Matei Bogdan
Publicat în 10 martie 2021, 11:35 / 204 elite & idei

Iulian Chifu: Refacerea relaţiei SUA-UE – poziţii comune pe Rusia, Estul Europei şi Ucraina. Nuanţe faţă de „rivalul strategic“ comun, China

Iulian Chifu: Refacerea relaţiei SUA-UE – poziţii comune pe Rusia, Estul Europei şi Ucraina. Nuanţe faţă de „rivalul strategic“ comun, China

de Iulian Chifu

Discuţia telefonică de vineri între Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, şi Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a închis perioada rivalităţilor şi bătăliilor comerciale ale epocii Trump şi a relansat relaţia transatlantică.

Dacă la nivelul NATO relaţia a fost rapid refăcută, pasul spre ridicarea tarifelor reciproce impuse în legătură cu rivalitatea Airbus – Boeing, care a otrăvit relaţiile bilaterale, afectând fostul TTIP – Acord comercial şi de investiţii transatlantic cu statele UE, a relansat relaţia comună profundă, bazată pe valori, între SUA şi UE.Rivalitatea Airbus-Boeing – sancţiuni şi tarife vamale reciproce

Bătălia Boeing-Airbus nu a putut fi abordată, în administraţia anterioară, de pe poziţii pragmatice şi reciproc avantajoase între SUA şi UE. Administraţia Trump, profund legată de reechilibrara tarifelor şi schimburilor comerciale cu actori terţi, chiar dacă era vorba despre aliaţi, a procedat la introducerea de tarife vamale pe zona autoturismelor europene – cu preponderenţă germane, chiar dacă produse în SUA – şi mai ales a lansat disputa aeronautică, ajunsă la OMC-Organizaţia Mondială a Comerţului. Aici disputele erau blocate de absenţa judecătorilor din partea SUA, pe care Casa Albă refuzase să-i numească în mandatul său pentru a bloca judecarea oricărui litigiu. Cum bilateral negocierile nu au funcţionat, acest blocaj a fost detrimental ambelor părţi.

Disputa a fost suspendată, la fel ca şi tarifele, pentru 4 luni, timp în care părţile, SUA şi UE, urmează să-şi soluţioneze direct conflictul privind stipendiile acordate de statul Washington către Boeing (acolo fusese sediul originar al companiei americane). SUA a impus tarife pe exporturi ale UE în valoare de 7,5 miliarde de dolari, în timp ce UE tarifase, ca măsură de retaliere, mărfuri americane în valoare de 4 miliarde de dolari la export.

Suspendarea tarifelor vizează mărfuri precum vinurile franţuzeşti şi prăjiturile germane sau producţia de whiskey şi bourbon americană şi exporturile în Europa. Aceşti paşi ajută şi revenirii economice a restaurantelor şi barurilor dar şi a distileriilor mici americane şi a altor afaceri afectate de pandemie. Părţile au convenit încetarea ostilităţilor în ceea ce priveşte bătăliile comerciale. Acţiunile administraţiei Trump au vizat şi industria de oţel şi aluminiu europeană, sancţionată sub imperiul articolului 232 ca ameninţare la adresa securităţii naţionale a SUA. Procedurile au ridicat costurile metalelor, iar UE retaliase umblând la tarifele pentru producţia americană de motociclete, bourbon, unt de arahide şi jeans.

Totuşi, discuţia telefonică nu a afectat presiunea europeană pentru taxele la adresa giganţilor tehnologici americani precum Google şi Amazon sau abordarea regulilor ce urmează a fi introduse companiilor americane de social media. Bătălia pe producţia de avioane proprii durează de 17 ani, mult înaintea sosirii lui Donald Trump la Casa Albă, şi nu e simplu de încheiat rapid. Din contra, multiple teme sunt încă pe masă şi sunt fierbinţi între cele două părţi, de unde nevoia unui dialog comprehensiv în materie.

Pe dimensiunea politicii externe, de securitate şi apărare lucrurile sunt cel mai aproape de realitate şi de coerenţă în privinţa poziţiilor celor 27 de state europene, a Marii Britanii şi a Statelor Unite, deopotrivă. Casa Albă a notat, în comunicatul de presă, trei teme globale de interes comun – pandemia de Covid-19, reconstrucţia economiei şi schimbările climatice, îmbrăţişate mai nou de administraţia Biden. De asemenea, comunicatul notează întărirea democraţiei, coordonarea intereselor comune în privinţa Chinei, Rusiei, Belarusului, Ucrainei şi Balcanilor de Vest.

În schimb, declaraţia doamnei Preşedinte von der Leyen notează drept provocări comune, împărtăşite cu toţi aliaţii, pandemia de Covid-19 şi producţia de vaccinuri, buna funcţionare a lanţurilor de furnituri, pregătirea în faţa viitoarelor pandemii şi îmbunătăţirea securităţii sănătăţii în jurul lumii – de unde invitaţia pentru Joe Biden la Summitul Sănătăţii Globale, din 21 mai, de la Romacombaterea modificărilor climatice – salutând revenirea SUA în cadrul Acordului de la Paris, dar şi angajarea pe această temă la COP 26 de la Glasgow, din acest an, ca şi sosirea lui John Kerry – reprezentant special pentru încălzire globală al Preşedintelui SUA, la întâlnirea colegiului şi reunirea lumii la Summitul Climatic de Ziua Pământului organizat de către Joe Biden.

La nivelul relaţiei bilaterale pe teme economice şi comerciale, TTIP nu mai este de actualitate, dar propunerea europeană e o reuniune ministerială a Consiliului pentru Comerţ şi Tehnologie care să creeze un nou parteneriat bazat pe valorile comune ale celor două părţi şi provocările privind inovaţia, o bază de construcţie a viitoarei alianţe transatlantice pentru tehnologie.

Interesant este faptul că, în materie de politică externă şi securitate globală, în perspectiva cooperării pentru sprijinirea democraţiei, stabilităţii şi prosperităţii în faţa schimbării mediului internaţional, UE propune cooperarea în format trilateral, SUA şi UE adăugându-i-se şi NATO, organizaţie ce include majoritatea statelor implicate şi fiind responsabilă de apărarea comună. Este un semnal major de deschidere spre îmbrăţişarea temelor comune şi de respingere a interpretărilor mai radicale şi neavenite ale autonomiei strategice sau suveranităţii strategice, teme introduse alternativ de către preşedintele francez Emmanuel Macron.

Pe această dimensiune, este de reţinut faptul că doamna Ursula von der Leyen, Preşedintele Comisiei Europene, a remarcat faptul că atât SUA cât şi UE au aceeaşi viziune strategică despre Rusia, Comisia Europeană sugerând coordonarea politicilor şi măsurilor cu privire la Europa de Est şi situaţia din Ucraina, unde părţile împărtăşesc aceeaşi viziune. Diferenţa dintre comunicate este menţionarea viziunii comune despre China, în comunicatul american, şi absenţa acestuia în cel european.

Totuşi, la preluarea funcţiei de Preşedinte de către Joe Biden, la 20 ianuarie, Preşedintele Comisiei nota abordarea similară a Chinei ca rival strategic” de către ambele părţi, chiar dacă apără acordul de investiţii semnat pe final de an de UE cu China despre care preşedintele ales atunci, Joe Biden, rugase să nu fie semnat. Totuşi Ursula von der Leyen îl include în „politica de parteneriat şi competiţie economică a UE cu Beijingul”.

Tot la capitolul diferenţe de discutat se înscrie şi raportarea la industria digitală. Dacă părţile împărtăşesc aceeaşi poziţie faţă de multilateralism şi democraţie, Preşedintele von der Leyen a insistat pe invitaţia ca SUA să îşi unească forţele cu UE pentru a impune standarde legale şi normele asupra lumii digitale, pentru a combate ura, minciunile şi fake news-urile – un subiect îmbrăţişat deja de Joe Biden în ghidul iniţial strategic de securitate naţională.

La fel de bine e împărtăşită ideea impactului negativ la adresa democraţiei a polarizării din fake news şi activitatea platformelor de social media, care necesită un cadru digital acceptat şi de Casa Albă ca necesar, fără ca subiectul taxării giganţilor tehnologici din social media şi lumea digitală să fie împărtăşit de către SUA, care nu par să fi asumat încă o linie clară de raportare la subiect în epoca Biden. Consiliul pentru Comerţ şi Tehnologie urmează să stabilească aceste detalii, în viitor.

www.adevarul.ro

Ultima ora:

ObservatorGabriel Andronache: Digitalizarea sistemului energetic național: soluții și proiecte inovative pentru o infrastructură energetică modernă

PoliticOana Țoiu, despre victimele violenței domestice: ”Nu poate nimeni în locul lor să apeleze la autorități, însă sunt câteva lucruri care le pot fi de ajutor”

EconomieGabriel Andronache: Digitalizarea sistemului energetic național: soluții și proiecte inovative pentru o infrastructură energetică modernă

ExternRadu Carp: Umbra lui Putin în Italia post-Draghi – între Rousseau şi Montesquieu

SocialNicoleta Munteanu: Povestea româncei care este parteneră într-o companie care are în responsabilitate peste 6 miliarde de euro şi care a dezvoltat singură un program unic pentru copiii din toate şcolile din România

EvenimenteFlavia Popa şi Ciprian Stănescu – Climate Change Summit şi cum schimbăm paradigma mediului

CulturaDan Mircea Cipariu: ORLAN, file de corp și auto-hagiografie

EditorialAlexandru Grumaz: După Putin ultranaționaliști? (III) (lecții din războiul din Ucraina)



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe