Adriana
Publicat în 20 iunie 2018, 07:33 / 88 elite & idei

Iulian Chifu: Zodia veştilor bune: Macedonia, Afganistan, Columbia şi acordurile de pace

Iulian Chifu: Zodia veştilor bune: Macedonia, Afganistan, Columbia şi acordurile de pace
+ Observator

În tumultul actual al lumii contemporane – că de turbulenţă e deja prea puţin să vorbim, gradul de tectonicitate şi schimbările fiind dramatice în fiecare zi – iată că se întâmplă şi lucruri pozitive în puzderia de conflicte de diferite generaţii care animă mai toate colţurile lumii.

E adevărat că trebuie să le căutăm cu atenţie prin noianul de ştiri negative de zi cu zi, dar câteva procese de negociere au ajuns la bun sfârşit şi au reuşit să genereze procese de pace şi soluţii care închid conflicte lungi şi blochează aspiraţiile de dezvoltare, prosperitate şi integrare a statelor în comunitatea contemporană.

Poate cel mai mare succes, cea mai mare realizare, a fost închiderea primului „război lung“. Un război civil al drogurilor, combinate cu separatism şi bătălie de confruntare bipolară ideologică, care datează din perioada Războiului Rece. E vorba despre conflictul din Columbia, care datează de 52 de ani şi a intrat în faza negocierilor de pace secrete în 2012.

Cu o soluţie inedită negociată la Havana, un adevărat precedent pentru toate conflictele atât de lungi, osificată, cu soluţii complexe, din diferitele părţi ale lumii. E adevărat azi, cu un preşedinte ales care vrea a doua revizuire a acordului de pace, pentru a-l face acceptabil întregii societăţi columbiene.

Un al doilea pas foarte important realizat în aceste zile este acordul greco-macedonean în privinţa numelui Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei – FYROM, cum era ea recunoscută internaţional. Pe baza negocierilor, astăzi e numeşte Republica Macedonia de Nord, prezervând identitatea şi limba macedoneană şi lăsând grecilor componenta istorică legată de Macedonia grecească şi de Alexandru cel Bun. Astfel, prin deblocarea subiectului, după votul de ratificare din Parlamente şi referendumul din Macedonia, de la sfârşitul anului, se deblochează negocierile pentru integrarea statului cu capitala la Skopje în UE şi NATO.

În fine, nu lipsit de interes este procesul ce se desfăşoară astăzi în Afganistan între talibani şi autorităţile afgane. Este prima încetare a focului care funcţionează, cu ocazia sfârşitului Ramadanului, cu talibani îmbrăţişând forţele de ordine, un dialog-inter-afgan relansat şi radicalii islamişti pătrunzând deschis în oraşe, lăsându-şi armele la intrare şi reluându-le când pleacă, o formula intermediară de reconstrucţie a încrederii imposibil de prevăzut cu câteva luni mai devreme. Iar tentativa ISIS-Khorasan de a submina acordul, prin atentatul terorist care a ucis deopotrivă talibani şi civili afgani, nu a făcut decât să apropie şi să îndârjească părţile.

Dreptate pentru Macedonia, la 10 ani de la invitarea în NATO, la summitul de la Bucureşti

La 27 de ani de la dobândirea independenţei şi după 25 de ani de negocieri cu Grecia, astrele s-au aşezat şi Macedonia – FYROM – Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, cum era recunoscută ca nume pe arena internaţională – a reuşit să încheie un acord cu Grecia pentru a-şi valida numele. Miercuri urmează ca acordul să fie prezentat la Berlin Cancelarului german Angela Merkel de către premierul social-democrat Zoran Zaev, pentru că această realizare face posibilă negocierea pentru accederea la UE, decizia urmând să fie adoptată la Consiliul European din 28-29 iunie, în timp ce summitul NATO de la Bruxelles, din 10-11 iulie, ar putea să-i facă dreptate Macedoniei, invitată acum 10 ani să adere la Alianţă, dar fiind blocată de veto-ul grec pe nume.

Eforturile nu au fost simple nici în această etapă, în ciuda voinţei politice manifestată de ambele părţi, cu premieri tineri şi progresişti, mai departe de blocajele naţionaliste. Prima parte a etapei finale a fost stabilită în negocierile de la Viena, din 25 aprilie, ultima rundă în care Ministrul de Externe macedonean Nikola Dimitrov a tranşat elementele de bază cu Ministrul grec de Externe, Nikos Kotzias, în prezenţa negociatorului american, trimis special al ONU pentru această dispută, Matthew Nimetz. Premierii Alexis Tsipras şi Zoran Zaev au încheiat acordul, pe care populaţia macedoneană îl va consfinţi printr-un referendum la finalul acestui an.

Animată de către Rusia, neînţelegerea a permis multiple recăderi şi tulburări în regiune şi, în primul rând, în Macedonia.

Disputa a apărut chiar din 1991, la câştigarea independenţei de către Macedonia, după prăbuşirea fostei Iugoslavii, din cauza numelui care coincidea cu provincia greacă cu acelaşi nume. Cum noul stat slav, cu populaţie vorbind o limbă mai apropiată de bulgară decât de limba sârbă, a revendicat şi exhibat simbolurile vechii Macedonii greceşti, începând cu Alexandru Macedon, Grecia a considerat că aceasta se substituie provinciei sale şi că poate formula, prin această construcţie identitară, revendicări la adresa teritoriului grec. Paşii făcuţi pentru redenumirea aeroportului din capitala Skopje – Skopje Airport în locul numelui de Alexandru Macedon – şi a autostrăzii ce leagă Grecia de Macedonia, devenită din Alexandru cel Mare – Autostrada Prieteniei, au fost premizele pentru încheierea disputei care a dus la blocarea drumului Macedoniei spre Occident şi care a permis aberaţii naţionaliste care au blocat accederea sa în UE şi NATO ani de zile.

Noul nume intern şi extern al Macedoniei este Macedonia de Nord, acceptabil şi la Skopje şi la Atena. „După luni de negocieri, am reuşit să ajungem la un acord care va rezolva divergenţele asupra numelui vecinului nostru. A fost de acord să redenumească ţara cu numele Republica Macedoniei de Nord, o schimbare care se va aplica atât la nivel internaţional, intern cât şi bilateral“, a afirmat premierul grec Alexis Tsipras. Până la această oră, numele intern era Macedonia, cel recunoscut internaţional FYROM.

„Acordul priveşte evitarea şi abţinerea Macedoniei de la a revendica relaţia cu vechea civilizaţie greacă a Macedoniei“, susţine Tsipras, în timp ce Premierul macedonean Zaev a subliniat că acordul prezervă identitatea etnică şi culturală macedoneană pentru poporul său. Atât numele limbii, cât şi al poporului vor fi în continuare cunoscute ca fiind macedonene. Animată de către Rusia, neînţelegerea a permis multiple recăderi şi tulburări în regiune şi, în primul rând, în Macedonia.

De altfel, primul care a salutat acordul a fost secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a cerut părţilor să-l finalizeze cât mai repede şi a subliniat „Aceasta va aşeza din nou Macedonia pe drumul spre statutul de membru al NATO şi o va ajuta să consolideze pacea şi stabilitatea de-a lungul regiunii extinse a Balcanilor de Vest.“ Şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a salutat şi a transmis felicitări celor doi premieri.

„Felicitări sincere primului ministru Tsipras şi primului Ministru Zoran Zaev. Ţin pumnii strânşi. Datorită vouă, iată că imposibilul a devenit posibil.“

Deja reacţiile naţionaliştilor din ambele tabere au inundate spaţiul public, după ce s-a ajuns la acord. Liderul principalului partid de opoziţie din Grecia, Noua Democraţie, Kyriakos Mitsotakis, a denunţat acordul, susţinând că e imposibilă şi inacceptabilă recunoaşterea de către Atena a existenţei unei limbi şi naţiuni macedonene. Pe de altă parte, cea mai elocventă poziţie a avut-o Stelios Koulouglou, euro-parlamentar al partidului lui Tsipras, Syriza, care a afirmat: „De prea multă vreme Grecia a devenit ridicolă şi a fost ridiculizată pentru această dispută. În viitor aceasta va fi o lecţie de diplomaţie cum să evităm să transformăm un element minor de dispută locală, eventual interstatală, într-un caz care devine o problemă internaţională majoră doar din cauza naţionalismului şi retoricii sale otrăvitoare.“

Trebuie amintit aici că Macedonia a fost invitată în NATO la summitul de la Bucureşti, în 2008, acum 10 ani, şi că documentul final menţionează nevoia deblocării veto-ului grec. Grecia, un stat mic şi la nivelul contribuţiilor pentru operaţiunile Alianţei, profund anti-american şi nu rareori anti-NATO, a fost cel care, prin veto, a blocat accederea Macedoniei în Alianţă. A fost cea mai clară probă a democraţiei din NATO, când nimeni nu a forţat schimbarea abordării de către Atena, respectându-şi aliatul şi opinia acesteia despre accederea Macedoniei.

Citeste mai mult: adev.ro/pak97h

Ultima ora:

ObservatorKlaus Iohannis, discurs la summit-ul Inițiativa celor Trei Mări

PoliticDaniel Constantin (Pro România): Nu vrem neapărat la guvernare, vrem să contribuim ca acest guvern să-și înceteze mandatul

EconomieSilviu Cerna – Rolul economic al statului: O veche problemă rămasă deschisă

ExternOvidiu Nahoi: Populiștii se pregătesc și ei pentru viitoarea Uniune Europeană

EvenimenteMircea Geoană: La mila sorţii şi la pomana împrejurărilor externe?

CulturaScriitorul Mircea Cărtărescu, la aniversare

SocialRaed Arafat: 41% din maşinile de pompieri pentru intervenţii la incendii au o vechime mai mare de 30 de ani

MoldovaArmand Goșu: Victoria lui Andrei Năstase reînvie speranța unei schimbări în Republica Moldova



Club Romania | Elite si idei / www.oranoua.ro - Open Source Internet Database part of a non-governmental project / Contact: office[at]oranoua[.]ro | Operated by CRSC Europe