OraNoua.ro
Publicat în 14 octombrie 2015, 19:19 / 229 elite & idei

Iulian Chifu: Securitatea Republicii Moldova – stabilitate politică, corupţie şi războiul

Iulian Chifu: Securitatea Republicii Moldova – stabilitate politică, corupţie şi războiul

de Iulian Chifu

Am desfăşurat timp de aproape 3 luni un proiect de evaluare a sistemului de Securitate Naţională al Republicii Moldova, percepţia despre securitate la nivelul populaţiei şi cetăţenilor şi evaluarea la nivelul elitei societăţii civile, lumii academice şi a experţilor din interiorul sistemului instituţiilor de securitate din Republica Moldova.

Rezultatele sunt surprinzătoare şi cred că merită atenţia nu numai a leadershipului de la Chişinău, care elaborează o nouă Strategie de securitate internaţională, dar şi atenţia potrivită la Bucureşti, la Bruxeles UE şi NATO şi la Washington. Rezultatele sunt spectaculoase şi arată că percepţia securităţii pentru cetăţeanul mediu din Republica Moldova este stabilitatea politică, combaterea corupţiei, calitatea slabă a conducătorilor şi decidenţilor în elaborarea şi aplicarea politicilor publice şi războiul, conflictul militar violent.

Descrierea proiectului

Republica Moldova se află în perioada de reflecţie şi pregătire a unei noi Strategii de Securitate Naţională. Este vorba despre un document care va aduce la zi baza legislativă în domeniul securităţii Republicii Moldova, un document asumat politic şi care trebuie să răspundă preocupărilor populaţiei privind ameninţările, riscurile şi vulnerabilităţile din domeniul securităţii Republicii Moldova, să-i dea încrederea că instituţiile statului pot să îndeplinească una dintre principalele atribuţii ale unui stat, apărarea securităţii teritoriului, cetăţenilor şi instituţiilor Republicii Moldova.

Natura duală a acestui document face întotdeauna ca dezbaterea să fie dusă la nivel teoretic, profesionist, la nivelul percepţiei populaţiei, la nivelul resurselor şi mai ales la nivel politic. Documentul este, prin natura lui, unul profund politic, asumat politic şi arată cum soluţionează astăzi conducerea Republicii Moldova problemele de securitate şi, totodată, preocupările de securitate ale cetăţenilor Republicii Moldova.

Centrul pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning Bucureşti, împreună cu Institutul de Politici Publice şi Centrul pentru Informare şi Documentare ale NATO au derulat la Chişinău un proiect finanţat de Black Sea Trust al German Marshall Fund, menit să dezbată preocupările de securitate ale Republicii Moldova şi să obţină reacţia societăţii civile, a lumii academice şi a experţilor în domeniu referitoare la percepţia şi principalele probleme de securitate ale Republicii Moldova.

Am desfăşurat, în perioada iulie – septembrie 2015 un set de 6 reuniuni de dezbatere care au vizat teme precum:

mediul de securitate; orientarea politică externă a RM; relaţia cu UE, relaţia cu NATO; relaţia cu Ucraina, România, Rusia, CSI; securitatea societală; corupţia; noile ameninţări. Securitatea energetică, securitate cibernetică, securitatea infrastructurilor critice; noile ameninţări 2.0.: război hibrid, război informaţional, război legal (lawfare) Transnistria, separatism, minorităţi / etnii; securitate militară; profilul strategic / nivelul de ambiţie al RM.

Am transmis, pentru fiecare reuniune în parte, şi un set de chestionare pentru a avea baza de lucru. De asemenea, am beneficiat de un număr de 11 prezentări (aflate în anexe) dintre care două studii sociologice legate de percepţia securităţii în Republica Moldova. La dezbateri au participat 108 experţi, cu un nucleu constant al organizatorilor şi invitarea în fiecare dezbatere a specialiştilor de nişă pe care îi are lumea academică şi societatea civilă din Republica Moldova.

Rezultatul acestor dezbateri este cuprins în prezentul raport care are o variantă publică alcătuită dintr-un sumar executiv, conţinutul temelor dezbaterilor, 6 chestionare şi 11 documente anexe. De asemenea, există o componentă de materiale livrabile care au fost puse la fiecare pas la dispoziţia comisiei speciale din cadrul Preşedinţiei Republicii Moldova pentru elaborarea Strategiei de Securitate Naţională.

Observaţii generale

Dezbaterea a relevat câteva aspecte fundamentale privind perspectiva unei Strategii de Securitate Naţională, conţinutul ei, acceptarea ei:

Mai întâi, există un deficit major de claritate în domeniul documentelor conceptuale în această materie. Supravieţuiesc şi coabitează documente elaborate în diferite epoci şi aparţinătoare la diferite curente de gândire aflate în competiţie şi divergenţă. Avem Doctrină militară, Concepţia Securităţii Naţională şi Strategie de Securitate Naţională în acelaşi timp, astfel încât noul document trebuie să aibă statut de lege organică şi să decidă înlocuirea sau subordonarea legislaţiei în materie (eventual prin dispoziţii finale şi tranzitorii). De altfel, eşafodajul documentelor relevante în materie de securitate şi apărare are încă o deficienţă în modul în care e elaborat şi multe necunoscute – va urma o strategie de Apărare Naţională? Urmează o Strategie Militară a Republicii Moldova? Gradul de coordonare/subordonare a acestor documente.

În al doilea rând, există probleme structurale ale eşafodajului instituţional în materie de securitate naţională. În principiu, există un gol în privinţa unei formule de abordare integrată a politicii externe, de securitate şi apărare, a deciziei în aceste domenii strategice şi a raportului dintre preşedinte şi premier în materie. Consiliul Suprem de Securitate are decizii cu caracter consultativ iar Preşedintele nu are atribuţii executive, ci doar reprezentative, în timp ce la nivelul Guvernului lipseşte organismul executiv, integrator pe domeniul securităţii naţionale. Aici propunerea este fie modificarea Constituţiei, alegerea directă a Preşedintelui cu atribuţii executive clare în politica externă, de securitate şi apărare, cu un Consiliu Suprem de Securitate cu decizii obligatorii pentru toate instituţiile în acest domeniu, fie înfiinţarea la nivelul Guvernului a unui post de vicepremier pentru securitate naţională, care să coordoneze domeniile de politică externă, securitate şi apărare, să fie responsabil de componenta de securitate şi să poată oricând chema, în structuri integrative şi de coordonare, membrii Guvernului în chestiuni de securitate naţională.

În al treilea rând, remarcăm lipsa preocupărilor pentru securitatea naţională atât la nivelul societăţii, cât şi la nivelul elitei şi a decidenţilor. Nivelul culturii de securitate este extrem de redus, multe din componentele securităţii moderne nu au drept corespondent instituţii ale statului Republica Moldova capabile să reacţioneze, iar la nivelul societăţii şi al experţilor, nivelul de percepţie a unor categorii de teme este mai degrabă superficial sau la nivelul informaţiilor jurnalistice. Studiile de securitate au întindere redusă, secvenţială şi profund vetustă, nefiind adaptate cunoaşterii contemporane în domeniu.

Potrivit studiilor sociologice făcute, principalele preocupări de securitate rămân războiul, stabilitatea politică a Guvernului, corupţia, ineficienţa actului guvernării şi slaba pregătire a persoanelor în funcţii publice respectiv lipsa de încredere generală că Republica Moldova este un stat serios şi poate asigura funcţiile de apărare a securităţii naţionale pe toate domeniile unde sunt înregistrate ameninţări, riscuri şi vulnerabilităţi. Suspiciunea, scindarea societăţii şi preocuparea în privinţa orientării celuilalt introduc elemente de dificultate în construcţia coezivă a societăţii şi a voinţei politice chiar şi în domeniile cu relevanţă strategică precum orientarea de politică externă, soluţia de securitate sau formulele de apărare a statului Republica Moldova.

În al patrulea rând, o altă caracteristică în materie o reprezintă existenţa unor subiecte tabu, care nu sunt discutate de către societate sau sunt abordate în termenii propagandei şi a confruntării politice/strategice/geopolitice. Soluţiile cele mai acceptabile sunt sub imperiul ambiguităţii constructive, şi ele nu dau soluţii structurii instituţionale în domeniul securităţii a statului Republica Moldova. Este cazul prezenţei trupelor şi muniţiei străine pe teritoriul Republicii Moldova (este sau nu ocupaţie militară, cum se tratează subiectul), a unei soluţii pentru reintegrarea Republicii Moldova, a orientării strategice pro-europene, a formulei identitare sau a explicitării substanţei neutralităţii înscrisă în Constituţia Republicii Moldova. În unele din aceste cazuri soluţiile sunt evidente şi pot fi atinse: de exemplu în chestiunea identitară, se poate accepta imediat asumarea sinonimiei/coincidenţei între autoidentificarea ca „român” sau „moldovean”, cu notarea faptului că diferenţa vine de la modul în care s-a făcut educaţia, gradul de cultură, accesul la informaţie.

În al cincilea rând, trebuie să remarcăm un nivel scăzut al imaginii militarului în societate, o poziţie neatractivă a Armatei ca instituţie şi carierei militare ca ocupaţie şi o poziţie socială neinvidiată a cadrului militar. De la anunţul privind desfiinţarea armatei şi dezarmarea, în 2006, şi oamenii de calitate au părăsit cariera militară, şi imaginea a scăzut dramatic, lipseşte prestigiul, un loc important şi o poziţie relevantă în societate, lipseşte imaginea de demnitate a poziţiei, respectul faţă de ea, însemnătatea statutului de militar în RM şi un pachet social care să facă atractivă meseria.

La fel şi în domeniul intelligence-ului trebuie lucrat, de data asta şi pe alte dimensiuni: desprinderea de KGB, ruptura cu FSB-GRU şi coordonarea sovietică/rusă, marcarea imaginii şi sensului unui serviciu naţional, cu rol relevant, aflat sub control parlamentar serios, cu relevanţă de instituţie a statului, şi nu servind oligarhi şi creând probleme cetăţeanului. Apoi trebuie asumată construcţia imaginii necesităţii şi a prestigiului ocupaţiei. În fine, o formula de decont şi restituire a activităţii anterioare e, de asemenea, necesară, o lege a lustraţiei fiind tardivă dar o expunere a activităţii trecute de poliţie politică ar fi binevenită, ar creşte încrederea populaţiei şi susţinerea pentru activitatea de specialitate.

Limba engleză predată şi învăţată e un bun vehicul pentru integrare şi încredere a populaţiei, indiferent de etnie şi limbă maternă, în materie de Securitate.

În al şaselea rând, în domeniul militar şi de Securitate, se înregistrează două tendinţe la nivelul societăţii: fie acceptarea (dar şi criticarea) unui grad excesiv de secretizare/clasificare care face să nu se poată vorbi, de exemplu, aproape deloc despre securitate militară în societatea civilă, ori nu există înţelegere, preocupare, percepţie şi interes şi e mai simplu de acceptat că ar exista „planuri secrete”, „documente clasificate” care ar rezolva marile probleme şi dileme ale populaţiei în legătură cu propria securitate. Secretomania inutilă sau lipsa de transparenţă şi răspundere creează haloul de necunoscut care nu dă încredere, din contra, după chipul şi asemănarea societăţii, lasă cetăţenii Republicii Moldova să fie suspicioşi în legătură cu activitatea din domeniul securităţii şi neîncrezători în capacitatea de apărare a securităţii în Republica Moldova.

De altfel, una dintre problemele majore ale Strategiei de Securitate Naţionale va fi decizia în privinţa consemnării sau nu a existenţei unei ameninţări militare la adresa Republicii Moldova. Aici părerile între experţi sunt împărţite şi în privinţa realităţii existenţei ameninţării, şi în privinţa modului de prezentare a acestui fapt în Strategie. Pe de o parte, respingerea existenţei unei ameninţări militare creează dificultatea explicării nevoii de pregătire şi consolidare a capabilităţilor militare şi este necredibilă pentru societate şi cetăţeni. Pe de altă parte, înregistrarea existenţei acestei ameninţări – convenţionale, hibride, teroriste, asimetrice – reclamă precizarea sursei acestei ameninţări şi ridică probleme în raport cu această sursă. E o dilemă din care doar organismul de decizie colectiv în domeniul securităţii poate să iasă.

În al şaptelea rând, spiritul critic, ca instrument de filtrare a propagandei şi de combatere a războiului informaţional este necesar să fie introdus şi predat la toate nivelurile în şcoli, iar comunicarea strategică trebuie dublată de campanii publice de cultivare a spiritului critic, de punere sub semnul întrebării a certitudinilor de consum şi a zvonurilor, în timp ce formulele de acces la informaţii alternative trebuie dezvoltate pe scară largă. Concomitent trebuie explicate public şi în şcoli, la nivel academic, semnificaţiile din teoriile conspiraţiei, valoarea lor de întrebuinţare şi limitele unor asemenea teorii, aşa cum trebuie prezentate şi metodele clasice de manipulare, regulile publicităţii şi obişnuinţele şi abuzurile din formarea zvonurilor şi efectele dezinformării.

Concluzii specifice: Relaţiile externe şi mediul de securitate în schimbare Apropierea de UE şi aplicarea angajamentelor din Acordul de Asociere şi Acordul de Liber Schimb sunt o componentă esenţială a securităţii Republicii Moldova

Credibilitatea RM a scăzut masiv în raport cu UE din lipsa reformelor şi stagnării. E necesară recapitalizarea RM în credibilitate în raport cu actorii externi şi cu cetăţenii. Se poate face doar prin accelerarea reformelor. Combaterea corupţiei, independenţa justiţiei şi statul de drept sunt condiţii absolut obligatorii pentru asigurarea securităţii economice şi deblocarea relaţiilor cu UE. Justiţia nu este funcţională iar lupta împotriva corupţiei e blocată. UE se depărtează pentru că nu mai acceptă modelul practicat de RM până acum.

Relaţiile cu România sunt extrem de importante pe dimensiunea militară şi a securităţii, fiind vorba despre un vecin, despre frontiera şi trecerea spre UE şi NATO şi de sprijinul major primit pe toate dimensiunile pe drumul integrării europene. Relaţiile cu NATO trebuie valorificare la maximum, în special ajutorul pentru consolidarea apărării, reforma şi pregătirea Armatei şi a structurilor de forţă cu ajutorul NATO. Trebuie dezvoltat un parteneriat strategic cu SUA. Inclusiv cu componentă militară şi de pregătire a Armatei. El poate suplini MAP cu NATO sau poate fi complementar. Consolidarea relaţiilor cu Ucraina şi transformarea într-un adevărat binom a acestei relaţii poate ajuta la întărirea securităţii Republicii Moldova şi la soluţionarea paşnică a conflictului nistrean. Relaţiile cu Federaţia Rusă trebuie raţionalizate la nivelul real la care se află, în baza unei constatări directe a gradului de aplicare al Tratatului de bază, a anexării Crimeii şi perspectivei proiectului Novorossia care poate ajunge la frontierele Republicii Moldova, a acţiunilor inamicale din regiunea separatistă, a blocajelor de natură comercială şi a dominaţiei spaţiului informaţional al Republicii Moldova cu propria agendă.   Securitatea societală   Securitatea societală se concretizează în primul rând în preocupări despre migraţie. Problema e complexă, o parte ţine de demografia redusă şi de îmbătrânirea populaţiei, o parte de emigrarea tinerilor şi exodul de creiere. Se creează o structură a dependenţei de emigraţie şi o economie a remitenţelor, familii monoparentale, copii crescuţi de rude îndepărtate sau de vecini. Pe de altă parte, cea mai mare ameninţare ar reprezenta-o revenirea bruscă în ţară a 100.000 de oameni care muncesc în Rusia. Pe termen lung, problema e lipsa asigurărilor sociale şi a drepturilor de pensie a celor care vor reveni, dar care lucrează astăzi la negru, presiunea socială rămânând asupra statului Republica Moldova la revenirea în ţară. Se înregistrează probleme majore de identitate societală datorită faptului că Republica Moldova a rămas un stat tânăr şi slab, care nu e atractiv, pe care toţi vor să-l părăsească. Dăinuie conflictul identitar nesoluţionat măcar prin asumarea dreptului la autoidentificare alternativă şi considerând că român şi moldovean e acelaşi lucru, ţine doar de o cultură diferită şi influenţe diferite asupra persoanelor în cauză. Minorităţile locuiesc compact şi nu există principiul identitar, nici limbă comună cu minorităţile, din cauza refuzului rusofonilor de a învăţa limba română. Mai mult, programele şcolilor cu predare în limba rusă sunt alterate şi accentuează clivajul existent direct, la nivelul istoriei şi a devenirii statului, şi indirect, la nivel simbolic, tocmai prin această segregare.   Corupţia   Corupţia este cea mai mare problemă de securitate a Republicii Moldova. Trebuie menţionată ca atare în Strategie şi toate instituţiile statului să se preocupe de lupta împotriva corupţiei. Corupţia afectează viaţa economică (blochează investiţii, alterează competiţia, duce la migraţie) dar şi votul (în alegeri sau în Parlament, în funcţie de lege), decizia politică sau de securitate, crescând vulnerabilităţile statului. Achiziţiile şi organizarea partidelor politice sub formă de corporaţii duc la corupţie, iar netransparenţa, lipsa de democraţie există în partide şi chiar în Parlament. Amprenta specifică locală o reprezintă cumetrismul şi nepotismul. Instituţiile de combatere a corupţiei, de integritate, de supraveghere a cheltuielilor de campanie ale partidelor, ale cheltuielilor publice precum şi finanţare a partidelor politice nu funcţionează, sunt ineficiente, sau nu sunt lăsate să-şi facă treaba din cauza numirilor şi ingerinţelor politice. Pentru a soluţiona problema corupţiei este nevoie de presiuni externe puternice, democraţie transparentă de partid, achiziţii transparente, transparenţa finanţării partidelor politice.   Securitatea energetică   Securitatea energetică e de primă importanţă în Republica Moldova şi ea reclamă diversificarea surselor de energie electrică şi gaz, valorificarea potenţialului de surse alternative de energie, interconectarea deplină a consumatorilor la sursele alternative de gaz şi energie electrică din România, schimbarea mixului energetic de la dependenţă completă de gaz la o variantă echilibrată pe cărbune, păcură şi gaz. Infrastructura energetică critică, regimul de proprietate al reţelelor de transport şi eficienţa energetică sunt de primă importanţă, ca şi aplicarea Pachetul 3 energetic european. Datoria la gaz prezintă o ameninţare la securitatea energetică. În mare parte datoria la gaz reprezintă consumul părţii transnistrene, însă obligaţiile financiare se atribuie la Moldova Gaz, deţinută majoritar de Gazprom. E o schemă a creşterii dependenţei financiare a Republicii Moldova pe seama consumului de gaz a regiunii separatiste, care creează datorii artificiale, necontrolate, a distribuitorului faţă de producător, ultimul fiind acţionar majoritar al distribuitorului. Situaţia actuală împiedică urmărirea independentă a consumului de către statul Republica Moldova, precum şi încasarea facturilor de la consumatorii din stânga Nistrului.   Securitatea cibernetică   Securitatea cibernetică în Republica Moldova este un domeniu în care percepţia societăţii e marginală, nu există preocupare, iar la nivelul autorităţilor e o preocupare incipientă. Principalele ţinte sunt conştientizarea relativ la problemă şi cultura de utilizator (campanie cu programe de interes public în media).   Război hibrid, război informaţional, război legal (lawfare)    Suntem în faza în care Republica Moldova la nivelul elitelor, a societăţii şi a mass media trebuie să conştientizeze formele pe care le îmbracă noul război al viitorului prin programe de prezentare a acestui tip de conflict şi a efectelor sale.  Republica Moldova trebuie să-şi construiască o instituţie responsabilă cu combaterea războiului informaţional, inclusiv a componentei de operaţiuni psihologice. Instrumentele sunt comunicarea strategică, instrumentarul de expunere al manipulărilor din spaţiul public şi demitizarea purtătorilor de mesaje ale campaniilor acestui război informaţional.   Conflictul transnistrean   Există din ce în ce mai puţin interes pentru conflict, tot mai puţină lume e deranjată de existenţa conflictului nistrean, nici populaţia, nici politicienii, nici actorii internaţionali. Scopul a devenit doar evitarea conflictului armat, care nu face decât să conserve conflictul. Trebuie schimbată abordarea în obiectivul de soluţionare a conflictului şi reintegrare teritorială, nu prezervarea păcii şi conservarea separatismului, eventual înflorirea lui. În ultimul an – jumătate de an au existat schimbări ale unor abordări mai vechi. Există schimbări şi în ceea ce priveşte factorul militar şi serviciile. Factorul militar este important şi nu este de neglijat, cu precădere schimbările raportului de forţe în Crimeea, proiectul Novorossia, presiunile asupra regiunii Odessa, reconfigurare a scopurilor şi a legăturilor cu Transnistria. Eficienţa militară a crescut foarte mult fără să se schimbe fizic sau numeric. S-au transformat în trupe speciale, pregătite, cu exerciţii de desant, de creare de cap de pod pe malul drept.  Sunt egal importante trei tipuri de ameninţări legate de conflictul din raioanele de răsărit ale Republicii Moldova: reizbucnirea conflictului pe Nistru este ameninţare directă la adresa securităţii RM. Poate fi o ameninţare militară de tip convenţional, asimetric, de tip război hibrid; menţinerea statu-quo-ului şi conservarea conflictului este altă ameninţare la integritatea teritorială a Republicii Moldova. Se conservă, nu se soluţionează conflictul; o soluţionare proastă a conflictului din Transnistria, cu limitarea opţiunilor de politică externă, securitate, apărare, integrare în spaţiul de liber schimb european e altă ameninţare. Reintegrarea teritorială trebuie subordonată dezideratului de integrare europeană. Propunerile societăţii civile sunt: Soluţionarea oricărui conflict necesită costuri. În loc de bani pentru confidence building şi abordarea separatiştilor, mai necesară e crearea unui Trust Fund pentru a finanţa soluţionarea conflictului. Trebuie construit un Task Force interministerial responsabil cu politicile publice în domeniul reintegrării teritoriale a Republicii Moldova, eventual prin reînfiinţarea Ministerului Reintegrării, cu un vicepremier în frunte, cu atribuţii care să-i permită să reunească alţi miniştri pe diversele teme legate de reintegrare. Trebuie construit şi valorificat binomul R. Moldova – Ucraina, o abordare coerentă, convergentă, pusă la punct.   Securitatea militară    La nivelul societăţii civile, din dezbateri a rezultat că nu există date la nivel public şi abordare unitară pentru a se stabili dacă există sau nu ameninţare directă la adresa Republicii Moldova. Urmează ca instituţiile statului să stabilească acest lucru pe baza informaţiilor şi a opţiunii politice. Totuşi opinia este că nivelul de ambiţie pe care şi-l poate propune Republica Moldova este apărarea teritoriului şi a populaţiei aflate sub controlul autorităţilor legitime în faţa unui atac convenţional, asimetric sau hibrid care ar porni din stânga Nistrului. Rămân de analizat la nivel instituţional următoarele: Ameninţările ce pot ridica probleme din punct de vedere al securităţii militare: confruntarea militară convenţională, războiul hibrid, ameninţările militare asimetrice. Riscurile de natură militară ce pot afecta Republica Moldova: proliferarea armelor de distrugere în masă, terorismul, instabilitatea, disputele miliare existente în vecinătate sau în regiune, ce pot fi diseminate sau pot influenţa direct statul în cauză. Vulnerabilităţile care ţin de capacitatea militară de apărare redusă faţă de un inamic potenţial sau ameninţare militară imediată, lipsa voinţei sau a coeziunii de decizie în apărare, lipsa capacităţilor de descurajare, absenţa unui sistem de acorduri şi garanţii respectiv capacităţi de apărare colectivă cu vecinii sau parteneri mai îndepărtaţi.    Pentru celelalte categorii de ameninţări, este necesară identificarea de soluţii şi acorduri pentru apărare comună sau cooperarea cu vecinii în domeniul apărării şi combaterii ameninţărilor, riscurilor şi vulnerabilităţilor altele decât cele interne sau provenind din regiunea separatistă.

adevarul.ro

Ultima ora:

ObservatorGabriel Sicoe: Dacia – prima poziție în Topul celor mai mari 100 de companii din Europa de Sud-Est.

PoliticRemus Borza a răbufnit: Pot fi acuzați de TRĂDARE a interesului național. De unde vine salvarea României

EconomieGabriel Sicoe: Dacia – prima poziție în Topul celor mai mari 100 de companii din Europa de Sud-Est.

ExternCorina Crețu: Cheltuirea atentă a banilor europeni înseamnă capacitatea de a răspunde eficient la nevoile cetățenilor

EvenimenteLA MULȚI ANI, CLUB ROMÂNIA!

CulturaSever Voinescu: Cultura de Wikipedia

SocialNicusor Dan da in judecata PMB pe marginea proiectului Cismigiu

MoldovaIulian Chifu: Chişinăul mănâncă forţat „salamul feliat“ al lui Putin în Transnistria



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe