedintele Comisiei a notat foarte clar că acesta e singurul acord posibil. Eventual, Doamna May ar putea încerca o revizuire strict a Declaraţiei politice, lăsând acordul negociat, cel cu putere juridică, în aceiaşi termeni, în speranţa că revenirea cu textul Declaraţiei politice în Parlamentul britanic ar reuni numărul necesar de voturi, de această dată.

Dacă însă votul e copleşitor, şi pierde cu 80-90 de voturi diferenţă, intră într-un ciclu extrem de complex, mai întâi de contestare şi eliminare în propriul partid, apoi expusă moţiunii de cenzură, cererii de alegeri anticipate din partea opoziţiei (vot simplu în Parlament şi de două treimi în Camera Comunelor) sau chiar merge spre un nou referendum. Într-adevăr şi aici s-au petrecut paşi importanţi: mai întâi avizul Curţii Europene de Justiţie este că Marea Britanie se poate retrage unilateral oricând din Brexit, apoi chiar Parlamentul britanic a votat să aibă mai multă putere în a decide singur varianta unui soft-Brexit, cu rămânerea completă în piaţa comună, varianta norvegiană sau chiar să decidă un nou referendum pentru Brexit.

Şi Opoziţia laburistă a mers pe acelaşi drum. Dacă iniţial accepta că Brexit e Brexit, azi creşte majoritatea în partid, devenită chiar zdrobitoare, care optează pentru alegeri anticipate, dacă nu revenirea la popor se va face pe un nou referendum pentru Brexit. Abordarea premierului britanic, care susţine că nu există alternative, doar votul pentru acordul negociat sau niciun acord cu UE,  e profund exagerată, chiar dacă se bazează pe declaraţiile preşedintelui Juncker. Uniunea Europeană poate accepta la viitorul Consiliu European, la dorinţa Marii Britanii, fie varianta norvegiană, fie un nou referendum care să inverseze Brexitul. Iar varianta no deal e respinsă şi de majoritatea din Parlamentul britanic, şi de către Uniunea Europeană. Totuşi, se apropie al 12-lea ceas şi ameninţă să preseze şi mai mult cu apropierea datei de 29 martie. Fix în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE, când tot semestru ar putea fi subordonat acestei unice teme majore.

Raportul Guvernului şi Băncii Angliei: catastrofă economică pentru Marea Britanie

Mesajele sunt mult mai complicate la nivelul Guvernului britanic şi al Băncii centrale. Un raport/studiu de impact al Brexitului arată rezultate contrare celor anunţate la momentul campaniei pentru Brexit făcute de către Brexiter-ii conservatori şi mai ales de către Nigel Farange şi UKIP, partidul său dispărut în neant din spaţiul politic britanic.

Dacă atunci se promitea lapte şi miere, respectiv economii puternice cu contribuţiile europene care ar fi putut fi utilizate intern, acum, studiul de impact este devastator, şi anunţă o catastrofă în privinţa economiei britanice pe termen scurt şi o cădere economică pe termen mediu şi lung după Brexit: acordul de Brexit este prost pentru economia britanică, practic ieşirea din UE duce la o economie a Regatului mult mai slabă şi la criză economică majoră, o situaţie mult mai proastă decât dacă Londra ar fi rămas în UE. Dacă iese, Marea Britanie va fi mai săracă decât dacă ar fi rămas în Uniunea Europeană, se spune în raport.

Raportul dezastruos nu e, însă, şi o garanţie pentru a prognoza un vot negativ în cazul unui nou referendum, deci revenirea în UE şi inversarea Brexitului. Până acum, impactul economic asupra britanicilor a fost moderat, compensat de entuziasmul aşteptării şi speranţelor unor creşteri impresionante ale economiei după Brexit. Deci costurile nu s-au resimţit atât de mult încât să genereze probleme şi tensiuni majore la nivelul populaţiei.

Să ţinem pumni strânşi ca, într-un acces de responsabilitate şi maturitate regăsită, Marea Britanie să aleagă ce-i mai bine pentru ea şi pentru Europa.

Acum însă, perspectivele sunt mult mai complicate, vizează elemente economice, de securitate, strategice precum şi haosul impredictibilităţii până la o decizie finală ca şi perspectiva stopării unor negocieri de orice fel din cauza prăbuşirii Guvernului May. Nu mai vorbim despre problemele colaterale ale procesului, iar un eventual nou scrutin pentru ieşirea din UE sau inversarea Brexitului va elimina componenta economică din dezbaterea publică şi se va concentra pe cea identitară, de liberă mişcare a cetăţenilor şi a migranţilor, în timp ce se vor adăuga argumentele negative pentru rămânerea în UE ce vin din comportamentul dur şi inflexibil al Bruxellesului în timpul negocierilor, o situaţie ce poate adăuga costuri pentru cei ce spera anularea Brexitului.

Scenariul no deal pentru Marea Britanie e cel puţin la fel de costisitor pentru Londra, potrivit estimărilor Băncii Angliei: asta înseamnă o creştere a şomajului la 7,5%, o cădere a preţurilor pieţei imobiliare cu 30%, o prăbuşire a lirei sterline, care poate să dispară cu totul cu această ocazie, şi o cădere economică de 8% pe an. O variantă inacceptabilă pentru orice legislator şi politician britanic, inclusiv în cazul în care lovitura internă în Partidul Conservator ar aduce în prim plan nu pro-europenii, ci hard Brexit-erii şi pe Boris Johnson premier. Mai mult, cum raportul e public nu poate spune că nu a fost avertizat.

Nu e vorba că şi Europa pierde major în urma unui asemenea proces, care e unul costisitor şi pentru Bruxelles. Şi nu mă refer aici la bugetul european fără Londra, nici la costurile simbolice şi politice, ci strict la cele economice, care decurg din disfuncţiile pieţei europene în momentul Brexitului şi tangajul diferitelor economii ale statelor europene pe seama schimbărilor majore a relaţiei comerciale cu Marea Britanie.

Deci să ţinem pumni strânşi ca, într-un acces de responsabilitate şi maturitate regăsită, Marea Britanie să aleagă ce-i mai bine pentru ea şi pentru Europa. Adică no Brexit sau soft Brexit, cu rămânerea în Piaţa Comună. Cam în sensul care rezultă din prevederile ultimei hotărâri rămasă în mâinile Parlamentului Britanic, spre decizie, chiar dacă asta ar lăsa Londra, pentru o perioadă de timp neprecizată, blocată în uşile rotative de la intrarea în UE, nici înăuntru, nici afară, cu respectarea tuturor regulilor comunitare, dar fără reprezentare şi fără participarea la decizii.

Ultima ora:

ObservatorGruia Stoica: Grupul GRAMPET – Afacerea care a scris istorie în anul Centenar

PoliticCristian Grosu: Puneți-vă centurile: Despre datele false de la Finanțe

EconomieGruia Stoica: Grupul GRAMPET – Afacerea care a scris istorie în anul Centenar

ExternRadu Carp: Deţinerea preşedinţiei Consiliului UE de către România – o ocazie deja ratată?

EvenimenteCristian Bușoi, organizator al evenimentului „UE 2019-2024: Cum putem sprijini eliminarea hepatitei virale, în conformitate cu strategia globală a OMS și SDGS ale ONU”

CulturaRadu Preda: Proletariatul digital

SocialMarian Staş: Dragă +PLUS,

MoldovaArmand Goșu: Victoria lui Andrei Năstase reînvie speranța unei schimbări în Republica Moldova



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe