Adriana
Publicat în 4 iulie 2018, 06:46 / 47 elite & idei

Iulian Chifu: Prăbuşirea miturilor: Guverne şi lideri consacraţi sau mai noi intră în tangaj unul câte unul

Iulian Chifu: Prăbuşirea miturilor: Guverne şi lideri consacraţi sau mai noi intră în tangaj unul câte unul
+ Observator

Săptămâna care a trecut ne-a arătat fragilitatea marilor lideri politici şi capacitatea tot mai redusă a supravieţuirii guvernelor şi liderilor de pe mai toate meridianele.

Că sunt mai noi sau veterani, în democraţii şi state previzibile sau în dictaturi şi state mai proaspete, slabe sau eşuate, liderii politici contemporani sunt subiectul asalturilor cu diferite relevanţe, provocate de lipsă de încredere în capacităţi şi politici, de marile turbulenţe globale sau de atacuri şi atentate în cascadă.

La Londra, situaţia e cea mai instabilă posibil, odată ce abordările din actuala majoritate sunt tot timpul subiect al negocierilor şi revenirilor premierului May în raport cu partenerul loialist unitarian irlandez din DUP, în timp ce în chiar interiorul conservatorilor, faliile se adâncesc. Şi toate privesc principala temă a Guvernării, Brexitul, o vulnerabilitate auto-indusă şi care creează instabilitate cronică, odată ce o parte importantă din partid vrea un hard Brexit, majoritatea doreşte un acord cu UE iar o altă componentă relevantă e preocupată de perspectivele unui soft Brexit, cu rămânerea Regatului cât mai aproape de UE. Toate combinate cu manifestaţii masive de protest pro-UE, a celor ce doresc repunerea în discuţie a deciziei Brexitului într-un nou referendum, în timp ce opoziţia vrea măcar un vot final în Parlament.

În Germania, doamna Merkel se confruntă din nou cu coşmarul său, refugiaţii şi migranţii, într-un adevărat cutremur ce nu priveşte relaţia de mare coaliţie cu SPD cât formula de cooperare cu proprii parteneri, creştin-socialii bavarezi, care pun sub presiune Guvernul, majoritatea şi ameninţă cu trimiterea prematură la pensie a Cancelarului, aflat la al patrulea mandat dar căruia nu i se mai acordă de către analişti nici măcar perspectiva de atingere a jumătăţii mandatului curent.

În fine, în varianta clasică a reglărilor de conturi în Africa, aici liderii mai democraţi sau mai autoritari sunt subiectul atentatelor politice nelegate de marile grupări teroriste, ci doar de rivalii lor politici, cu diferite înclinaţii şi agende care reclamă eliminarea conducerii curente. În Zimbabwe sau în Etiopia, preşedinte sau premier se confruntă cu atentate cu dispozitive explozibile improvizate, la terminarea unor discursuri politice şi electorale, atacuri cu multe victime şi cu salvarea vieţii personalităţilor tocmai de mulţimea din jur. O soartă crudă şi aleatorie pentru liderii lumii, care supravieţuiesc politic (şi fizic chiar) tot mai greu turbulenţelor contemporane şi bătăliilor politice create de marile teme de confruntare contemporane.

Proteste masive pro-UE la Londra: Guvernul May, răvăşit de dispute, e pe buza destrămării

La Londra, sâmbătă a fost zi de proteste masive. Zeci de mii de oameni s-au reunit pentru a cere Guvernului May organizarea unui al doilea referendum pentru a decide rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană, la doi ani de la precedentul referendum pentru Brexit, după ce impactul economic al deciziei se resimte puternic în buzunarele tuturor. Marea Britanie are cea mai mica creştere economică prognozată de la criza economică, 1,3% anul acesta, în timp ce şomajul a explodat şi tot mai multe companii avertizează despre părăsirea insulei dacă nu va avea un acord comparabil cu statutul actual după Brexit în raport cu Uniunea Europeană.

Mitingul masiv a avut câteva teme majore: nu există autoritate de lucru judecat în politică, ar fi ca şi cum am avea un singur guvern şi un singur partid – o replica la Theresa May; cetăţenii britanici au fost păcăliţi puternic de către politicieni, care au dat ulterior bir cu fugiţii – referire directă la Nigel Farange şi UKIP care, practic, s-a desfiinţat după Brexit, iar liderul a rămas la loc cald în Bruxelles, în Parlamentul European, nu în guvernul ce trebuia să gestioneze Brexitul; britanicii plătesc prostia politicienilor – după anunţul privind costurile Brexit care a venit din partea premierului May, dar şi a afirmaţiei scandaloase a lui Farange că el nu ar fi spus niciodată că Brexit se va face fără costuri şi pierderi economice mari.

Partidul Ecologist şi singurul său parlamentar, Liberalii Democraţi şi numeroase grupuri pro-Brexit, dar şi reprezentanţi ai opoziţiei laburiste s-au aflat între vorbitori. Nu şi liderul Laburiştilor. Mulţimea furioasă a cerut un nou referendum făcut corect şi fără ingerinţe, reproşând că generaţia bătrână distruge viitorul tinerilor, ştiut fiind că londonezii şi tinerii au votat în mod masiv şi substanţial pentru rămânerea în UE a Marii Britanii.Impactul cel mai important este, astăzi, cel asupra Guvernului. Negocierile pentru acordul final sunt foarte încete şi neconcludente, în timp ce pe tema frontierei inter-irlandeze se profilează un fiasco. UE a anunţat că soluţia în lipsa unui acord este menţinerea Irlandei de Nord în piaţa comună, fapt contestat vehement de partenerul conservatorilor la guvernare, DUP – unioniştii loialişti nord-irlandezi, care ameninţă cu părăsirea coaliţiei. În plus, presiunea străzii îndeamnă la un nou referendum, după ce guvernul May a reuşit o manevră parlamentară pentru a evita până şi un ultim vot în Parlament pe tema acordului cu UE post-Brexit care ar pune la îndoială ieşirea din UE.

Presiunea e enormă din toate direcţiile, iar sub această presiune internă, Premierul face faţă cu greu supravieţuirii propriului cabinet şi menţinerii majorităţii.

În plus, după ce că are probleme de majoritate cu DUP, Theresa May are probleme serioase în interiorul Partidului Conservator, acolo unde o componentă tot mai importantă dintre aleşi optează pentru o îmblânzire a Brexitului şi o formula similară de acord de liber schimb ca cel existent astăzi cu UE, un soft Brexit, în timp ce o altă parte condusă de ministrul de Externe Boris Johnson doreşte un Brexit real britanic, departe de UE, cu propriile reguli, iar o majoritate a Conservatorilor solicită doamnei May să susţină un acord final cu UE, deci existenţa unui acord în 29 martie, la momentul Brexit, care să clarifice libera circulaţie şi mai ales taxele comerciale.

Presiunea e enormă din toate direcţiile, iar sub această presiune internă, Premierul face faţă cu greu supravieţuirii propriului cabinet şi menţinerii majorităţii. Guvernul britanic e răvăşit de dispute şi în pragul destrămării, toate grupările ameninţând cu demisia şi părăsirea corabiei. Oricare dintre grupări ar pleca, Guvernul se prăbuşeşte iar perspectiva acordului rămâne utopică, în timp ce redeschiderea temei privind reconsiderarea Brexitului se desenează tot mai clar, condiţia fiind ca şi UE să accepte întoarcerea din drum a Londrei, după un eventual nou referendum.

Practic, Boris Johnson aspiră la preluarea cabinetului, dacă Theresa May nu merge pe varianta hard Brexit, majoritatea conservatorilor vor un acord cât mai aproape de UE – cu precăderea sub presiunea marilor companii care ameninţă cu retragerea de pe piaţă sau relocarea activităţilor, în orice caz încetarea investiţiilor cât nu există garanţia acordurilor cu UE – iar o altă grupare în formare în Parlament şi în stradă doreşte un vot final în Parlament pe acord sau un nou referendum care să valideze fie Brexitul, fie revenirea la statutul de membru al UE.

Impactul economic a început exact odată cu Brexitul, acum doi ani. Firmele au început să aibă probleme de mână de muncă, odată ce reacţiile faţă de libera circulaţie a persoanelor s-au amplificat. De la 1 ianuarie ar intra în vigoare registrul rezidenţilor, cetăţeni europeni, care ar urma să fie completat simplu, online, fără a proba chestiunea veniturilor, dar acceptând că doar cele circa 2 mln de europeni rezidenţi oficiali pot rămâne în Marea Britanie.

Apoi cea mai importantă problemă rămâne comerţul cu Uniunea Europeană şi investiţiile cu componente de produse sau integrarea şi asamblarea produselor unor multinaţionale. În cazul avioanelor, e vorba despre produse a căror realizare durează ani, deci cunoaşterea politicii fiscale după Brexit, acordul cu UE şi taxele noi ce apar sunt cruciale pentru companii, în caz contrar vor prefera relocarea completă pe continent. Şi mulţi au făcut-o deja, companiile financiare fiind principalele cu probleme în menţinerea lor în City-ul londonez.

Angela Merkel, mai aproape de pensionarea forţată: Propunerile de salvare pot îngenunchea UE

Consiliul European de vară ce a început joi se anunţă o reuniune la fel de complicată precum întreaga situaţie a Uniunii Europene. Cu o greutate în plus, odată ce Guvernul german şi cancelarul Angela Merkel, aflată la al patrulea mandat, pare să se apropie de pensionarea forţată, după divergenţele majore în relaţia nu atât cu partenerii săi social-democraţi, cât cu ramura bavareză a creştin-democraţiei, Partidul Creştin Social, care a contestat pe linie politicile sale în domeniul refugiaţilor/migranţilor.

Între timp, întâlnirea de taină a Cancelarului german Angela Merkel cu preşedintele francez Emmanuel Macron de săptămâna trecută, în prezenţa Preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker – o reuniune menită să relanseze şi să salveze Uniunea Europeană – a avut ca rezultat elaborarea unor politici care, din contra, ameninţă să îngenuncheze şi să rupă definitiv coeziunea conglomeratului european. Că e vorba despre zona Euro, cu buget propriu, de Fondul Monetar European, de reducerea numărului de comisari şi alocarea lor prin rotaţie, că e vorba despre diminuarea atribuţiilor Comisiei şi propunerea viitorului Ministru de Finanţe al zonei Euro, sau de forţa de intervenţie europeană – singurul rezultat achiesat din ambiţioasa Armată Europeană a lui Macron – toate propunerile sunt subiecte de contencios la nivelul statelor şi în interiorul UE, care ameninţă diviziuni mai puternice în viitor.

Summitul de joi şi vineri se anunţă cu atât mai complicat cu cât pe toate cele trei teme mari – migraţie/refugiaţi, Zona Euro şi buget comun, respectiv Apărarea Europeană – divergenţele sunt majore nu numai între cei doi mari, dar şi în raport cu statele terţe. Perspectiva unor taxe europene care, împreună cu finanţările naţionale şi fondurile europene să alcătuiască un buget al zonei Euro, gestionat de Comisie pe baza liniilor politice stabilite de statele membre, creează deja probleme majore statelor ne-membre ale zonei euro şi un disconfort statelor cele mai mari contributoare la bugetul UE. Iar perspectiva creşterii contribuţiilor la bugetul UE va întâmpina respingere unanimă la nivelul tuturor statelor membre.

Dacă e să discutăm în termenii strict cunoscuţi privind Europa cu două viteze, iată că Franţa şi Germania par să fi căzut de acord cu un asemenea pas, respectiv cu bugetul zonei Euro şi guvernanţa comună – încă nu şi un ministru de Finanţe al zonei.

Acordul aruncă în aer nu numai înţelegerea de la Roma despre viitorul Uniunii Europene, când s-a convenit mai multă integrare cu toţi membrii, dar e alterat un alt acord mai vechi de la înfiinţarea Fondului european de bailout numit Mecanismul European de Stabilitate. Atunci se convenise că orice decizie în cadrul zonei Euro se ia în Consiliul European, cu toţi membrii, pe baza argumentului că deciziile în zona euro afectează şi statele non-euro, pentru că există piaţa comună, iar statele din zona euro introduc elemente de competiţie neloială prin decizii separate, care afectează toate statele membre şi pe toţi cetăţenii. Deci decizia trebuie să se ia de către toţi. Acum lucrurile arată diferit.

Citeste mai mult: adev.ro/pbbdlc

Ultima ora:

ObservatorKlaus Iohannis, discurs la summit-ul Inițiativa celor Trei Mări

PoliticDaniel Constantin (Pro România): Nu vrem neapărat la guvernare, vrem să contribuim ca acest guvern să-și înceteze mandatul

EconomieSilviu Cerna – Rolul economic al statului: O veche problemă rămasă deschisă

ExternOvidiu Nahoi: Populiștii se pregătesc și ei pentru viitoarea Uniune Europeană

EvenimenteMircea Geoană: La mila sorţii şi la pomana împrejurărilor externe?

CulturaScriitorul Mircea Cărtărescu, la aniversare

SocialRaed Arafat: 41% din maşinile de pompieri pentru intervenţii la incendii au o vechime mai mare de 30 de ani

MoldovaArmand Goșu: Victoria lui Andrei Năstase reînvie speranța unei schimbări în Republica Moldova



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe